Contemporanul » Românii de pretutindeni » Constantin Lupeanu: Siao Siao şi Geang Gean

Constantin Lupeanu: Siao Siao şi Geang Gean

Bunul meu prieten, îţi trimit câteva versuri scrise de două bune prietene ale României, poete de cotă înaltă la ora actuală în China. În titlu, am caligrafiat numele lor în pronunţie românească. În continuare, le voi nota numele în caractere chinezeşti şi în alfabet latin, 潇潇 Xiao Xiao şi 张 战 Zhang Zhan, aşa cum sunt receptate la ora actuală. Adaug neînsemnatelor mele rânduri portretele acestor două poete şi imagini ale mai multor tablouri semnate Xiao Xiao. Citeşte, te rog:

XIAO XIAO este poet şi pictor din Beijing. A publicat mai multe cărţi de poezie, pentru tine notez: Sub copac, femeia şi cântecul, Timpul mersului pe călcâie. Poemul narativ Plânset din altă lume a fost inclus între creaţiile feminine reprezentative ale deceniului 9 al secolului XX. A editat culegeri de poezie modernă, chineză şi universală. Într-⁠una figurez şi eu. A participat cu tablouri la atâtea saloane de pictură, încât mi-⁠ar fi imposibil să le notez aici. Cumpără-⁠i un tablou. Ţi-⁠l va vinde întovărăşit de un poem în caligrafie proprie, pentru că ea, indiferent dacă întâi a executat pictura sau mai întâi a scris poezia, caută sens aceleiaşi idei în ambele arte.

ZHANG ZHAN, născută în 1963, este din sud şi trăieşte în Changsha, capitala provinciei Hunan. Scrie de mică, dar a început să publice târziu, întâi în revistele literare. Cum ajunsese să fie căutată de redactori şi să i se ceară poezii şi iar poezii, a început să se ia în serios, mai ales că bărbatul ei este unul dintre romancierii chinezi în vogă. În anul 2010 şi-⁠a strâns unele poeme în cartea Coliba de zahăr negru, Editura Jiangsu. Au urmat alte volume de poezie, însă îşi continuă meseria şi scrie mai mult pentru sertar, fiind profesor de literatură şi ziaristică la Institutul  pedagogic nr. 1 Hunan.

XIAO XIAO  
ÎI SPUN SUFLETULUI…

Vrei să fii fericit cu viteza o sută de mii
Să înlănţui iluziile de luni şi de ani
Să le scoţi pe gât
Să le aruncilupeanu-2

Când deschizi ochii din fereastra temniţei
Respiri adânc, îţi palpezi venele
Fluctuaţiile cele mai fine, cele mai reale din adâncul sufletului

Cât zgomot vine dinspre duşmanii imaginari
Câte poticniri în sângele tău
Câte necroze din partea aceea întunecoasă

Nu vrei să laşi orice să devină posibil
Ai doar un singur trup, o inimă bătută de vânt
Pe spatele durerii scrie fericire

Fie ca greutăţile nefatale ale vieţii
Să se purifice pentru mine
Minimum şaizeci de secunde, maximum cât o să mai trăiesc

Xiao Xiao, 13 Martie 2009, dimineaţa

O PARTE

Versuri pentru tabloul meu

Am ascuns o parte a vieţii mele
Cu fiecare pensulă, în acest tablou

De cine să mă ascund
Prinsă în vâltoarea culorii în cerc

Visul se răspândeşte în direcţia opusă timpului
Ziua devine o spărtură a nopţii
Unde durerea e parte a iubirii

Aşa cum obişnuinţa iubirii se pierde în detaliilupeanu-3
Şi iese din salon

Într-⁠o clipită, sufletul se trezeşte în culoare
O umbră se întoarce la roşu, galben, albastru

Şi iar amestec viaţa în verde curent
Moartea o abstractizez în lac negru

Xiao Xiao, 4 Mai 2008, în Beijing

ZHANG ZHAN
CREDIT
Lui  Haizi

Fratele meu, această poezie înfometată – creditorul meu
Mă prinde, an după anlupeanu-1
Fiecare fărâmă de verb, semn de punctuaţie, frântură de frază
Îmi intră în carne şi-⁠n sânge, îmi unge oasele
Se desprinde din mine
La fel ca noi
Trăitori pe planeta asta
Minoritate perpetuă – poeţii
Cu o piatră singură, imensă
Radem amarul şi greul cel negru
Pentru a da la iveală aurul
În negura de la marginea lumii
Scânteiem
Xiao Xiao, 2014

CADOU PENTRU UN OM
Am de gând să adun norii
La fel cum înainte de a ploua
Adun hainele tale

La vară, voi culege mai multe stele
Să-⁠ţi pregătesc o găleată de îngheţată

Se înserează
Când vei apărea pe potecă, venind de departe
O să te strig

Vreau  să păstrez buchetul acesta de gardenie
Să pot vedea chipul tău neliniştit

Te-⁠aş călca pe picior
Să urli de durere

Declam un descântec  zen  în fiecare ceai pe care ţi-⁠l pregătesc
Îngân versete buddhiste de câte ori te strig

O să mă strecor printr-⁠o poartă îngustă a timpului
Să intru în copilăria ta
Mă apropii nevăzută şi îţi şterg nasul

Vreau să te văd cum te faci mare
Vreau să îmbătrânesc cu tine

Ah, tu eşti stânca rostogolindu-⁠se pe muntele acela

Vreau să ne simţim amândoi lipsa
Vreau să se întindă pustiul şi în inima ta

Zhang Zhan, 2014

NOAPTEA PE MUNTE

Cobor de-⁠alungul pârâului pe drumul în spirală
Trec de Golful cu Peşti, de fluviul Regele Dragon, de izvorul Apa Rece
Drumul e abrupt, îngust
Stânci uriaşe, ca nişte paravanelupeanu-4
Pârâului nu-⁠i pasă de drum
Şipoteşte într-⁠una
Unde se duce? Unde mă duc?

Noapte cu suişuri şi coborâşuri, ca galopul unui cal negru
Sprayul de nas în fereastră

Brusc, o pasăre de noapte taie cerul ca un demon
Ţipătul trece peste fluviu

Închid fereastra
O stea izolată pe o latură a cerului

Ador noaptea aceasta neagră
Un om desparte siluetele grele al munţilor
De parcă o singură barcă
Se agită pe valuri de piatră

Iubesc singurătatea
Ah, iubesc singurătatea scânteietoare a acestei perle negre
De parcă se stăvede prin stâncă
Şi se înşurubează adânc în inima mea

Şi tu, pârâu, pârâu
Tu îţi vezi de drumul peste stâncile
Care-⁠ţi aţin calea
Asta e, tu ţi-⁠ai găsit drumul

Zhang Zhan, 2015

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Recomandați articolul în rețelele sociale:

Despre Conte

Revista Contemporanul, infiintata in 1981, este o publicatie nationala de cultura, politica si stiinta, in paginile careia se gasesc cele mai proaspete stiri privind evenimentele culturale, sociale si politice din Romania si din strainatate. De asemenea, veti fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest