Contemporanul » Revista revistelor » Limba română şi provocările istoriei. De la literatură la mass-media

Limba română şi provocările istoriei. De la literatură la mass-media

Eveniment
Muzeul Naţional al Literaturii Române

Fundaţia Dignitas din Bucureşti a organizat, la Muzeul Naţional al Literaturii Române, un eveniment dedicat limbii şi literaturii române, o dezbatere despre dileme identitare în secolul al XXI-⁠lea în întâmpinarea Zilei Naţionale a României. La dezbaterea moderată de jurnaliştii culturali Ligia Necula şi Florentin Streche au participat scriitorii Aura Christi, Liliana Corobca, Victor Potra, alături de Valentin Ajder, directorul editurii Eikon, şi Ruxandra Boros (Franţa), consultant în politici europene.

Elevii şi tinerii prezenţi în sală s-⁠au bucurat de o întâlnire emoţionantă cu personalităţi ale vieţii culturale contemporane, care au împărtăşit experienţe de creaţie, gânduri despre prezentul şi viitorul literaturii române şi europene şi au transmis celor prezenţi, cu onestitate şi profunzime, îndemnuri la gândire autonomă, critică şi la respect pentru valorile autentice.

În deschidere, cunoscuta scri­itoare Aura Christi a oferit un periplu cultural prin istoria limbii române, ca reflectare a evoluţiei şi conservării identităţii locuitorilor acestor locuri dăruite cu o energie unică. Cu sensibilitatea şi căldura cunoscute, Aura Christi a transmis un mesaj-chemare la recunoaşterea fundamentelor solide ale identităţii spaţiului cultural românesc: limba vorbită pe aceste meleaguri a fost firul roşu care a conservat milenar unitatea, rezistând la valurile altor comunităţi care au trecut din timp în timp pe aici. Aventurierii mediului literar românesc de după 1990, scăpat de sub cenzura comunistă, au eşuat de multe ori în imitarea artificială a unor modele occidentale. Scriitoarea a transmis un îndemn la promovarea creaţiilor literare valoroase care au trecut proba timpului şi a scriitorilor contemporani care respectă demnitatea actului de creaţie. În continuare, Aura Christi a creat un moment special, citind fragmente din Geniul inimii – „Cartea iluminărilor mele”, un roman în versuri rezultat dintr-⁠o trăire intensă, o revelaţie, după cum mărturiseşte autoarea.

Valentin Ajder a adus în discuţie, într-⁠un registru ironic şi anecdotic, perspectiva unui editor de carte asupra mediului literar actual: „Libertatea de exprimare nu ne face pe toţi scriitori”. Bombardat cu manuscrise non-⁠valoari, editorul trebuie să facă efortul remarcabil de a citi cu atenţie şi a selecta cu responsabilitate ceea ce ajunge la publicul cititor. Cu blândă ironie a vorbit despre o realitate. „Fiecare judeţ are un Shakespeare al lui” a intervenit Aura Christi. „În toată ţara se organizează evenimente literare în care sute de oameni îşi creează o imagine de scriitori, nesusţinută de nivelul creaţiei lor. Lipsa de analiză critică este dăunatoare” consideră Valentin Ajder.

Victor Potra a menţionat dispariţia cenaclurilor literare serioase, care reprezentau incubatoare de creaţie, având un rol esenţial în formarea tinerilor scriitori, oferind un mediu de analiză critică şi mentorat. Prezentând iniţiativele sale de promovare a literaturii contemporane în mediul online pentru a facilita interacţiunea în comunităţile de creatori (Fabrica de literatură www.fdl.ro), Victor Potra a recunoscut dificultatea de a atinge obiectivele. „Există un mare gol între studierea literaturii în şcoală şi creaţia contemporană. După şcoală, cei mai mulţi tineri pierd orice legătură cu viaţa literară.”

Scriitoarea Liliana Corobca s-⁠a referit în intervenţia ei la experienţa de elev în Republica Moldova, în perioada sovietică, la drama copiilor pentru care cultura română era prezentată în manualele lor ca o cultură straină şi şocul pe care l-⁠au trăit după 1989, recuperând apartenenţa lor la cultura română de pe amblele maluri ale Prutului. Lecturând un fragment din romanul său Kinderland, care a apărut şi în limba germană, a făcut o mare bucurie copiilor prezenţi. Romanul este o fascinantă şi emoţionantă călătorie în sufletul bântuit de temeri, neputinţe şi fantezie salvatoare a copiilor rămaşi singuri acasă, cu părinţii plecaţi să muncească în străinătate. Autoarea a dăruit exemplare cu dedicaţie copiilor şi celorlalţi invitaţi.

Ruxandra Boros a adus în discuţie relevanţa unor fenomene din Franţa care reflectă legătura între limbă şi societate: marcarea diferenţelor de gen în cuvintele care semnifică atribute personale, larg dezbatută în lumea francofonă (de exemplu, la Ministre, la Présidente, l’Ambassadrice); acuitatea problemelor de gen, lipsa de recunoaştere publică, istoria invizibilă, care nu înregistrează contribuţia femeilor; denumirile străzilor, care întreţin memoria culturală, reprezintă în Franţa doar 2% din total. Prezentarea Ruxandrei Boros a generat dezbateri intense. Adolescenţii prezenţi, majoritatea dintre ei fiind elevi ai Şcolii generale nr. 178, din Bucureşti, s-⁠au implicat cu mult curaj şi şi-⁠au exprimat opiniile pe această temă. Sintetizând comentariile majorităţii invitaţilor şi intervenţiile din public, Florentin Streche a susţinut că atitudinea constructivă este conştientizarea dezvoltării împreună, egalitatea de şanse şi valorificarea specificităţii de gen în evoluţia comunităţii, dincolo de disensiuni artificiale şi false probleme legate de inventarea unor sintagme lingvistice inutile.

Compozitorul Laurenţiu Ganea a oferit un recital de chitară clasică, interpretând muzică veche din sec. al XVI-⁠lea.

În încheiere, jurnalisata Ligia Necula i-⁠a îndemnat pe adolescenţii şi tinerii prezenţi în sală să citească, să meargă la text, să nu se lase copleşiţi de comentariile din mass media sau din manualele şcolare, să-⁠şi dezvolte prin lectură simţul receptării valorii autentice. „Politicile culturale ar trebui să protejeze limba şi cultura de ispitele globalizării, de imitarea fără discernamânt a unor modele.”

Evenimentul a marcat şi o nouă etapă în colaborarea Fundaţiei Dignitas cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, în care o serie de piese cu valoare identitară din colecţia fundaţiei au fost oferite în custodie muzeului, pentru cercetare şi expunere publică. Eugenia Oprescu, şefa secţiei Patrimoniu a MNLR, a mulţumit fundaţiei pentru aceste ediţii rare ale unor opere de referinţă în istoria limbii şi literaturii române din sec. al XVIII şi al XIX-⁠lea (autori: Dimitrie Cantemir, Antim Ivireanul, Petru Maior, I.H. Rădulescu). Publicul a avut posibilitatea de a admira aceste lucrări.

Acţiunea s-⁠a încadrat în programul permanent al Fundaţiei Dignitas de susţinere a educaţiei artistice a publicului larg, în special a tinerilor.

Fundaţia Dignitas

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest