Expoziţie In Memoriam Augustin Buzura la Institutul Cultural Român

Institutul Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii, în parteneriat cu Biblioteca Naţională a României, organizează o expoziţie omagială dedicată prozatorului Augustin Buzura (1938-⁠2017). Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 14-⁠31 iulie 2017 la sediul Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru nr. 38.

Expoziţia In Memoriam Augustin Buzura cuprinde volume în limba română şi traduceri în alte limbi din opera marelui prozator aflate în colecţiile Bibliotecii Naţionale a României şi în biblioteca Institutului Cultural Român.

Scriitorul a debutat editorial la 25 de ani cu volumul de povestiri „Capul Bunei Speranţe” (1963), urmat de volumul „De ce zboară vulturii?”, ambele publicate în anii imediat următori „obsedantului deceniu” (1963, respectiv 1967). Au urmat volumele „Absenţii” (1970), „Feţele tăcerii”(1974), „Orgolii” (1977), „Vocile nopţii” (1980), „Refugii” (1984), „Drumul cenuşii” (1988), „Recviem pentru nebuni şi bestii” (1999), „Teroarea iluziei” (2004), „Raport asupra singurătăţii” (2009).

Între 2013-⁠2014 i-⁠au fost tipărite primele patru romane din seria „Opere complete”. Printre romanele lui Augustin Buzura traduse în alte limbi se numără „Report on the State of Loneliness”/ „Raport asupra singurătăţii” (2016) „Refuges”/ „Refugii” (1993) în engleză, „Ansichten des Stolzes”/ „Orgolii” (1982) în germană, „Askans väg”/ „Drumul cenuşii” (2002) în suedeză, „A kintiek” / „Absenţii”(1974), „A hallgatas arcai”/ „Feţele tăcerii” (1976),„Gog”/ „Orgolii”(1979) în maghiară.

Romanele sale au fost traduse şi în franceză chineză, poloneză, rusă, portugheză, slovenă, japoneză, spaniolă. Creaţia lui Augustin Buzura, demistificatoare şi incitantă prin subtilitatea analizei psihologice, prin seriozitatea şi gravitatea expresiei, a cunoscut încă de la început recunoaşterea criticii literare şi simpatia publicului. Romanele sale au cunoscut tiraje uriaşe şi nenumărate reeditări în ţară şi străinătate, fiind unul dintre cei mai iubiţi şi admiraţi scriitori români.

Augustin Buzura a fost din 1990 preşedinte al Fundaţiei Culturale Române. În 2003, prin reorganizarea Fundaţiei Culturale Române şi a Editurii Fundaţiei Culturale Române, a devenit primul preşedinte al Institutul Cultural Român – ca instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, dispunând de buget propriu şi dotată cu institute culturale româneşti în străinătate. A fost preşedinte al ICR până în 2005. Din 1992 a devenit membru al Academiei Române.

Accesul publicului este liber la Expoziţia In Memoriam Augustin Buzura