Contemporanul » Eseu (pagina 5)

Eseu

Andrei Marga: Lumea de după 2010

Starea lumii din momentul de faţă se lasă, însă, greu prinsă, mai departe, în formule simple, de felul clişeelor căutate de noii adepţi ai dogmelor. Câteva certitudini există, totuşi De răspunsul la întrebarea privind direcţia istoriei actuale depinde adecvarea multor decizii. Acest răspuns rămâne dificil. Apreciez aparte preocuparea de a-⁠l găsi şi resimt datoria de a-⁠l formula. Optica mea este ...

citește »

Bogdan Creţu: „Literatura feminină”. Moduri de utilizare (II)

În orice caz, literatura, definită ca performanţă estetică, nu are sex (sau are?), nu este democratică, nici corectă politic (ceea ce nu înseamnă că este antidemocratică sau incorectă politic). Sau, mai precis: nu există o legătură demonstrabilă între sexul autorului/ autoarei şi calitatea literară a textului Sfidătorul text călinescian venea la încheierea unei epoci în care statutul femeii în societate ...

citește »

Aura Christi: Poveşti de iubire

Cum să suporţi viaţa între două cărţi? Cum să suporţi viaţa între două poeme, când ştii că fiecare poem e o poveste de iubire? Fiecare poezie poate fi ultima. Chiar ultima. Şi o smulgi din carnea sufletului tău, a sufletelor tale; ea se scrie prin tine, se smulge din tine, aşa cum erau smulse bucăţile din Osiris – II – ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Fanatismul zilelor noastre. Noutăţi privitoare la Diavol

Dumnezeu desparte lumina de întuneric, apele de jos de apele de sus, pământul de ape, ziua de noapte, anotimpurile, zilele şi anii, pomul vieţii de pomul cunoştinţei binelui şi răului, pe Adam însuşi îl des-⁠parte în bărbat şi femeie, iar după comiterea păcatului originar îl pune în afara grădinii Edenului Cel mai devastator fanatism este al individului care nu crede ...

citește »

Andrei Marga: Primul român cu formaţie în filosofie

În cea mai bună tradiţie a meritocraţiei, el spune că „sancţiunea sănătoasă pe care acest principiu o dă meritului şi nemeritului” este cea care ţine trează conştiinţa posibilului şi motivează acţiunea Virgil Bărbat a fost primul român cu formaţie în filosofie şi ştiinţele sociale care a cercetat societatea americană. Volumul Imperialismul american. Doctrina lui Monroe (Cartea Românească, Bucureşti, 1920) a ...

citește »

Vasile Muscă: Nietzsche şi filologia clasică

Grecia clasică, cu valorile sale universale şi idealul său etern de om şi de cultură, exprimă nevoia spiritului lui Nietzsche, care este, totodată, şi cea a spiritului european al vremii sale, de a găsi un punct cardinal în aventura existenţei omeneşti, după ce omenirea a plonjat în baia relativismului istoric, necesar pentru ca omul să nu se piardă definitiv în ...

citește »

Bogdan Creţu: „Literatura feminină”. Moduri de utilizare (I)

Se observă că marele critic lucrează deja cu abstracţiuni, mai precis, cu tipologii clasice. Mai precis, cu tipologii datate, dacă ţinem cont că, în 1947, prezenţa scriitoarelor în literatura europeană, dar şi în cea română nu mai reprezenta de mult un accident În ultimul articol cuprins în volumul După război. Cultură şi literatură (1921), G. Ibrăileanu, un intelectual care a ...

citește »

Mircea Braga: Întâmplarea terapiei şi accidentul remediului

Dacă un scriitor are măcar un singur cititor, aici şi acum, pentru care cartea scrisă de el reprezintă ceva, mult sau puţin, merită şi trebuie să continue pe acest drum, împlinind unicul printr-⁠o altă unicitate. Restul ţine de avatarurile… Paradisului Poate nu „vrăjit”, ci „magic”, aşa cum apare în versiunea franceză, ar fi trebuit să aibă pe copertă, ca determinare ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Conştiinţa morţii la români: de la negare la tragism

Omul vrea să cunoască, să fie fericit şi să-⁠şi împlinească destinul numai într-⁠atât cât ştie că moare. Adevărata conştiinţă a morţii – şi dacă într-⁠adevăr a fi conştient înseamnă a fi conştient de moarte, putem spune că adevărata conştiinţă este o conştiinţă tragică Te întrebi cum e posibil ca un popor despre ai cărui strămoşi Herodot scria că sunt „cei ...

citește »

Radu Boroianu: Limba latină, prima instituţie a Europei Propunere proiect EUNIC

De la stoicii Greciei antice la Seneca, de la cosmopolitismul implicit al credinţelor iudeo-⁠creştine la marii umanişti şi artişti ai Renaşterii, de la Dante şi Petrarca, la Shakespeare şi Cervantes, la Voltaire, Camões, Thomas Hobbes, de la Copernic, Comenius şi Dimitrie Cantemir, de la Montesquieu, Kant şi Goethe, la Eminescu şi Petöfi, la filosofii şi scriitorii din secolul XX, această ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest