Contemporanul » Eseu (pagina 10)

Eseu

Horia Pătraşcu: Primul vehicul al omului – scara

 Ce este acesta? Un obelisc. Ce este un obelisc? O scară. „Nevoia de transcendenţă -⁠ Ne aflăm aici la modul superior, de cea mai înaltă complexitate, pe care o poate căpăta nevoia de a da un sens vieţii. Etimologic, trans înseamnă dincolo, iar verbul latinesc ce i se alătură s-⁠ar traduce prin a te căţăra. Obiceiul copiilor de a se ...

citește »

Andrei Marga: Erori în PISA şi Bologna

Dezvoltarea educaţiei este imperativă, doar că nu se poate atinge punând în paranteză, ca nerelevant, ceea ce gândesc şi spun dascălii, cetăţenii despre situaţie, inclusiv despre situaţia în care se află O declaraţie ministerială şi un program de testare internaţională au răvăşit învăţământul universitar şi preuniversitar din ţările europene. O seamă de organizări tradiţionale, care au durat până la nivelul ...

citește »

Mircea Moţ: La Dieppe, lângă Stephanne Mallarmé

Cioran trăieşte experienţa unei renaşteri semnificative. Prin adoptarea limbii franceze, el nu a „trădat” şi nu şi-⁠a renegat limba: pus să aleagă între afectul impus şi ocrotit de limba maternă şi rigoarea expresiei promise de limba franceză, Cioran a pariat pe Artist Adoptarea limbii franceze nu a însemnat pentru E. M. Cioran deznaţionalizare, ci necesara eliberare a scriitorului, de sine ...

citește »

Iulian Boldea: Lovinescu şi etica rememorării portretistice

Fie că e construit din acceptare şi elogiu sau din rezervă şi negaţie, stilul portretelor lui E. Lovinescu este unul ce se revendică de la concizie şi de la rafinamentul expresiei. E, aşadar, un stil ce se revendică de la clasicitate În conturarea portretelor scriitorilor mai tineri, pe care Lovinescu i-⁠a sprijinit în afirmarea lor, regăsim aceleaşi virtuţi ale prozei ...

citește »

Horia Pătraşcu: Modelul fugii şi modelul confruntării. Rezistenţa prin cultură

Francisc din Assisi a încercat fraternizarea omului cu universul înconjurător. Nu a simţit imboldul să meargă până la fraternizarea omului cu Dumnezeu Perioada comunistă poartă în ea modelele de existenţă cărora le este tributară o mare parte din istoria României. E vorba despre modelul fugii (în afară) şi modelul refugiului (în interior). O a treia posibilă paradigmă, aceea a înfruntării ...

citește »

Horia Pătraşcu: „Fratele Dumnezeu” Egalitarism, ateism, totemism

Francisc din Assisi a încercat fraternizarea omului cu universul înconjurător. Nu a simţit imboldul să meargă până la fraternizarea omului cu Dumnezeu Mişcările egalitariste sunt deopotrivă şi ateiste. Resping superioritatea la orice nivel – mundan sau ontologic. În viziunea lor nimeni nu poate fi superior nimănui, deci… Dumnezeu nu există. De dragul egalităţii sacrifică divinitatea. Şi totuşi… Ce curaj ar ...

citește »

Ramona Ardelean: Parfumul sau fumul proprietăţii

Gânditorul francez avea, desigur, în minte imaginea „sălbaticului bun şi blând”, un fel de Adam edenic dinainte de „căderea” în timp şi spaţiu, respectiv în istorie, cădere care, asemenea celei originare, a degradat şi viciat natura, iniţial bună a omului Proprietatea joacă un rol atât de covârşitor în vieţile noastre, încât am putea spune că ea reprezintă chiar punctul arhimedic ...

citește »

Alexandru Surdu: Cugetări la margine de drum

După pilda Mântuitorului, credinciosul îşi va urma Calea şi, cu ajutorul Maicii Domnului şi a Sfinţilor ocrotitori, va birui toate primejdiile şi necazurile ca eroul din basme sau îşi va da sufletul în mâinile Domnului, împăcat cu gândul că a încercat din toate puterile sale să-⁠i urmeze porunca. Machedonul Aristotel, căruia nu-⁠i prea plăceau drumeţiile, zicea să nu călătoreşti niciodată ...

citește »

Vasile Muscă: Kant şi Goethe – reprezentanţi ai umanismului valorilor absolute

Kant şi Goethe s-⁠au apropiat de „lumea istorică” pe două căi diferite, chiar opuse, dar, în mod esenţial, pentru fiecare dintre ei istoria constituie procesul progresiv al vieţii universale Într-⁠un număr anterior al revistei am reprezentat fenomenul cultural pe care l-⁠am numit al umanismului valorilor universale ca o trăsătură definitorie a culturii europene. Geneza şi mai ales împrejurările istorice specifice ...

citește »

Horia Pătraşcu: Contradicţie şi unitate

De când cu ideea de Hristos – lumea nu se mai împarte în oameni şi Dumnezeu pentru simplul fapt că această nouă realitate descoperită a omului-⁠dumnezeu sau a lui Dumnezeu-⁠Om obligă pronunţarea unei realităţi mai vaste, adoptarea unui concept comun omului şi lui Dumnezeu. Arta cuvântului este de cele mai multe ori arta de a împăca, armoniza contradicţiile. Dar asta ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest