Contemporanul » Lecturi

Lecturi

Bogdan Creţu: Cum se poate trăi literatura. Note despre Roberto Bolaño

La final, nici unul nu pierde; în schimb, ambii câştigă. În primul rând, respect faţă de celălalt. Şi faţă de sine. Pentru că respectul de sine nu e posibil, în domeniul gingaş al literaturii, fără respectul faţă de celălalt. Din tot ce a scris Roberto Bolaño Detectivii sălbatici, mi se pare de departe cea mai închegată operă. 2666, masivul roman ...

citește »

Marian Victor Buciu: Critica pe înţelesul celor care nu citesc

Mândre drăgălăşenii mai există în publicaţia care scrie mocirlos despre un foarte mare scriitor! (…) Urmaşul lui Sorescu la direcţia revistei craiovene Ramuri mi-⁠⁠a mărturisit o dată: „Crezi că eu citesc tot ce apare-⁠⁠n revistă?” Contează şi acest trist adevăr? Sincer, nu-⁠⁠i aşa? Despre ce critică mai vorbim? Aceste rânduri sunt o notă de subsol, ceva mai lungă decât se ...

citește »

Dan Berindei: Academia Română (1866-⁠2016)

Academia Română se confundă cu naţiunea română şi istoria ei s-⁠⁠a dezvoltat în cadrul celei a României moderne şi contemporane. În procesul ei de devenire se reflectă cel al ţării înseşi, cu biruinţele şi momentele de înălţare, dar şi cu încercările, suferinţele şi căderile. Sub cupola ei, s-⁠⁠au succedat în timp cărturarii şi marii creatori ai naţiunii, au răsunat cuvinte ...

citește »

Vasile Muscă: Mircea Braga: un monument pentru Nietzsche

O carte-eveniment Mircea Braga, Ecce Nietzsche, Editura Academiei, 2013 Intenţia a fost probabil de a găsi un cod de lectură în care contează în primul rând „scriitura”, textul aşa cum se înfăţişează el cititorului şi nu con-⁠textul filosofic al ideilor. Un monument pentru Nietzsche, o carte-eveniment în peisajul nostru editorial. I În ianuarie 1889, când se produce tragedia de la ...

citește »

Mircea Platon: Introducere la ctitorii de țară

Avanpremieră editorială Mircea Platon, Elitele şi conştiinţa naţională, Editura Contemporanul, 2017 România are tot ce îi trebuie pentru a fi o naţiune bine întocmită. Doar că firele sunt conectate greşit. E ca şi cum ai avea o moară de vânt pe care ai băga-⁠o sub apă, aşteptând apoi să-⁠ţi alimenteze cu energie o fabrică de conserve în care tu ai ...

citește »

Mirel Taloş: Vin tractoarele

Ghiţă se duse în continuare la şcoală. Nimeni nu era atât de iresponsabil să-şi ia copilul de la şcoală pentru a-l feri de comunism. Viitorul e viitor, comunismul e comunism. Părea ca însăşi Discordia trecuse peste sat şi învrăjbise oamenii în privinţa noii Gospodării Agricole Colective. Niciodată sătenii nu fuseseră atât de împărţiţi. Pentru unii, puţini ce-i drept, doi-trei, Gospodăria ...

citește »

Lara Gal: Zori de iulie, amiaza unui octombrie

„Deşi în general sunt sceptic faţă de producţiile veleitarilor, ale celor care vin din afara «câmpurilor literare» (Universitate, cenacluri, cafenele literare), de această dată am fost cu adevărat surprins, bine impresionat, de siguranţa stilului, vioiciunea dialogului şi o incipientă artă a caracterelor. […] Modernitatea acestui text constă în faptul că fuga de dictatură, revolta faţă de ea se exprimă prin ...

citește »

Ioan Groşan: Primul raft al prozei româneşti contemporane

Avanpremieră editorială Teodor Hossu-⁠Longin Mortua Est Multă lume din zona criticii literare s-⁠a întrebat şi se-⁠ntreabă când o să apară o carte de proză care să construiască o ficţiune coerentă şi estetic valoroasă asupra evenimentelor care au marcat viaţa României începând din Decembrie ‘89 şi continuând în primii ani după ceea ce se mai numeşte Revoluţie, adică o viziune unitară ...

citește »

Constantina Raveca Buleu: Anul 3000

Protagoniştii călătoriei utopice sunt doi îndrăgostiţi, uniţi de cinci ani în ceea ce Mantegazza numeşte „căsătorie de iubire”, care pleacă din Roma, capitala Statelor Unite ale Europei spre capitala Statelor Unite Planetare, Andropoli (literalmente, Oraşul Omului), pentru a-⁠şi celebra „căsătoria fecundă”, aprobată de un Senat biologic. Scenariu clar de rit iniţiatic Complexitatea profilului intelectual şi excentricitatea care-⁠i marchează istoria personală ...

citește »

Marian Victor Buciu: Noi principii de istorie a literaturii

Biografia este într-adevăr a cetăţeanului, iar opera este a scriitorului. Literatura devine, citim, în epoca dată, „subiect deopotrivă politic şi estetic al unei critici şi istorii literare care îmbină cele două criterii” Istoria literaturii române, reafirmă sau reabilitează Ion Simuţ (Literaturile române postbelice, Ed. Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017), se cuvine să cuprindă „cu prioritate literatura şi nu biografiile scriitorilor, deşi ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest