Contemporanul » Românii de pretutindeni » Eveniment: „Zilele literaturii române” la Salonul Internaţional de Carte de la Torino 2015

Eveniment: „Zilele literaturii române” la Salonul Internaţional de Carte de la Torino 2015

În luna mai 2015, literatura română a fost reprezentată la Salonul Internaţional de Carte de la Torino, graţie Institutului Cultural Român care, prin Centrul Naţional al Cărţii şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, a organizat, pentru al şaptelea an consecutiv, standul ţării noastre. Având tema Le meraviglie della Romania/ Minunile României – după un concept inspirat de tema principală a ediţiei din acest an a Salonului, Le meraviglie d’Italia – standul românesc a atras mii de 1-Standul-Romaniei-la-Salonul-de-carte-din-Torinovizitatori. Au fost expuse, spre vânzare, peste 2000 de volume de la edituri din România şi Italia, fiind posibilă achiziţionarea unor titluri în limba italiană, unele dintre ele apărute cu finanţarea Institutului Cultural Român prin programul TPS (Translation Publication Support Programme). Pe lângă spaţiul destinat vânzării de carte, organizat cu sprijinul Librăriei Libris din Braşov, standul a cuprins o zonă special creată pentru a găzdui evenimente literare, o cabină radio de unde a transmis, în direct, Radio Torino International şi un punct de informare turistică organizat în parteneriat cu Biroul Naţional de Turism al României în Italia. Totodată, traducătorii şi editorii interesaţi au găsit la stand broşuri de prezentare a programelor de finanţare derulate de Centrul Naţional al Cărţii din cadrul ICR (Programul TPS şi Publishing Romania).

Standul României a găzduit o serie de lansări, prezentări de carte, recitaluri publice. Printre cărţile lansate menţionăm, în mod special, în primul rând – aşa cum se cuvine la casele mari, aşa cum se cuvine în literaturile majore, care se respectă – titlurile clasicilor literaturii române, cărţi semnate de mari scriitori români cunoscuţi în lume, cum ar fi, de exemplu, traducerile din opera lui Emil Cioran – un eveniment important, comentat şi prezentat in extenso de Giovanni Rotiroti, Antonio Di Gennaro, Massimo Carloni şi Horia Corneliu Cicortaş, traducătorii şi îngrijitorii volumelor de Emil Cioran: Sulla Francia; Al di là della filosofia. Conversazioni su Benjamin Fondane; Tradire la propria lingua. Intervista con Philippe A. Dracodaidis; Ineffabile nostalgia. Lettere al fratello (1931-⁠1885); La speranza e più della vita. Atenţia publicului a fost în chip evident captată de romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, apărut în limba italiană, în traducerea regretatului profesor Marco Cugno (Editura Atmosphere Libri), despre care au vorbit Roberto Merlo şi Mauro di Leo. N-⁠a lipsit de la standul românesc fondatorul romanului românesc, Liviu Rebreanu, cu romanul Adamo ed Eva în traducerea lui Davide Arrigoni, publicat de Editura milaneză Rediviva – o instituţie tânără, în evidentă creştere. Avangarda românească, cunoscută publicului european – şi nu numai – a fost prezentă la standul ţării noastre prin poeziile avangardiştilor Tristan Tzara şi Paul Celan în cadrul evenimentului intitulat Roata cailor are lămpi electrice. Giovanni Rotiroti şi traducătoarea Irma Carannante au prezentat volumele Tristan Tzara, Le prime poesie (Ed. Joker) şi Petre Solomon, Paul Celan. La dimensione romena (Editura Mimesis).

Unul dintre cei mai traduşi scriitori români, Norman Manea a fost prezent la acest salon cu volumul Varianti di un autoritratto de Norman Manea, apărut în traducerea lui Mar4-Standul-Romaniei-la-Salonul-de-carte-din-Torinoco Cugno şi a Anitei Bernacchia (Ed. Il Saggiatore) şi audiobook-⁠ul Norman Manea e la lingua romena de Donato Cerbasi (Ed. Nuova Cultura).

Regina genurilor literare, poezia, „poezia: exil sau patrie? Poezia romana la feminin” a fost tema întâlnirii cu poetele Denisa Comănescu şi Aura Christi, care au citit din volumele Ritorno dall’esilio, traducere de Bruno Mazzoni şi Mihail Banciu (Ed. Transeuropa), respectiv La sfera del freddo. Dall’ inferno, con amore, traducere de Floarea Maria Pop (Ed. Rediviva). Traducătorul Mauro Barindi a citit câteva poeme din cartea La mi patria A4 de Ana Blandiana, apărută recent, în traducerea sa, la Editura Aracne. În timpul lansării antologiei sale de poeme, proză autobiografică şi eseuri, intitulată Sfera frigului · Din infern, cu dragoste/ La sfera del freddo. Dall’ inferno, con amore, în traducerea Mariei Floarea Pop (Editura Rediviva, 2015), Aura Christi a menţionat faptul că grădina culturii române este foarte bogată în nume mari, de la cele cunoscute lumii întregi, ca, de pildă, Dimitrie Cantemir, Mihail Eminescu, Nicolae Iorga, Constantin Brâncuşi, George Enescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Tristan Tzara, până la Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, George Bacovia, Ion Barbu, Nichita Stănescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Eugen Simion, Marin Preda, Dumitru Radu Popescu, Ştefan Augustin Doinaş ş.a. „Poezia este respiraţia îngerilor. Iar menirea traducătorului e de a face resimţit aburul acelei respiraţii”.

În cadrul programului SaloneOff (organizat de Salonul Internaţional de Carte), pe scena Teatrului BellARTE din Torino a avut loc spectacolul-⁠lectură Occidental Express de Matei Vişniec, în regia lui Luca Busnengo, producţie a Kataplixi Teatro. În public s-⁠au regăsit elevi de la două licee din Torino, evenimentul adresându-⁠se în primul rând tinerilor.

Poetul şi prozatorul optzecist Mircea Cărtărescu a lansat volumele Abbacinante. Il corpo (Editura Voland) şi Il poema dell’acquaio (Ed. Nottetempo), ambele în traducerea lui Bruno Mazzoni.

La standul României a avut loc prezentarea volumului Storia della Romania de Florin Constantiniu, apărut la Editura Rubettino. Alături de traducătorii Floarea Maria Pop şi Fulvio de Fabbro au luat cuvântul profesorii Roberto Scagno şi Rudolf Dinu. Participanţii s-⁠au referit, printre altele, la importanţa de a face cunoscută în Italia istoria românilor prin traduceri, aceste cunoştinţe reprezentând şi o bază pentru înţelegerea fenomenelor literare din diverse epoci.

Mini-⁠spectacolul montat la standul României de Kataplixi Teatro a adus pe scenă un fragment din Occidental express de Matei Vişniec. Matei Vişniec a fost vizibil impresionat de talentul actorilor italieni care interpretau textul său. Aut5-Standul-Romaniei-la-Salonul-de-carte-din-Torinoorul le-⁠a mulţumit traducătorilor care fac cunoscută literatura română peste graniţe. Matei Vişniec a comparat literatura română cu un pachebot fără motoare, iar pe traducători cu nişte „vâslaşi în bărcuţe care îl fac să meargă înainte”. Nu în ultimul rând, Matei Vişniec a îndemnat publicul prezent să viziteze România şi să descopere cultura română de calitate.

Seria evenimentelor a continuat cu prezentarea romanului scris în limba italiană Rigor artis de Irina Ţurcanu (Ed. Absolutely Free). Alături de autoare au intervenit prof. Smaranda Elian şi Nicoleta Azzolini. Profesorii Dan Octavian Cepraga şi Roberto Scagno au discutat despre italieniştii români din secolul al XIX-⁠lea, dezbatere ce a fost prilejuită de apariţia volumului Esperimenti italiani. Studi sull’italianismo romeno dell’Ottocento (Ed. Fiorini) de Dan Octavian Cepraga.

Scriitorul Bogdan Suceavă a vorbit, la standul românesc, despre cartea sa Miruna, o poveste, apărută recent, cu sprijinul Institutlui Cultural Român, prin programul TPS, la editura Atmosphere Libri. La lansarea volumului Miruna, una storia au participat, alături de autor, traducătorul Roberto Merlo şi editorul Mauro di Leo.

Standul României a găzduit lansarea câtorva volume apărute la Centrul cultural italo-român de la Milano/ Editura Rediviva, Lilyan Kertay, I confini del cuore şi Ingrid Beatrice Coman, Badante per sempre. În cadrul unei dezbateri moderate de scriitoarea şi traducătoarea Irina Ţurcanu, au discutat despre noile apariţii editoriale de la Rediviva Violeta Popescu, Ingrid Beatrice Coman şi Roberto Merlo.
Atenţia publicului a fost atrasă de titlurile colecţiei bilingve Biblioteca italiană, publicată la editura Humanitas şi coordonată de profesorii Smaranda Elian şi Nuccio Ordine. Colecţia este unică în România prin faptul că propune în limbile italiană şi română operele clasicilor literaturii italiene, reprezentând astfel o punte între cele două culturi. Au intervenit profesorii Smaranda Elian, Bruno Mazzoni şi Roberto Scagno.

A fost prezentat festivalul literar şi de traducere FILIT – Iaşi, o manifestare de profil care atrage anual un număr impresionant de autori străini, stimulând colaborarea dintre editori, traducători şi scriitori. Despre dificultăţile şi perspectivele traducerilor din limba română în limba italiană au discutat Dan Lungu, Roberto Merlo, Anita Natascia Bernacchia şi Mauro Barindi, într-⁠o dezbatere moderată de Bruno Mazzoni.

Ca în fiecare an, Salonul Internaţional de Carte a reprezentat o importantă cale de acces a literaturii române către publicul italian şi internaţional, standul de la Torino – o veritabilă vitrină elegantă a ţării noastre – oferind posibilitatea de a promova valorile României şi relaţiile bilaterale româno-⁠italiene. Totodată, acesta a oferit numeroasei comunităţi de români din peninsulă un preţios contact cu literatura şi cultura ţării noastre.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, infiintata in 1981, este o publicatie nationala de cultura, politica si stiinta, in paginile careia se gasesc cele mai proaspete stiri privind evenimentele culturale, sociale si politice din Romania si din strainatate. De asemenea, veti fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest