Contemporanul » Lecturi

Lecturi

Ioan ⁠Aurel Pop: România cum este şi cum ar putea să fie…

Cultura românească trebuie să fie brandul nostru; oamenii trebuie determinaţi să se reîntoarcă în casa sufletului lor; să nu rămânem sclavii televiziunilor; pentru a combate kitsch-⁠ul, să stimulăm cultura; să promovăm dialogul, într-⁠o lume care a pierdut abilitatea de a comunica; să nu devenim sclavii maşinilor şi să nu ne modificăm genetic; să readucem în noi bucuria de a trăi; ...

citește »

Gelu Negrea: Despre noi, numai de bine…

Ca şi miticii caragialieni, moromeţii au cu obstinaţie nevoie, pentru a exista şi a se manifesta, de alţii: de parteneri, de asistenţă, de spectatori. Viaţa lor este, în primul rând, una publică şi doar într-⁠o măsură foarte redusă include dimensiunea privată S-⁠a vorbit prea puţin despre legăturile dintre I.L. Caragiale şi Marin Preda, în general, şi, cu deosebire, despre relaţia ...

citește »

Constantina Raveca Buleu: Spre o exegeză integrală

Simetric, traseul exterior al lui Eliade prin India este dublat de o evoluţie interioară, translată acut în operă, care deţine prima partitură în acest experiment dialogal realizat peste vremi, fiecare etapă a periplului indian eliadesc fiind descrisă înainte de toate prin prisma autorului studiat, secondat, în tonalităţi lirice pe alocuri, de vocea exegetei Exegeza eliadescă înregistrează mul­te cazuri în care ...

citește »

Constantin Tonu: Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu – personaje

Nimbul de incertitudine care învăluie aceste două subiecte de discuţie limitează, în mod inevitabil, spaţiul de manevră în lucrările care se vor a fi academice: în studiile, monografiile şi articolele riguroase care urmăresc să pună în lumină adevărul istoric, bazându-⁠se, evident, pe fapte Personalităţi complexe atât în ceea ce priveşte opera, cât şi biografia lor, Mircea Eliade şi Ioan Petru ...

citește »

Mircea Braga: Spiritul suveran al contrariilor

E adevărat, respectiva cale nu fusese inaugurată de Socrate; cu mai bine de cinci decenii înainte, ca să efectuăm doar această trimitere, Anaxagoras – menţionat, de altfel, de Nietzsche – considera că nous-⁠ul „a pus în rânduială” lucrurile aflate iniţial în indistincţie amorfă Ne apropiem, în acest fel, de relieful accidentat al nihilismului, nihilism văzut de Gadamer – pe urmele ...

citește »

Constantin Coroiu: „Fuga din rai” şi mitul reîntemeiat

După lungul şi captivantul excurs, desfăşurat pe mai multe planuri narative, privind viaţa, opera şi epoca lui Tolstoi, întreprins cu scopul declarat de a pătrunde misterul fugii marelui scriitor din „raiul” de la Iasnaia Poliana, Pavel Basinski se vede nevoit să-⁠şi încheie aventura pe cât de fascinantă pe atât de dificilă Când Tolstoi a fugit de la Iasnaia Poliana, eveniment ...

citește »

Constantina Raveca Buleu: Dinspre Basarabia, în parabole şi istorii fragmentate

Instituţiile autohtone prin care este perindat Iisus, odată ajuns pe pământ, nu sunt interesate decât de identitatea sa umană, legiferată şi demonstrată printr-⁠un act. Inexistenţa acestui act îl plasează automat în sfera suspiciunii, a probabilităţii delincvente, clinic schizoide sau monahal apostate Tensiunea generată de interferenţele spirituale în opacitatea lumii desa­cralizate ocupă centrul unor nenumărate scenarii mitologice, filosofice, teologice sau literare. ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Un poem al naturii omului

Vigilenţă care ne face să constatăm de pildă că „mai-⁠binele” este duşmanul binelui, că ispititoarea dorinţă de perfecţionare, de desăvârşire, de „mai-⁠mult” poate să contravină, pur şi simplu, binelui Ramona Ardelean este una dintre marile surprize ale vieţii literar-filosofice româneşti din ultimii ani. Prin problematica abordată, dar şi prin stilul său, autoarea ne aduce în faţa unui fapt cultural unic ...

citește »

Theodor Codreanu: Intrarea în Cerc

Vine, acum, Nicolae Breban şi ne pune în faţă o nouă construcţie romanescă, abordând aceeaşi temă eliadescă din 1953, cu o forţă epică şi filosofică excepţionale. De ce o face tocmai acum, când elitele româneşti, îndoctrinate political correctness, sunt convinse că, de un sfert de veac încoace, România trăieşte în paradisul libertăţilor democratice? Din simplul motiv că, la vedere, în ...

citește »

Constantina Raveca Buleu: Pledoarie pentru „ex-centricitatea” canonică

Virtuală poveste fără sfârşit, cu un suflu înnoit în atmosfera deschisă şi amalgamată a postmodernităţii, bătălia pentru canon angrenează genurile aşa-⁠zis „minore” într-⁠o campanie pentru recunoaştere, pentru ieşirea dintr-⁠o marginalitate ignorată, etichetată în bloc ca fiind inferioară sau tratată superficial în istoriiile literare Virtuală poveste fără sfârşit, cu un suflu înnoit în atmosfera deschisă şi amalgamată a postmodernităţii, bătălia pentru ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest