Eseu

Aura Christi: Galeria subteraniştilor

Fiodor Mihailovici a intuit, probabil, bogăţia materialului aşezat în cartea unei firi umane dedublate şi, ulterior, a abordat motivul dublului din alte unghiuri, lăsându-şi grifa inconfundabilă în trezoreria acestei tipologii şi creând, pe urmele ei, noţiunea de Subterană. Din păcate, romancierul nu ne lasă o mărturie teoretică asupra acestui concept Galeria subteraniştilor pare îmbelşugată; arborele lor genealogic parcă ar conţine ...

citește »

Mircea Platon: Prin preajma lui Eminescu

Acolo unde profesorul oferă elevilor săi o viziune deformată, schematică, pătrăţoasă, evident falsă (deci, modernă!) a lui Eminescu, Mircea Cărtărescu se zbate într-⁠un naturalism blănos care are pretenţia că ne înfăţişează adevărul. Ca şi cum, conform epistemologiei postmoderne, ar exista un adevăr. Ca şi cum nu ar conta numai unghiul. Şi spontaneitatea Sunt din ce în ce mai sceptic în ...

citește »

Iulian Boldea: E. Lovinescu şi modernismul

Conceptul de modernism primeşte, în accepţia lui Lovinescu, evidente accente noi, care nu pot fi delimitate şi explicitate fără recursul la alte teze lovinesciene. Mai întâi, acest concept trebuie să fie corelat cu teoria sincronismului Metoda critică lovinesciană este, în esenţa ei, una care se revendică de la şcoala critică franceză, situându-⁠se, aşadar, în descendenţa lui Lemaître (în viziunea acestuia, ...

citește »

Vasile Muscă: Note privind condiţia etică a lumii de azi

Nu prea mai găsim timp unii pentru alţii şi nici să dăm cu adevărat atenţie celor care se petrec în jurul nostru. Suntem cu adevărat preocupaţi numai de noi înşine într-⁠un subiectivism radical ce tinde să-⁠l impună pe fiecare egoist în centrul lumii. Dar ceea ce facem noi altora când le întoarcem spatele ne fac şi alţii nouă tratându-⁠ne cu ...

citește »

Andrei Marga: Lumea de după 2010

Starea lumii din momentul de faţă se lasă, însă, greu prinsă, mai departe, în formule simple, de felul clişeelor căutate de noii adepţi ai dogmelor. Câteva certitudini există, totuşi De răspunsul la întrebarea privind direcţia istoriei actuale depinde adecvarea multor decizii. Acest răspuns rămâne dificil. Apreciez aparte preocuparea de a-⁠l găsi şi resimt datoria de a-⁠l formula. Optica mea este ...

citește »

Bogdan Creţu: „Literatura feminină”. Moduri de utilizare (II)

În orice caz, literatura, definită ca performanţă estetică, nu are sex (sau are?), nu este democratică, nici corectă politic (ceea ce nu înseamnă că este antidemocratică sau incorectă politic). Sau, mai precis: nu există o legătură demonstrabilă între sexul autorului/ autoarei şi calitatea literară a textului Sfidătorul text călinescian venea la încheierea unei epoci în care statutul femeii în societate ...

citește »

Aura Christi: Poveşti de iubire

Cum să suporţi viaţa între două cărţi? Cum să suporţi viaţa între două poeme, când ştii că fiecare poem e o poveste de iubire? Fiecare poezie poate fi ultima. Chiar ultima. Şi o smulgi din carnea sufletului tău, a sufletelor tale; ea se scrie prin tine, se smulge din tine, aşa cum erau smulse bucăţile din Osiris – II – ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Fanatismul zilelor noastre. Noutăţi privitoare la Diavol

Dumnezeu desparte lumina de întuneric, apele de jos de apele de sus, pământul de ape, ziua de noapte, anotimpurile, zilele şi anii, pomul vieţii de pomul cunoştinţei binelui şi răului, pe Adam însuşi îl des-⁠parte în bărbat şi femeie, iar după comiterea păcatului originar îl pune în afara grădinii Edenului Cel mai devastator fanatism este al individului care nu crede ...

citește »

Andrei Marga: Primul român cu formaţie în filosofie

În cea mai bună tradiţie a meritocraţiei, el spune că „sancţiunea sănătoasă pe care acest principiu o dă meritului şi nemeritului” este cea care ţine trează conştiinţa posibilului şi motivează acţiunea Virgil Bărbat a fost primul român cu formaţie în filosofie şi ştiinţele sociale care a cercetat societatea americană. Volumul Imperialismul american. Doctrina lui Monroe (Cartea Românească, Bucureşti, 1920) a ...

citește »

Vasile Muscă: Nietzsche şi filologia clasică

Grecia clasică, cu valorile sale universale şi idealul său etern de om şi de cultură, exprimă nevoia spiritului lui Nietzsche, care este, totodată, şi cea a spiritului european al vremii sale, de a găsi un punct cardinal în aventura existenţei omeneşti, după ce omenirea a plonjat în baia relativismului istoric, necesar pentru ca omul să nu se piardă definitiv în ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest