Contemporanul » Românii de pretutindeni » Corespondenţă din Ţara Sfântă: Trecem pe lângă furtuni

Corespondenţă din Ţara Sfântă: Trecem pe lângă furtuni

Românii de pretutindeni
Corespondenţă din Ţara Sfântă

Am întâmpinat cu un zâmbet larg anul 2014, ne-⁠am bucurat când după două-⁠trei luni ale acestuia am făcut bilanţul multor realizări artistice şi culturale ale originarilor din România, iar acum privim, după obişnuinţă, tot înainte. Numai că ceea ce se vede e iarăşi neclar. Asta nu-⁠i nici o surpriză fiindcă suntem conştienţi că trăim într-⁠un Orient Apropiat, unde azi e soare şi cald, pentru mâine se anunţă că va fi la fel, dar a doua zi te trezeşti în plină furtună, frig şi… pericol de război. Motivul? Cel mai important este că reglementării situaţiei cu palestinienii i se dă cea mai mare atenţie, presupunându-⁠se că dacă Israelul şi Autoritatea Palestiniană ajung la un acord, restul conflictelor din Orientul Mijlociu (sau Apropiat – important este de unde priveşti lucrurile) vor fi rezolvate cu destulă uşurinţă. Presupunerea e frumoasă pentru cei care nu-⁠s legaţi de Orientul cu pricina, dar cei ce locuiesc aici, vor arăta cu certitudine că este imposibil să te înţelTara-Sfanta-2014egi cu arabii palestinieni, care astăzi spun una, mâine alta, dacă au semnat un act susţin că semnătura e falsă. Deci, cu ei nu se poate discuta normal, cum ai avea o discuţie cu reprezentanţi unei ţari europene, unde cuvântul are valoare. Cert este că politica Israelului fiind total inversă decât cea arabă, punctele de ceartă, neînţelegeri sunt la fiecare pas. Iar când şi capacitatea conducătorilor, şi posibilitatea lor de a privi în viitor este limitată vă închipuiţi că cei doi reprezentanţi ai Israelului şi Autorităţii Palestiniene participă la aceeaşi joc, dar fiecare parcă e prezent la altă petrecere. Secretarul de Stat american John Kerry a făcut eforturi supraomeneşti pentru a-⁠i aduce la masa tratativelor pe palestinieni şi pe israelieni, dar sub conducerea „înţeleaptă” a lui Abu Mazen după 9 luni de tratative s-⁠a bătut pasul pe loc. Asta nu înseamnă că n-⁠au şi israelienii partea lor de vină, încercând mai ales prin întărirea colonizărilor să amâne cât mai mult tratativele pentru a obţine anumite avantaje. Deocamdată, eforturile americane au eşuat, spre liniştea palestinienilor, care au găsit motive să declare că tratativele au făcut explozie. Adăugaţi la cele de mai sus problemele Israelului la graniţa cu Siria, cu Libanul, pericolul bombei atomice iraniene, rachetele teroriştilor care lovesc sudul ţării, ca să căpătaţi o imagine completă a situaţiei tulburi din prezent. Când va fi pace în Orient? Câte generaţii mai trebuie să sufere? Aproape ne vine să spunem dacă ne luăm după câteva versuri populare, că va fi linişte în Orientul Apropiat „când luna va fi mămăligă, iar pământul un brânzoi!”

După ce am reprodus fondul cenuşiu al meleagurilor în care locuim, trebuie să vă spun că eu nu ştiu din ce material sunt făcuţi oamenii de aici, dar majoritatea trece pe lângă evenimente, se fac sau chiar nu văd ce se întâmplă în jurul lor şi petrec, se distrează, ca şi cum Israelul e ţara cea mai fericită din lume! Şi ştiţi doar că – deocamdată – majoritatea populaţiei nu e omogenă, e alcătuită şi din intelectuali şi analfabeţi, savanţi şi măturători, europeni şi asiatici, dar acest tot care se numeşte „popor” munceşte de dimineaţă până la orele serii, iar la 10-⁠11 noaptea merge să se distreze. În acest context, ce fac originarii din România? În primul rând, fiind cunoscuţi ca mari amatori de teatru şi film, sunt prezenţi zilnic la Teatrul „Habima” (Naţionalul Israelian), pentru a vedea spectacole în ebraică sau… româneşte (în ceea ce priveşte „românii”, pe primul loc se află teatrul Karov condus de actorul Nicu Nitai). În al doilea rând, un rol important îl au filmele, între care cele din ţara natală sunt foarte solicitate. Recent, s-⁠a desfăşurat în Israel Festivalul Filmului Românesc (la cinematecile din Tel Aviv, Haifa, Ierusalim şi Holon) prin prezentarea a 7 pelicule realizate în ultimii ani în România. S-⁠a bucurat de succes Sunt o babă comunistă, dar a interesat şi filmul care a povestit viaţa lui… Nicolae Ceauşescu, descoperind un „Dracula” al zilelor noastre. Lângă Tel Aviv (la Jaffa, de fapt, o parte a Tel-⁠Aviv-⁠ului) a avut loc Festivalul francofoniei la care a participat şi România, ea fiind una dintre reprezentantele de bază ale festivalului. Standurile româneşti au fost vizitate de sute de oaspeţi care au admirat frumoasele costume populare româneşti, expoziţia de obiecte folclorice, iar degustătorii de vinuri au putut să-⁠şi dea seama de valoarea acestei băuturi „Made in Romania”.

La Institutul Cultural Român activităţile multiple au îmbogăţit paleta manifestărilor în limba română, mai ales prin câteva conferinţe cu teme deosebite, care au atras publicul ca de obicei; manifestărilor din cadrul ICR se adaugă şi evenimentele realizate de localnici, alcătuind un tot deosebit de interesant şi util.

Nici Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limba Română nu s-⁠a dezminţit. Cu ocazia vizitei în Israel a scriitorului şi editorului ieşean Adi Cristi şi a soţiei acestuia (redactor de carte la Editura 24 de ore din Iaşi) Ana Partenie, s-⁠au organizat două adunări care s-⁠au bucurat de un succes deosebit. La Tel Aviv au fost comemoraţi trei ani de la încetarea din viaţă a poetului Shaul Carmel, care în ultimii ani a scris cu Adi Cristi câteva cărţi de „poezii paralele” (pe teme fixe, aceleaşi pentru fiecare autor). Asociaţia Scriitorilor i-⁠a acordat lui Adi Cristi „Premiul pentru poezie Shaul Carmel”, la care soţia poetului Herta Pistiner a donat 1.000 de dolari. Tot la Tel Aviv (dar şi la Haifa) s-⁠a făcut lansarea romanului Secret de familie, scris de Paul Leibovici. Menţionăm că între Asociaţia Scriitorilor Israelieni şi Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iaşi – există relaţii foarte bune care vor fi întărite şi mai mult prin vizita scriitorului Adi Cristi, membru în conducerea filialei ieşene.

De la Asociaţia scriitorilor din Israel adăugăm că în ultimul timp s-⁠a reorganizat comitetul de conducere. Ceea ce va contribui la intensificarea activităţii. Noul comitet: G. Mosari (prozator), preşedinte; Mada David­sohn (prozatoare), vice-⁠preşedinte; Francisca Stoleru (romancier), secre­tar-⁠general; Magdalena Brătescu (romancier) – financiar şi Adrian Grauenfels (poet şi traducător) – organizator.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre G Mosari

G. Mosari s-a născut la Bacău. A absolvit Facultatea de Drept la Iaşi. În România a fost consilier juridic principal la combinatul textil din fosta regiune Bacău, până în 1977 când a emigrat în Israel. În Israel este avocat şi [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest