Dicţionarul artiştilor din spaţiul românesc 1700‑1920. Pictori, sculptori, gravori, zugravi, iconari, scenografi, decoratori, istorici de artă. Editura ACS, colecţia ştiinţific. 2019. Florica Cruceru, Dana Postolache, Ioan Darida. Activitatea de cercetare de peste 20 de ani, a Floricăi Cruceru, istoric de artă şi primul director al Muzeului de Artă din Constanta, îşi găseşte cununa într‑un dicţionar necesar, în două volume cu peste 1500 de pagini, care grupează artişti de expresii variate, care au avut legătură cu spaţiul românesc. Sunt creatori români, germani, maghiari, evrei, armeni, francezi, sârbi, polonezi, ruşi, cehi, englezi, greci, ale căror opere înnobilează patrimoniul pinacotecilor din România şi din lume, mulţi dintre ei necunoscuţi publicului chiar avizat. Cititorul descoperă o lume a prieteniilor, a influenţelor, a interferenţelor dintre arte, atât de prezente în lumea plăsmuitorilor de idei: Adrian Pic, poet şi pictor, se întâlneşte, în Franţa, cu Constantin Brâncuşi, cu Marc Chagall, Fernard Léger şi Hans Jean Arp.
„Picturile sale se află în Muzeul de Artă Modernă din New York, Muzeul Naţional de Artă Modernă şi Centrul Pompidou din Paris, Biblioteca Naţională din Paris, Victoria and Albert Museum din Londra, Muzeul de Artă Contemporană din Madrid, Barcelona, Sevilla şi Granada, Stedelijk Museum din Amsterdam; MA din Tel Aviv, Ierusalim şi Rio de Janeiro”.
Böhm Pál, pictor apreciat în America, Anglia şi Germania, ilustrează ediţia de lux a operelor lui Sándor Petöfi. Dicţionarul ne poartă printr‑un labirint al lumii artistice, de expresii variate, care face să înţelegem mai bine curentele şi manifestările. Achim Traian a fost un desăvârşit cântăreţ la flaut şi a desenat planşe ca aeromodelist. Aburel Paul, în 1932, a decorat holul Palatului Telefoanelor din Bucureşti cu o pictură care astăzi nu mai există.
Nu lipsesc pictorii şi zugravii de biserici şi mănăstiri – mulţi dintre ei călători la Muntele Athos – care îmbină stiluri occidentalizante cu imagini din lumea simplă a satului. Boghină Constantin pictează la Biserica de lemn din Braşov, 1781, la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Turcheş (Braşov), 1786, Biserica Mănăstirea Cheia (Prahova), 1792, Biserica Sf. Nicolae din Şchei Braşov, 1795, Biserica Sf. Treime „Din Deal” Cluj‑Napoca, 1796. De asemenea, mulţi au executat icoane pentru biserici, negustori sau boieri. Aurarul Johann Bömches a realizat obiecte de cult pentru Biserica Evanghelică din Braşov.
Sunt artişti care au expus la Bienala de la Veneţia, precum Bornemisza Géza, Aba Novác Vilmos, Ion Jalea, Aurel Jiquidi, Samuel Mützner, Costin Petrescu ş.a. Originalitatea constă în semnătura fiecărui artist pentru a o verifica în viitoare tablouri, picturi, gravuri, sculpturi, icoane; totodată, un imens câştig al celor ce vor consulta această carte îl constituie şi bibliografía, extrem de complexă, structurată fiind pentru fiecare autor şi pentru fiecare dintre personalităţile cu care aceştia au avut relaţii profesionale.
Studiul celor trei autori, Florica Cluceru, Dana Postolache şi Ioan Darida, constituie o bază esenţială pentru orice lucrare critică, eseu, comentariu artistic sau cercetare. Orice încrengătură se desluşeşte şi orice combinaţie are logica sa. Nu e un simplu dicţionar în care se găsesc înşiraţi creatori, ci este o lucrare narativă, care te poartă pe scene internaţionale, pe străzi şi prin ateliere unde se ţes noi forme, noi stiluri îndrăzneţe care lasă amprenta imaginaţiei şi a prodigiozităţii umane.
■ Scriitor, eseist, publicist, profesor
Dana Oprica
