Contemporanul » Actualități - Comunicate - Știri » Interferenţe culturale româno‑chineze

Interferenţe culturale româno‑chineze

În urmă cu foarte puţin timp scriam în revista clujeană Tribuna: „Singura cultură netransformată radical din Antichitate până azi, dar adaptată fluxurilor societăţii noastre, este cultura chineză. Ceva ce nu ţine de regim, clasă dominantă sau mod de administrare a puterii s‑a păstrat intact şi continuă să dăinuie”, argumentând că aşa-numita conştiinţă culturală, înţeleasă uneori drept conştiinţă naţională, reprezintă replicarea, multiplicarea prin copiere de la generaţie la generaţie a elementelor care conţin informaţia ereditară codificată cultural. Plecând de la aceste argumente şi de la modelul interacţiunii fără pierderea conştiinţei de sine şi a identităţii naţionale, găseam de cuviinţă dezvoltarea dialogului cultural româno‑chinez şi împărtăşirea experienţei în construirea identităţii culturale proprii. Dar acest dialog de mare amploare era pe cale a se produce.

România a fost ţara invitată de onoare a celei de‑a XVII‑a ediţii a Târgului Internaţional de Carte de la Beijing, în perioada 21‑25 august 2019. Acest statut – o excelentă reuşită a echipei Institutului Cultural Român la negocierile de la precedenta ediţie: Constantin Lupeanu, directorul ICR Beijing, Mirel Taloş, preşedinte interimar al ICR, şi Andrei Novac, director al Centrului Cărţii – este o recunoaştere publică a importanţei pe care China o acordă culturii române. Delegaţia României din 2019, reprezentată de anterior menţionaţii directori din cadrul ICR şi de preşedintele interimar, la care s‑au mai adăugat Bela Dan Krizbai, vicepreşedinte, Irina Cajal Marin, subsecretar de stat din Ministerul Culturii, şi Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a inclus (în ordinea din programul de evenimente de la stand) numeroşi scriitori: Corneliu Antoniu, Eugeniu Nistor, Corneliu Zeană, Aura Christi, Dinu Flămând, Adrian Alui Gheorghe, Paul Gorban, Daniel Cristea‑Enache, Aurel Maria Baros, Marius Chelaru, Adi Christi, Cosmin Perţa, Lucian Alexiu, Gabriel Coşoveanu, Victor Neumann, Horia Gârbea, Teodor Hossu Longin, Ioan Pintea, Traian Ştef, Dan Tomozei, Florina Ilis, Varujan Vosganian, Andreea Răsuceanu, Angelo Mitchievici şi subsemnatul; editori: Vasile George Dâncu, Costel Postolache, Conona Petrescu, Tudor Hatmanu, Andrei Potlog, Ana Nicolau, Camelia Burcioiu, Ovidiu Enculescu, Silvia Colfescu, Dana Anghelescu, Roxana Liritis, muzicieni, actori, artişti plastici, jurnalişti, cadre didactice universitare: Nicolae Voiculeţ, Marius Stoicescu, Marina Almăşan, Daniela Zaharia, Alexandru Dan Bartoc, Ada Navrot, Dan Tudor, Adrian Nour, Georgeta, Ionuţ şi Stan Zamfirescu, Nicolae Bud, Ioana Ciocan. Cele cinci zile de târg au însemnat o uriaşă reuşită în exprimarea unitară a culturii române într‑un spaţiu cultural nu foarte uşor tangibil.

Această înaltă cinste acordată României, de a fi ţară invitată de onoare la aniversarea a 70 de ani de relaţii diplomatice româno‑chineze, este rezultatul cultivării dialogului cultural dintre România şi China prin intermediul Institutului Cultural Român din Beijing. Numărând peste 50 de evenimente organizate în Beijing între cele două ediţii ale târgului, Institutul Cultural Român a pregătit o serie de activităţi de înaltă calitate şi cu înaltă reprezentare din partea celor două state. Ceremonia oficială de deschidere a ediţiei a XVII‑a Târgului Internaţional de Carte de la Beijing, organizată în data de 20 august la Diaoyutai State Guesthouse, a culminat cu o excepţională reuşită românească: acordarea Premiului pentru Contribuţia Specială adusă Cărţii în China unui român – scriitorul, traducătorul şi jurnalistul Ioan Budura. La deschiderea oficială a standului românesc din 21 august 2019, România şi China au fost reprezentate de Mirel Taloş, preşedintele interimar al Institutului Cultural Român, respectiv de Zhang Jichen, preşedintele China National Publication Import and Export Coooperation (CNIEP). În deschidere, în pavilionul expoziţional s‑au auzit acordurile inconfundabile ale muzicii noastre, interpretate la nai de maestrul Nicolae Voiculeţ, ambasador al culturii şi turismului românesc.

Primul eveniment desfăşurat în cadrul Pavilionului României a fost dezbaterea Interferenţe culturale româno‑chineze, moderată de subsemnatul şi interpretat de traducătoarea Su Yan, avându‑i printre invitaţi pe scriitorii şi traducătorii chinezi Jidi Majia, vicepreşedintele Asociaţiei Scriitorilor din China, Xu Wende, fost director al Radio China Internaţional, traducător al poeziei lui Mihai Eminescu în chineză, Ding Chao, românolog, profesor în cadrul Centrului pentru Limbi şi Culturi Europene al Universităţii de Limbi Străine din Beijing, autor al lucrării „Relaţii literare româno‑chineze”, Gao Xing, românolog, traducător al clasicilor poeziei româneşti în chineză, director al publicaţiei Literatura universală din Beijing, şi Hei Feng, poet, redactor al publicaţiei Beijing Literature, respectiv pe scriitorii români Corneliu Antoniu, preşedintele filialei Sud‑Est a Uniunii Scriitorilor din România, Eugeniu Nistor, scriitor şi filosof din Târgu‑Mureş, redactor-şef al publicaţiei Târnava, şi Corneliu Zeană, vicepreşedinte al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti Români, respectiv pe analistul economic Marius Stoicescu. În cadrul aceluiaşi pavilion, a fost prezentată lucrarea Arta românească de la origini până în prezent scrisă de Vasile Florea. Evenimentul, moderat de Ding Chao şi tradus de Su Yan, i‑a avut drept invitaţi pe Irina Cajal Marin, Zhang Siying şi reprezentanţii editurii Foreign Language Teaching and Research Press.

A urmat o dublă lansare a ediţiilor în limba chineză a romanului în versuri Geniul inimii. Cartea iluminărilor mele, în traducerea lui Ding Chao, prefaţă de Jidi Majia, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din China, apărută la Shandong Education Press (2019) şi Orbita zeului (ediţie bilingvă), în traducerea lui Chen Xiaoying, prefaţă de Gao Xing, publicată de Editura Enciclopedică din Beijing (2019), ambele titluri scrise de Aura Christi, poet, redactor‑şef al revistei Contemporanul.

Prima zi s‑a încheiat cu recitalul de poezie a trei reprezentanţi ai unor generaţii literare diferite: Dinu Flămând, important poet, eseist, jurnalist, diplomat român, traducător din literaturile franceză, spaniolă, portugheză ş.a. (generaţia 70), Adrian Alui Gheorghe, important poet şi prozator român, fondator şi director al revistei de cultură Conta (generaţia 80), şi Paul Gorban, cunoscut poet, cadru didactic universitar şi editor ieşean (generaţia 2000), moderat de Andrei Novac, director al Centrului Cărţii şi, la rândul său, cunoscut poet român (reprezentând aceeaşi generaţie 2000). Toate evenimentele zilei au fost prezentate şi coordonate de directorul Institutului Cultural Român din Beijing, sionologul, scriitorul şi diplomatul Constantin Lupeanu.

Şi în celelalte zile ale interferenţelor culturale româno‑chineze din cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Beijing au avut loc întâlniri importante. Au fost lansate cărţile Anthology of the Romanian Contemporary Prose, Vizuina şi Fericirea obligatorie de Norman Manea, Vladia de Eugen Uricaru, în prezenţa scriitorilor Lu Xianggang şi Daniel Cristea‑Enache, într‑un eveniment moderat de Gao Xing; Trezirea dragonului de Corneliu Zeană, în prezenţa autorului şi a Danielei Zaharia, moderat de Aura Christi; monografia Corneliu Baba, în prezenţa profesorului universitar Gao Jun, a Ioanei Ciocan, vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici şi director general la Art Society Cultural Foundation, a Irinei Cajal Marin, a lui Victor Neumann, Bela Dan Krizbai şi Quan Shanshi; Drawings de Mircia Dumitrescu şi La hotarul dintre milenii: Mineritul, încotro? de Nicolae Bud, în prezentarea Ioanei Ciocan şi a lui Nicolae Bud; China The Mystery de Marina Almăşan, oferită publicului chinez de cunoscuta jurnalistă din România, de românologul Wang Tieshan, respectiv de sinologul Constantin Lupeanu, directorul ICR Beijing; Istoria românilor de Ioan-Aurel Pop, în prezenţa preşedintelui Academiei Române, a lui Wang Liming, vicepreşedinte al Universităţii Renmin, şi a lui Guo Xiaoming, director executiv al Editurii Universităţii Renmin, într‑un eveniment moderat de Yolanda Liu. Au fost prezentate de Liu Linjun titlurile de autor Victor Neumann, respectiv de Xu Wende titlurile de autor Dan Tomozei. Au avut loc dezbaterile: Interferenţe culturale româno‑chineze, la închiderea târgului, avându‑i ca invitaţi pe scriitorii Hei Feng, Teodor Hossu Longin, Xu Wende, Ioan Pintea, Traian Ştef şi Dan Tomozei, coordonată de Constantin Lupeanu şi Andrei Novac, respectiv Literatura şi memoria, cu protagoniştii Florina Ilis, Varujan Vosganian şi Andreea Răsuceanu, cunoscuţi prozatori români, într‑un eveniment moderat de Angelo Mitchievici, preşedintele Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România. Şi celelalte arte au fost prezente prin recitalurile extraordinare ale lui Adrian Nour şi Trio Zamfirescu (fraţii Georgeta, Ionuţ şi Stan Zamfirescu), prin vernisajul expoziţiei itinerante Corneliu Baba la The Art Museum of the Chinese Oil Painting Academy, în prezenţa invitaţilor Irina Cajal Marin, Victor Neuman, Ioan-Aurel Pop, Bela Dan Krizbai şi Quan Shanshi, respectiv spectacolul de teatru cu piesa Infractorii, regia Dan Tudor, la Art Words Institute, avându‑i ca interpreţi pe Ada Navrot şi Dan Tudor, cu o prezentare de Horia Gârbea şi o introducere de Sofia Song.

Pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare româno‑chineze esenţiale au fost întâlnirile dintre editorii chinezi din Beijing, Shandong, Liaoing şi Anhui cu cei români de la editurile Libris din Braşov, Ideea Europeană, Humanitas, RAO, Vremea, Nemira, Integral, Pro Universitaria din Bucureşti, Şcoala Ardeleană din Cluj‑Napoca, Junimea din Iaşi şi Paralela 45 din Piteşti, şi întâlnirile profesionale ale preşedintelui Academiei Române cu reprezentanţii Chinese Mechanical Society, Academy of Social Sciences şi Renmin University.

Participarea românească unitară şi consistentă la cea de‑a XVII‑a ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Beijing, 21‑25 august 2019, va constitui, cu siguranţă, elementul de referinţă în proiectarea unor standarde mai înalte ale dialogului şi schimbului cultural dintre cele două ţări, dar şi a deschiderii din partea instituţiilor culturale din România şi China pentru promovarea reciprocă a culturii celeilalte ţări.

Adrian Lesenciuc

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now