Două culturi – două civilizații. 75 de ani de relații diplomatice sino‑române
Biblioteca Academiei Române și Fundația Culturală Ideea Europeană
Biblioteca Academiei Române și Fundația Culturală Ideea Europeană au organizat sesiunea științifică intitulată Două culturi – două civilizații. 75 de ani de relații diplomatice sino‑române. Invitați: Acad. Ioan‑Aurel Pop, președinte al Academiei Române, ES Han Chunlin, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în România, Li Kailong, director general al China Renmin University Press, Xu Ningbo, director al Centrului Cultural Chinez din București, Dana Ionescu, director al Centrului Național al Cărții, Mircea Platon, Adrian‑Daniel Lupeanu, Constantin Lupeanu, Andrei Potlog, Dumitru Preda, diplomat, scriitor, istoric, prof. Camelia Neagu împreună cu elevii de la Colegiul Național „Eugen Lovinescu” din București. Amfitrion: Aura Christi.
„China – una dintre cele mai populate și mai dinamice țări din lume – se bucură de mare respect și de mare interes în România. România este, din punctul de vedere al numărului populației, a șasea dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene, dar, firește, este o țară mică în raport cu marea Chină. Și totuși, mesajul său către Europa și către lume a fost puternic de‑a lungul timpului, lăsând nume ca Eminescu, Brâncuși, Enescu, Eliade sau Eugen Ionescu. China, de la Confucius încoace, trimite lumii un mesaj de înțelepciune, preluat pe toate continentele, de toate popoarele”, a spus acad. Ioan‑Aurel Pop, președinte al Academiei Române.
Schimburile culturale dintre China și România
ES Han Chunlin, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în România, a afirmat: „Sunt deosebit de încântat să particip alături de fiecare dintre voi, distinși experți și prieteni, la sesiunea științifică Două culturi – două civilizații, să celebrăm împreună rezultatele remarcabile ale traducerii și publicării reciproce de cărți între China și România. În numele Ambasadei Republicii Populare Chineze în România, aș dori să adresez sincere felicitări pentru organizarea acestui eveniment! De asemenea, transmit mii de mulțumiri Academiei Române, Editurii Ideea Europeană și tuturor experților, academicienilor și prietenilor noștri care au contribuit activ la cooperarea și schimburile culturale dintre China și România. (…) Din 1949, când China și România au stabilit relații diplomatice, schimburile culturale dintre cele două civilizații și culturi au devenit din ce în ce mai strânse, jucând un rol important în promovarea înțelegerii și apropierii dintre popoare. De la plecarea în China a primului grup de studenți români în 1950 și până la inaugurarea celui de‑al cincilea Institut Confucius la Iași, în 2024, de la semnarea acordului de cooperare culturală între cele două guverne în 1951 și până la activitățile culturale organizate împreună anul acesta pentru celebrarea a 75 de ani de relații sino‑române, de la spectacolele oferite în China de un ansamblu artistic militar de 208 de persoane, venit din România, în 1952, și până la spectacolele de dans tradițional chinezesc organizate în România în 2024, de la ecranizarea primului film românesc în China, Viața învinge, în 1954, și până la organizarea Săptămânii Filmului Chinezesc anul acesta, de la expunerea artefactelor chinezești în România în 1973 și până la continuarea cercetării arheologice realizate prin colaborare a vestigiilor culturii Cucuteni anul acesta, de la inaugurarea în 2015 a Institutului Cultural Român la Beijing și până la inaugrarea Centrului Cultural Chinez la București anul acesta, de la participarea Chinei ca invitat de onoare la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus, în 2016, la publicarea în acest an a traducerii în limba chineză a cărții De la romani la români a academicianului Ioan‑Aurel Pop, schimburile culturale dintre cele două popoare s‑au dovedit a fi nenumărate, acestea fiind manifestări vii ale dialogului și învățării reciproce dintre civilizația chineză și cea română și aducând o vitalitate durabilă prieteniei dintre cele două popoare.
Un proverb chinezesc spune O zi de stai fără o carte, lumea ți se întoarce pe cealaltă parte, la fel cum zicala românească amintește Ai carte, ai parte. Moștenirea literară este cel mai de preț lucru pe care îl avem în urma schimburilor culturale între oameni. În domeniul traducerii și publicării cărților, cele două țări au semnat un acord de cooperare, trimițând reprezentanți care să participe la târgurile de carte, dar au și încurajat o cooperare strânsă între edituri. Cele două edituri prezente astăzi, aici – Editura Universității Renmin și Editura Ideea Europeană – au publicat o serie de lucrări excepționale din domeniile istoriei, culturii sau artelor aparținând celor două țări. Cuvintele acestor lucrări alcătuiesc un liant care transmite cunoștințe și emoții și, în același timp, construiește o punte care încurajează dialogul și schimburile între cititorii celor două țări. Astfel, cele două popoare se apropie, iar prietenia devine mai profundă.
Lumea noastră înglobează mai mult de 200 de țări și regiuni, 2.500 de grupuri etnice și multe confesiuni religioase. Civilizația bogată și diversă este rezultatul contopirii acestora, având fundamentul istoric și amprenta socială diferită, obiceiurile și tradițiile unice. Respectarea diferențelor culturale și a diversității civilizațiilor sunt principii pe care poporul chinez le‑a respectat întotdeauna. China dorește să colaboreze cu toate țările, inclusiv România, să continue dialogul și cooperarea între civilizații, să promoveze înțelegerea reciprocă și respectul, aducându‑și aportul la dezvoltarea pașnică a lumii”.
„Un bun diplomat își duce cu el țara de unde vine până în inima țării în care este primit, deschizând astfel o zonă de contact, o zonă de bună vecinătate între două țări aflate, poate, la mii de kilometri distanță. Între București, capitala României, și Beijing, capitala Chinei, sunt mai bine de șapte mii de kilometri distanță, dar acest lucru nu se simte pentru că ei sunt străbătuți mai iute ca gândul datorită fructuoasei colaborări culturale dintre România și China, datorită realului interes și realei generozități manifestate de autoritățile și oamenii de cultură chinezi față de cultura română, și datorită modului în care diplomația română a reușit să mențină legăturile dintre Republica Populară Chineză și România statornicite pe făgaș diplomatic pe data de 5 octombrie 1949. Aceste legături trainice s‑au concretizat și într‑un bogat program de traduceri din literatura română în cea chineză și din literatura chineză în limba română inițiat de grupurile editoriale Contemporanul & Ideea Europeană, din România, și Liaoning, din China. În cadrul acestui proiect au fost publicate în limba română patruzeci de lucrări, mergând de la studii de istorie culturală și clasici ai gândirii chineze precum Confucius și Lao Zi sau antologiile de poezie clasică chineză până la literatura contemporană chineză. În China, au apărut traduceri din scrierile unor autori precum Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Nicolae Breban, Eugen Uricaru sau Aura Christi. În același timp, au fost traduse și monografii sau eseuri istoriografice semnate de Ioan‑Aurel Pop și de Răzvan Theodorescu. Am avut bucuria să‑mi văd și eu tradusă o lucrare în cadrul acestui program editorial, e vorba de cartea Națiune, modernizare și elite românești, traducere realizată de Xin Jing și Qu Yan, cărora le mulțumesc și cu această ocazie pentru efortul și erudiția pe care le‑au investit în această operațiune dusă la capăt cu strălucire”, a spus istoricul, poetul și publicistul Mircea Platon.
Promovarea creației literare românești în străinătate
Directorul Centrului Național al Cărții (CENNAC), doamna Dana Ionescu, a susținut următoarele: „Fidel misiunii sale de promovare a creației literare românești în străinătate, de facilitare a accesului cetățenilor străini la literatura română și de dezvoltare și optimizare a prezenței cărților românești în străinătate, ICR organizează, prin Centrul Național al Cărții, participarea României la unele dintre cele mai importante târguri internaționale de carte, precum și alte evenimente de profil. Acum, în anul 2024, la ora la care am onoarea să vă vorbesc, literatura română a fost în prim‑plan și este, în continuare, prin manifestări consistente, organizate în cadrul unor târguri, saloane și festivaluri de carte internaționale, la Londra, Bruxelles, Paris, Torino, Madrid, Beijing, Varșovia, Cracovia, Viena, Guadalajara etc.”
Domnul Xu Ningbo, directorul Centrului Cultural Chinez: „Biblioteca noastră include în prezent un număr semnificativ de volume, grație sprijinului și donațiilor oferite de instituții și edituri chineze și române, precum Biblioteca Provinciei Liaoning, Editura pentru Literatură Străină, Biblioteca din Nanjing, Editura Ideea Europeană etc. Ne străduim să transformăm biblioteca într‑un centru de informare și învățare pentru publicul român interesat de China”.
„Literatura ocupă un loc de frunte”, a susținut sinologul, diplomatul și scriitorul Constantin Lupeanu. „Institutul Cultural Român a sprijinit publicarea a trei duzini de cărți traduse în limba chineză, accentul fiind pus pe scriitorii contemporani valoroși. În China există, astfel, Arghezi, Blaga, Sorescu, Nichita Stănescu, Aura Christi, Cassian Maria Spiridon și mulți alți poeți moderni și contemporani, există Marin Preda, Nicolae Breban, Eugen Uricaru etc. Poeziile lui Mihai Eminescu au fost editate succesiv: în anul 2018, a apărut o ediție bilingvă, română‑chineză, din poezia poetului național al României. Două istorii ale românilor au fost editate grație efortului profesorului Ioan‑Aurel Pop.”
Li Kailong, director general al Editurii Universității Renmin din China, aflat în vizită împreună cu o delegație de editori veniți din China, a spus următoarele: „Putem consolida și mai mult cooperarea în domeniul publicării lucrărilor academice, a promovării traducerilor și a publicării reciproce a unui număr și mai mare de opere remarcabile. Putem consolida schimburile și cooperarea în domeniul educației, formând și mai multe persoane de înaltă calificare cu perspective internaționale și abilități de comunicare interculturală. De asemenea, putem să organizăm în comun activități culturale, pentru a amplifica prietenia și înțelegerea dintre cele două țări și popoare.
Publicarea lucrării președintelui acad. Ioan‑Aurel Pop, De la romani la români – Pledoarie pentru latinitate, la Editura Universității Renmin din China este o realizare importantă din perspectiva schimburilor culturale și a cooperării dintre China și România, precum și o mărturie a prieteniei profunde dintre cele două țări”.
Amfitrionul și moderatorul sesiunii științifice, scriitoarea Aura Christi, s‑a referit la câteva amintiri luminoase, unele dintre acestea reluate într‑un interviu acordat recent: „Despre România, cultura și civilizația ei, țara invitată de onoare la Târgul Internațional de Carte de la Beijing, în anul 2019, 96 de agenții de presă din lume, transmiteau vești și știri luminoase. E vie amintirea aerului tare, rarefiat, unic, intens ozonat din Tibet… Modul elegant în care am fost primiți, punându‑ni‑se la gât niște eșarfe lungi, de un alb copleșitor, în timp ce gazdele făceau câte o adâncă reverență în fața noastră, gest la care răspundeam la fel. Modul ritualic în care localnicii își tratează oaspeții. Înaintam de‑a lungul Zidului Poeziei și vedeam basoreliefurile unor mari poeți ai lumii: Petrarca, Dante, Federico García Lorca… Admirându‑le, m‑am întrebat în acel aer tare, hiperrarefiat (eram la o altitudine de peste trei mii de metri) dacă e și vreun poet român de‑al meu aici, și am continuat să înaintez, silabisind numele: Aleksandr Pușkin, Anna Ahmatova, Iosif Brodski… și Mihai Eminescu. Apoi, un alt miracol: la o distanță de alte câteva basoreliefuri: Paul Celan – poetul care a scris în limba călăilor Mamei lui. Lângă Templul Poeziei, proiectat și construit la îndemnul prietenilor culturii și civilizației românești Jidi Majia, Gao Xing și Ding Chao, există o alee unde au fost aduse din diferite colțuri ale lumii busturile a douăzeci de poeți. Lucian Blaga e acolo la loc de cinste! (…)
Reacția entuziastă a publicului de mii și mii de oameni, când au fost anunțate premiile Săptămânii Internaționale de Poezie și Artă râul Miluo. Apăruse antologia intitulată Solemnitatea cea albastră (în colaborare cu Maxim Amelin și Dariusz Tomasz Lebioda, ceilalți doi premianți din Federația Rusă și, respectiv, Polonia), antologie tradusă din limbile polonă, rusă și, respectiv, română în limba chineză și editată cu prilejul organizării Săptămânii Internaționale de Poezie și Artă râul Miluo din China. Poemele mele au fost traduse din limba română în limba chineză de poetul și traducătorul Gao Xing. Antologia cuprinde o selecție din opera poetică a celor trei premiați din Polonia, Rusia și România, cărora le‑au fost decernate trei premii de excelență pentru contribuția internațională în domeniul poeziei în cadrul Galei Premiilor Săptămâna Internațională de Poezie și Artă râul Miluo poeților străini”.
Cele două patrii ale lui Adrian‑Daniel Lupeanu
Sesiunea științifică s‑a bucurat de sprijinul, inspirația și asistența neobosită a eruditului sinolog Adrian‑Daniel Lupeanu, care – afirmă scriitoarea Aura Christi – apropie și sudează cele două patrii ale sale: China și România. Adrian‑Daniel Lupeanu, diplomat, scriitor, cercetător științific, traducător, s‑a născut la Beijing în 1970. A crescut într‑o familie de diplomați, sinologi, care aveau o mare admirație pentru cultura și civilizația chineză. Acest lucru, de bună seamă, i‑a oferit ocazia, încă de la o vârstă tânără, să lucreze cu tatăl său, celebrul sinolog român Constantin Lupeanu, pentru a înțelege și traduce în limba română cele mai importante cărți ale literaturii chineze. Pasiunea sa pentru filosofia chineză l‑a determinat să urmeze studii de licență și doctorat în Medicina Tradițională Chineză la Universități din Shanghai și Beijing, și să profeseze și ca medic cu competențe în acupunctură și fitoterapie în România timp de mai bine de 15 ani. În același timp, și‑a împărțit energia între traducerea, în colaborare cu tatăl său, a unor opere clasice chinezești: Cartea schimbărilor, Călătoria spre Vest, Părinții sistemului filosofic taoist, scrierea propriilor lucrări în proză și munca în cabinetul medical. În perioada 2010‑2017, a lucrat la Ambasada României la Beijing în calitate de consilier diplomatic, coordonând activitatea secțiilor culturală și educație. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Colegiului Medicilor din România.
Adrian Daniel Lupeanu: „Sunt onorat pentru invitația primită din partea domnului Andrei Potlog, director al Fundației Culturale Ideea Europeană & Editurii Ideea Europeană, și a doamnei Aura Christi, reputat om de cultură, poet, romancier și eseist, redactor‑șef al revistei Contemporanul. Ideea Europeană, revistă care face parte din patrimoniul național românesc și apare sub egida Academiei Române. Am deosebită admirație pentru activitatea neobosită susținută de Editura Ideea Europeană de a promova lucrări literare și științifice, moderne și clasice, ale autorilor români în mai multe țări europene și în țara Dragonului Galben, prin parteneriate de colaborare cu edituri din China. Mulțumiri Editurii Universității Renmin, reprezentată prin domnul director Li Kailong, pentru cooperările fructuoase cu casele editoriale din România, care oferă cititorului român posibilitatea de a avea acces la lucrări valoroase ale oamenilor de cultură și știință din China. Felicitări autorilor de marcă, domnului academician Ioan‑Aurel Pop și domnului profesor Mircea Platon, ale căror lucrări valoroase sunt parte a colecției Academica a Editurii Ideea Europeană care este lansată astăzi. De asemenea, vreau să aduc un omagiu Centrului Național al Cărții, coordonat de doamna director Dana Ionescu, Ambasadei Republicii Populare Chineze în România, conduse de Excelența Sa, domnul ambasador Han Chunlin, Centrului Cultural Chinez la București, coordonat de domnul director Xu Ningbo, pentru implicarea activă, promovarea și susținerea cooperării între iubitorii cărții din România și China: oameni de cultură, scriitori, editori, traducători”.
Editura Ideea Europeană a lansat, în premieră absolută, Colecția Academica. Volumele Istoria României moderne (tradusă, până la această oră, în limbile chineză și spaniolă) și Identitatea românească de Ioan‑Aurel Pop, și Sub semnul Marii Uniri de Dumitru Preda.
Sesiunea științifică a avut loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române (Calea Victoriei nr. 125, sector 1, București)” în prezența unui public numeros, diplomați, jurnaliști, intelectuali, oameni de cultură, bibliotecari, scriitori, editori, elevi și profesori ai Colegiului Național „Eugen Lovinescu”, coordonați de doamna profesor Camelia Neagu, onorând lecția de literatură și diplomație culturală.
Ioan‑Aurel Pop
Profunzimile Chinei și ale României
„Acum, la împlinirea a trei sferturi de secol de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și China, nu pot să nu mă gândesc la grandoarea unei țări și a unui popor (a unor popoare) care au făcut de milenii istorie și cu care românii – fie și neoficial – s‑au întâlnit demult, cu mult înainte de secolul al XX‑lea. Fascinația Chinei și a Orientului a traversat trecutul românilor și a condus la contacte, sporadice la început, și la preluarea de către elita românească a cunoștințelor despre lumea aceea îndepărtată.
Cred că istoria – adică prezentul oamenilor care au trăit în trecut – referindu‑se la viață, are menirea să ne apropie unii de alții. Ca să se întâmple această apropiere, este absolută nevoie de cunoaștere reciprocă, nu doar a indivizilor, ci și a colectivităților. Iar ca să ne cunoaștem între noi ca națiuni, nu ne putem raporta numai la prezentul trăit în acest moment, ci și la prezentul de odinioară, la istorie. Fără istorie, nu ne putem cunoaște decât parțial și superficial. Profunzimile Chinei și ale României vin din trecut și ne conduc spre viitor. China – una dintre cele mai populate și mai dinamice țări din lume – se bucură de mare respect și de mare interes în România. România este, din punctul de vedere al numărului populației, a șasea dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene, dar, firește, este o țară mică în raport cu marea Chină. Și totuși, mesajul său către Europa și către lume a fost puternic de‑a lungul timpului, lăsând în urmă nume ca Eminescu, Brâncuși, Enescu, Eliade sau Eugen Ionescu. China, de la Confucius încoace, trimite lumii un mesaj de înțelepciune, preluat pe toate continentele, de către toate popoarele. Fascinanta sa civilizație impresionează prin rafinament, inovație și creații perene, de la hârtie și mătase până la minunile tehnologiei contemporane de vârf. România s‑a situat între primele țări care, în urmă cu 75 de ani (la 5 octombrie 1949), au recunoscut oficial Republica Populară Chineză, stabilind relații diplomatice cu aceasta. De atunci, relațiile dintre cele două țări și popoare au cunoscut o dezvoltare continuă, dialogul a fost perpetuu, iar schimburile au fost pline de folos reciproc. Academia Română a stabilit relații de colaborare cu academiile principale din China și a făcut schimb de cercetători, de tehnologii, de opere literare traduse cu entități culturale de prim rang din țara lui Confucius. Intenționăm să lărgim aceste relații, să elaborăm proiecte comune în domeniile intelectuale și facem schimb de expoziții, întru mai buna cunoaștere reciprocă.
În aceste momente sărbătorești, adresăm sincere felicitări celor două popoare pentru eforturile depuse în vederea cunoașterii, pentru mesajele de pace și colaborare pe care le transmit, pentru exemplul de bune practici pe arena relațiilor internaționale. Gândindu‑ne la trecutul care ne apropie, sperăm împreună la edificarea unui viitor potrivit conviețuirii pașnice, într‑o atmosferă de respect, de demnitate și de toleranță. La mulți ani relațiilor dintre China și România!”
Grupaj de Andrei Potlog și Adrian Preda
