Contemporanul » Lecturi

Lecturi

Bogdan Creţu: Cum a devenit Bacovia clasic

Pe Bacovia tocmai vasalitatea faţă de model îl face inimitabil. Nici măcar el nu se mai poate imita la nesfârşit şi simte nevoia să se dez-⁠⁠adapateze, să iasă din propria formulă. Să se de-⁠⁠bacovianizeze Este extrem de interesantă „postumitatea” lui Bacovia, pe care marii critici ai vremii nu l-⁠⁠au aşezat pe lista scurtă a certitudinilor. Era nevoie, se pare, de ...

citește »

Theodor Codreanu: Eminescu: poezia ca „poveste” a armoniei

Mit, poveste, forme nu sunt formule moarte, mecanice, „forme fără fond”, ci expresii vii, care ascund bogăţia vieţii, a adevărului. Acesta este înţelesul adânc (hermeneutic, în limbaj modern) al poveştii şi al formelor perfecte spre care a năzuit întreaga viaţă Eminescu Preambul. Desigur, nici pe departe, aici, în această ediţie, pe care o datorăm Editurii Academiei Române, nu este poetul ...

citește »

Constantina Raveca Buleu: Regimul insular al utopiei

Ultima fază a călătoriei iniţiatice se consumă în Andropoli, quintesenţă a cuceririle civilizaţiei umane în toate domeniile: politică, medicină, divertisment, ştiinţă etc. Regimul insular al utopiei se prelungeşte şi în experienţa tehnologică a protagoniştilor, consecutivă celei politice şi încărcată de valoarea pedagogic-⁠iniţiatică similară. Aşa cum Paolo şi Maria vizitează diferite sisteme de organizare politică, ei iau contact cu fazele dezvoltării ...

citește »

Constantin Coroiu: Magda Ursache şi cărţarii contimporani

Magda Ursache se numără printre puţinii care nu abdică, nu se lasă nici intimidaţi, nici ademeniţi de vreo gaşcă mai mult sau mai puţin literară, politică sau de altă natură. Este intratabilă când e vorba de parveniţii şi năpârliţii de după „loviluţie”, de cominterniştii mutanţi, de cei care trădează şi sunt gata să-⁠şi vândă şi mama şi sufletul, dacă îl ...

citește »

Constantin Cubleşan: Trecutul pe înţelesul tuturor

Demersul reconstituie istoria protopărinţilor românilor, urmărindu-⁠le o evoluţie prin timpii istorici şi prin cei mitologici, de la mărturiile biblice despre seminţia sciţilor trăitori pe meleagurile actualei Românii, pe o rază mult mai extinsă la vremea aceea. Sentimentul înstrăinării este trăit de către Constantin Virgil Gheorghiu cu intens dramatism în anii de după război, ca şi în toţi ceilalţi ani ai ...

citește »

Bogdan Creţu: Cum se poate trăi literatura. Note despre Roberto Bolaño

La final, nici unul nu pierde; în schimb, ambii câştigă. În primul rând, respect faţă de celălalt. Şi faţă de sine. Pentru că respectul de sine nu e posibil, în domeniul gingaş al literaturii, fără respectul faţă de celălalt. Din tot ce a scris Roberto Bolaño Detectivii sălbatici, mi se pare de departe cea mai închegată operă. 2666, masivul roman ...

citește »

Marian Victor Buciu: Critica pe înţelesul celor care nu citesc

Mândre drăgălăşenii mai există în publicaţia care scrie mocirlos despre un foarte mare scriitor! (…) Urmaşul lui Sorescu la direcţia revistei craiovene Ramuri mi-⁠⁠a mărturisit o dată: „Crezi că eu citesc tot ce apare-⁠⁠n revistă?” Contează şi acest trist adevăr? Sincer, nu-⁠⁠i aşa? Despre ce critică mai vorbim? Aceste rânduri sunt o notă de subsol, ceva mai lungă decât se ...

citește »

Dan Berindei: Academia Română (1866-⁠2016)

Academia Română se confundă cu naţiunea română şi istoria ei s-⁠⁠a dezvoltat în cadrul celei a României moderne şi contemporane. În procesul ei de devenire se reflectă cel al ţării înseşi, cu biruinţele şi momentele de înălţare, dar şi cu încercările, suferinţele şi căderile. Sub cupola ei, s-⁠⁠au succedat în timp cărturarii şi marii creatori ai naţiunii, au răsunat cuvinte ...

citește »

Vasile Muscă: Mircea Braga: un monument pentru Nietzsche

O carte-eveniment Mircea Braga, Ecce Nietzsche, Editura Academiei, 2013 Intenţia a fost probabil de a găsi un cod de lectură în care contează în primul rând „scriitura”, textul aşa cum se înfăţişează el cititorului şi nu con-⁠textul filosofic al ideilor. Un monument pentru Nietzsche, o carte-eveniment în peisajul nostru editorial. I În ianuarie 1889, când se produce tragedia de la ...

citește »

Mircea Platon: Introducere la ctitorii de țară

Avanpremieră editorială Mircea Platon, Elitele şi conştiinţa naţională, Editura Contemporanul, 2017 România are tot ce îi trebuie pentru a fi o naţiune bine întocmită. Doar că firele sunt conectate greşit. E ca şi cum ai avea o moară de vânt pe care ai băga-⁠o sub apă, aşteptând apoi să-⁠ţi alimenteze cu energie o fabrică de conserve în care tu ai ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest