Eseu

Iulian Boldea: Cotidianul ca ritual livresc

Drama poetului este una a inautenticităţii şi a instabilităţii definirii propriei identităţi. Situat între propriul text şi eul său greu de fixat în oglinzile poemului, autorul, pândit de „semnele raţiunii” este mereu în pericol de a aluneca din condiţia sa de fiinţă cu statut ontic bine precizat în conturul halucinant, cu repere amăgitoare al poemului Mircea Ivănescu are afinităţi semnificative ...

citește »

Andrei Marga: Interesele de cunoaştere şi raţiunea

Interesele ce conduc cunoaşterea derivă, pe planul cel mai profund, din „raţiune”. Aceasta nu mai trebuie, însă, înţeleasă ca raţiune pur practică, ci ca o raţiune ce unifică interesele şi cunoaşterea Teoria intereselor de cunoaştere a adus cu sine o nouă abordare a ştiinţelor şi a chestiunilor practice ale timpului nostru şi condiţionează soluţiile neobişnuit de influentei filosofii elaborate de ...

citește »

Bogdan Creţu: Dobrogea fabuloasă

Totul este sugestie, întâmplările nu au izul unor evenimente care întrerup brutal noima, ci sunt presărate cu un praf de mister. Ele sunt, de fapt, epifanii, izbucniri ale sacrului în profan Întreaga activitate literară şi culturală a lui Ovidiu Dunăreanu este dedicată spaţiului dobrogean. Prozatorul se declară convins că „un scriitor adevărat vine în literatură cu un stil şi un ...

citește »

Mircea Platon: Critica criticii şi alte critici

Într-o „soţietate fără prinţipuri”, carevasăzică fără maniere, critica literară nu poate supravieţui, aşa cum nu poate supravieţui nici un alt cod sau ritual complex. Cu ocazia unui schimb de focuri literare pe marginea influenţei antume şi postume a lui Constantin Noica, doi dintre protagonişti au rănit în treacăt şi critica literară. Primul dintre ei, un cunoscut patrolog, a ţintit cu ...

citește »

Alexandru Surdu: Lucian Blaga despre noul eon sau noua eră (New Age)

Cine ar fi fost de acord pe vremea comuniştilor şi a filosofiei marxiste cu „aspiraţia spre sinteze”, în care „gândul asiatic şi gândul european” să „tindă spre un amalgam superior”, cum s-a întâmplat „în timpul imperiului spiritual al Alexandriei”. Şi nici astăzi, cu anumite excepţii, n-am auzit de prea mulţi adepţi ai acestei „aspiraţii”, dar librăriile şi pieţele sunt pline ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Moartea este (doar) un fapt de experienţă

Mereu moartea se petrece dincolo de noi, în afara noastră, în exterior – şi ca atare nu o putem trăi niciodată pe deplin. În absenţa raţiunii întemeietoare, moartea nu poate fi „trăită”, cu adevărat Nu există nicio raţiune necesară a faptului morţii. Judecata „toţi oamenii sunt muritori” este o judecată empirică, o judecată de experienţă, care, cum se ştie, nu ...

citește »

Iulian Boldea: Minimalism şi tranzitivitate: Mircea Ivănescu

Obiectele cele mai banale, contururile şi formele cele mai obişnuite, relieful cel mai anodin, toate acestea stau, în poezia lui Mircea Ivănescu, sub semnul unei relativizări cu conotaţii ale tranzitivităţii, ce scufundă fiinţele şi lucrurile fie în expresivitatea imuabilă a oglinzilor, fie în pliurile umbrei sau în revelaţiile provizorii ale reveriei. Mircea Ivănescu este, cum au remarcat mai toţi exegeţii ...

citește »

Boris Marian: După 68 de ani

Am vizitat Israelul numai de două ori, sper să-⁠l mai revăd în această viaţă. O parte din familia mea a venit în Ţara Sfântă înainte de al Doilea Război Mondial, au crezut în sionism şi au muncit pentru edificarea Noului Stat. Verii mei au luptat pentru apărarea Independenţei. Voi încerca să revin acum pe firul amintirilor. Domnul le-⁠a promis evreilor ...

citește »

Andrei Marga: Justiţia în noile abordări ale dreptului

În locul simplei forţări a aplicării prevederilor legale, John Rawls a vrut să obţină un acord larg împărtăşit asupra sensului justiţiei. Numai că acesta rămâne abstract în raport cu datele situaţiilor Este suficientă aplicarea legislaţiei pentru a avea în societate nu doar instituţii şi decizii judiciare, ci şi justiţie? Se opreşte judecătorul la litera şi, la nevoie, la „spiritul” legii, ...

citește »

Aura Christi: Galeria subteraniştilor

Fiodor Mihailovici a intuit, probabil, bogăţia materialului aşezat în cartea unei firi umane dedublate şi, ulterior, a abordat motivul dublului din alte unghiuri, lăsându-şi grifa inconfundabilă în trezoreria acestei tipologii şi creând, pe urmele ei, noţiunea de Subterană. Din păcate, romancierul nu ne lasă o mărturie teoretică asupra acestui concept Galeria subteraniştilor pare îmbelşugată; arborele lor genealogic parcă ar conţine ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest