Contemporanul » Actualități - Comunicate - Știri » Formarea unei tradiţii: Dezbaterile de la Sinaia – Statul de drept

Formarea unei tradiţii: Dezbaterile de la Sinaia – Statul de drept

Prima ediţie a dezbaterilor de la Sinaia a avut ca temă Statul de drept. Premise, condiţii, funcţionare. Alegerea temei s-⁠⁠a datorat nevoii de a lămuri starea justiţiei din România actuală

În scrisoarea de invitare a participanţilor la reuniunea din 30-⁠⁠31 martie 2018 de la Hotelul New Montana din Sinaia s-⁠⁠a scris: „În România actuală se resimte acut nevoia dezbaterilor pe teme de interes public. Fundaţia Alexandrion şi ziarul Cotidianul, care şi-⁠⁠au câştigat un renume premiind realizatori autohtoni din diferite domenii, organizează, începând cu anul 2018, sistemul de dezbateri sub genericul Dezbaterile de la Sinaia. Este vorba de dezbateri pe teme de interes public, cu participarea unor exponenţi de prim nivel, din ţară şi din alte ţări, care pot lămuri alternative viabile de soluţionare în temele discutate. Intenţia organizatorilor este de a stabiliza la Sinaia un sistem de dezbateri de anvergură naţională şi internaţională”. Suntem azi după prima ediţie a acestor dezbateri şi putem formula concluzii.

Prima ediţie a dezbaterilor de la Sinaia a avut ca temă Statul de drept. Premise, condiţii, funcţionare. Alegerea temei s-⁠⁠a datorat nevoii de a lămuri starea justiţiei din România actuală, importanţei cruciale a justiţiei în democraţii şi înaintării dezbaterilor internaţionale spre abordarea felului în care se face justiţie şi a formelor de cooperare a democraţiilor în serviciul cetăţenilor. La dezbaterea temei au fost invitaţi profesori de drept de renume, responsabili prestigioşi ai sistemului juridic, de azi şi de ieri, profesori de istorie, parlamentari, europarlamentari, economişti, sociologi, filosofi, psihologi, exponenţi de succes ai administraţiei, industriei, comerţului, societăţii civile, vieţii culturale, presei. Invitaţiile s-⁠⁠au adresat întregului spectru al vederilor din universităţi, din societatea românească actuală şi din mass media. Pe parcursul a trei runde, peste 30 de vorbitori şi-⁠⁠au expus punctele de vedere, iar ceilalţi participanţi şi-⁠⁠au exprimat opiniile în cursul discuţiilor. Prezentările şi dezbaterile au fost continuu vii şi argumentative.

Participanţii – personalităţi consacrate şi individualităţi în curs de consacrare, din generaţii noi – au adus în discuţie abordări reprezentative, de un profesionalism înalt. Tema Statul de drept. Premise, condiţii, funcţionare a fost abordată istoric, teoretic, dar şi sub aspectele situaţiei actuale şi ale imperativelor de schimbare. Dezbaterea asupra justiţiei nu s-⁠⁠a mai restrâns la retorica declaraţiilor sau prelegerilor, iar comentariile despre funcţionarea instituţiilor justiţiei au luat act de cultura juridică ce le stă la bază. S-⁠⁠a realizat un dialog rodnic între teoreticieni, practicieni şi presă.

Intervenţiile au arătat importanţa crucială a justiţiei în desfăşurarea vieţii sociale şi, în particular, a economiei şi dependenţa acestora de justiţie şi de felul în care se face justiţie. Au fost explorate implicaţiile folosirii, în Constituţia României aflată în vigoare, a conceptelor de „stat”, „stat de drept” şi „stat de drept democratic şi social” şi obligaţiile ce incumbă oricui. S-⁠⁠au analizat pe larg tripartiţia puterilor în stat, semnificaţia independenţei deciziilor justiţiei, relaţia dintre politici şi chestiunile de drept. Necesara combatere a corupţiei îşi poate atinge scopul doar în cadrele statului de drept garantat constituţional. Libertăţile şi drepturile inalienabile ale individului şi cetăţeanului sunt fundamentul statului de drept democratic. Au intrat în analiză, în mod firesc şi inevitabil, gravele prejudicii aduse libertăţilor şi drepturilor omului şi democraţiei prin protocoalele de cooperare dintre şefii parchetelor şi ai instituţiilor judiciare şi şefii serviciilor secrete. S-⁠⁠a subliniat, cu argumente bogate, că „justiţiocraţia” şi „parastatalitatea” acţiunilor nu sunt compatibile cu democraţia, că „protestocraţia” nu poate înlocui legiferarea prevăzută de Constituţie, că „discreţionalismul” este străin statului de drept democratic şi că hotărârile din instanţe contează împreună cu calea pe care s-⁠⁠a ajuns la ele. S-⁠⁠a arătat, din variate unghiuri de vedere, că România a făcut paşi pe calea unui stat de drept şi că statul de drept democratic are nevoie de dezvoltări conform aspiraţiilor cetăţenilor, pentru a nu rămâne doar un ideal.

Imperativul actual este revenirea neîntârziată la prevederile Constituţiei – începând cu cele privind statul de drept democratic şi social, întruchiparea de către Parlament a suveranităţii poporului, funcţionarea parchetelor sub autoritatea ministrului justiţiei, realizarea justiţiei exclusiv în instanţele de judecată, obligaţia procurorilor de a apăra legea, inclusiv libertăţile şi drepturile persoanelor – care trebuie luate în seamă potrivit sensului lor. O chibzuită reconciliere naţională a devenit condiţia promovării responsabile a justiţiei şi atingerii dreptăţii în societatea românească de azi. S-⁠⁠au formulat numeroase constatări şi propuneri pentru Parlament şi autorităţi.

Prima ediţie a Dezbaterilor de la Sinaia a fost preluată în vederea publicării în volum, după validarea transcrierilor de către fiecare vorbitor.

Se cuvin mulţumiri „Fundaţiei Alexandrion”, preşedintelui ei, domnul Nawah Salameh, pentru iniţiativele şi suportul de excelent nivel care au prilejuit Dezbaterile de la Sinaia. Adresăm mulţumiri fiecărui participant pentru foarte buna cooperare în vederea iniţierii unei tradiţii.

Din desfăşurarea primei ediţii a acestor dezbateri înşişi organizatorii au învăţat, încât ediţiile viitoare vor spori în relevanţă şi anvergură. Dezbaterile de la Sinaia vor fi în continuare cadrul unor dezbateri profesionalizate, deschise şi argumentative, competitive internaţional.

Următoarea ediţie a Dezbaterilor de la Sinaia se va desfăşura în septembrie 2018, cu tema Economia post-⁠⁠austeritate. Context, factori, perspective, la care vor fi invitaţi economişti şi finanţişti de prim plan din lume, profesori universitari, cercetători şi decidenţi economici de prestigiu, manageri de companii de succes, parlamentari, miniştri şi foşti miniştri, lideri ai patronatelor şi lideri ai sindicatelor, reprezentanţi ai societăţii civile, ziarişti, exponenţi ai editurilor.

Prima ediţie oferă raţiuni să se considere că proiectul unei instituţii sub conceptul Dezbaterile de la Sinaia, aliniată la cele mai bune tradiţii internaţionale şi stabilizată pentru anii ce vin – amplasată la Hotelul New Montana – poate fi realizat.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Andrei Marga

Andrei Marga (n. 22 mai 1946, București) este un filozof, politolog și om politic român, profesor universitar, a fost ministru de externe al României în mai-august 2012, ministru al educației în 1997-2000, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj între anii 1993-2004 și 2008-2012, laureat al premiului Herder în anul 2005. Herbert Marcuse. Studiu critic , [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now