Contemporanul » Românii de pretutindeni » Constantin Lupeanu: România la Muzeul Chinei din Beijing, Piaţa Tiananmen

Constantin Lupeanu: România la Muzeul Chinei din Beijing, Piaţa Tiananmen

Dragul meu prieten, uite că am călcat deja în Anul Maimuţei şi, conform tradiţiei, va fi un an sucit dar reuşit, aşa cum este maimuţa, inteligentă, cu o memorie foarte bună, capabilă să-⁠şi manifeste abilitatea în orice împrejurare, cu viclenia politicianului care ştie să cadă mereu în picioarelupeanu-1-nr-03-2016. Se vor da o sumedenie de pronosticuri, adevărul este că, deşi pusă pe şotii, maimuţa îşi duce munca până la capăt de o manieră corectă, prin urmare nu de energiile cosmice să ne temem, ci de noi înşine.

Anul Nou lunar începe în plină iarnă. Zilele acestea, peste Beijing sunt gerurile cele mai grozave. Nu avem zăpadă, să urmărim nerădători cum ghioceii străpung cristalele reci, dar până şi florile de prunişor întârzie să apară. Se spune că ele foarfecă zăpada şi străpung gheaţa, înfruntă gerul, mândre toată viaţa. Chinezii văd o frăţie între prunişor, orhidee, bambus şi crizantemă şi le-⁠au dat numele de Cei patru principi ai florilor. Prunişorul este mândrie, orhideea delicateţe, bambusul fermitate, iar crizantema spontanietate. Ei sunt caracterizaţi prin putere şi independenţă, frumuseţe exterioară.

Sunt şapte zile de vacanţă, începând din ajun, cutuma fiind oficial ignorată, pentru că petrecerea de anul nou se încheia în ziua a cincisprezecea a noului an, cum ar fi pe 23 februarie, printr-⁠o mare serbare populară, cea a lampioanelor, după care chinezul se înhamă la muncile de primăvară. Este drept că sărbătoarea pluteşte în aer, ca la noi între Crăciun şi Sfântul Ion. Mai mult ca oricând, este timpul desfătării, al întrunirii familiilor, întins pe o lună de zile sau chiar mai mult. Să nu aştepţi replică de conţinut în această perioadă; în programele lor anuale, chinezii elimină din capul locului aceste câteva săptămâni, o lună poate, ca şi cum n-⁠ar exista!

Un proverb chinez atestă cercul la exterior şi pătratul în interior. Acesta este modelul banilor din antichitate, monede rotunde, scobite în interior cu un pătrat. Cercul elimină sau micşorează numărul piedicilor, permite circulaţia, câştigul, succesul. Pătratul este coloana vertebrală, presupune un aer de siguranţă, oferă încredere oamenilor capabili, activi şi îndrăzneţi, pentru că aceştia sunt eroii care fac istoria. Iată de ce la început de an se întrunesc familiile, cu mic cu mare, iar la banchet, sarmalele noastre se numesc jiaozi, colţunaşi cu carne. Şi au şi de ce. Într-⁠o statistică recentă, în capitală, de exemplu, media anuală a salariului este impresionantă: peste 170000 yuan, unde un dolar american face vreo 6 yuan şi ceva!

Sabia ascuţită se face prin şlefuirea pietrei, se zice, iar aurul pur apare prin topirea în foc. Proverbele şi expresiile de înţelepciune sunt în această parte a lumii simboluri şi exprimări poetice ale unor istorioare cu morală cât se poate de limpede. O realizare de preţ a unui erou nu apare peste noapte, cum zicem noi, ci este izbucnirea luminii dincolo de obstacole şi piedici. Aromele florii de prunişor ţin de ger şi de amar, la fel cum noi adorăm ghiocelul care preia din omăt chipul purităţii şi prospeţimii. Acum în vogă sunt narcisele. Narcisa galbenă este una dintre cele zece flori renumite în China, simbolizează dorul, reuniunea familiei, a celor dragi. Narcise, orhidee, crizanteme, zambile iată patru rafinamente. De Anul nou lunar lupeanu-2-nr-03-2016este o practică larg răspândită să se ofere narcise în dar, în ghivece. Ele au puritatea zăpezii, parfum fin, sunt plăcute vederii, răscolitoare, atrăgătoare, ca cea mai rafinată femeie.

Însoţesc neînsemnatele mele rânduri, dragul meu prieten, cu câteva fotografii gândite de o prietenă, Doamna Hua, numele ei însăşi este floare. Am rugat-⁠o să ne ofere imagini cu narcise crescute de ea însăşi în grădina proprie şi de la sărbătorirea Anului Maimuţei în aceste zile. Te rog să-⁠mi spui că-⁠ţi plac! Într-⁠o Însemnare despre peisajul Împărăţiei, Dinastia Ming (1368 – 1644), se scrie: La intrarea în primăvară ia seama la florea de prunişor, ceaiul de munte, narcise; ele înseamnă limpezime. Yang Wanli, poet aparţinător Dinastiei Song (960 – 1279), a dedicat o poezie narciselor: Parfumul narciselor este unul absolut, neegalat în puritate nici măcar de razele lunii. Nemuritorii celeşti nu calcă pe pământ, de aceea îşi iau zic nemuritorii apelor. Narcisele singure deschid calea, ele n-⁠au egal, puritatea lor le face singulare. Singure în palatul zăpezilor, numai ele, fără nimeni, în palatul de cleştar.

Noi, românii, am prefaţat Anul nou lunar cu o expoziţie de descoperit o dată la o sută de ani, Comorile României (sute de piese ale lumii antice pe pământul strămoşesc); cu două concerte solo de nai executate ca un prinţ din poveste de Nicolae Voiculeţ şi am deschis anul cu un simpozion Constantin Brâncuşi, desfăşurat concomitent în Beijing şi în Shanghai. Mai înainte, de Ziua Culturii, rafinata artistă plastică, scriitoarea Constanţa Abălaşei-Donosă, a expus picturi inspirate de versurile eminesciene, iar Emil Boroghină, clopotul de aur al poeziei române, a făcut să răsune ca nimeni altul glasul poetului nepereche Mihai Eminescu în două rânduri, în două locaţii de seamă din China.

Aflată la Muzeul Naţional din Piaţa Tiananmen, la doi paşi de Palatul Imperial, Expoziţia Comorile României atrage vizitatori de neînchipuit în mod obişnuit. Un prieten bun, poetul Peng Shituan, mi-⁠a trimis pe wechat un poem compus faţă-⁠n faţă cu exponatele româneşti, pe 12 februarie 2016, la Muzeul Naţional, poem pe care mă grăbesc să ţi-⁠l înfăţişez, în versiune românească:

Expoziţia comorile României

Dacă n-⁠ai fi tu,
Eu de unde să ştiu
Că locurile acestea sunt încărcate de civilizaţie
străveche
Cultura neasemuită, atât de strălucită.

Dacă n-⁠ai fi tu,
Eu de unde să ştiu
Că Roma care te-⁠a îngenuncheat
Ţi-⁠a închegat numele
Şi de milenii
Răspândeşti lumină până departe.

Dacă n-⁠ai fi tu,
Eu de unde să ştiu
Că religia ţi-⁠a strangulat creaţia
Dezastrul imaginaţiei bogate a timpurilor de început
S-⁠a dezlănţuit.

Dacă n-⁠ai fi tu,
Eu de unde să ştiu
Că puterea uniunii învinge precum tărâmuri de
valuri înalte,
Şi ţi-⁠a modelat înfăţişarea de astăzi,
Frumuseţea apelor rafinate, bogăţia.

De Anul Maimuţei, de la Templul Soarelui,
Beijing, China

■ Fotografii de Dna Hua

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest