Contemporanul » Poemul lunii » Poeme de Ignatie Grecu

Poeme de Ignatie Grecu

Atât de liniştit

Atât de liniştit şi sfânt coboară
Amurgu-n suflet când te rogi mereu.
Un corn de aur, luna răsărind,
Mai tulbură oceanul înserării.
Atât de liniştit! O mătăsoasă
Noapte se pregăteşte-n prag de ceruri.
Aurii nori sunt trepte ale scării
Pe care-acum cobori-ncet, mireasă.
Atât de liniştit! Că vântul parcă
S-ar fi oprit în trestii ca să moară.
O lebădă, sub aripa uşoară,
Îşi pune ochiul-mărgăritar ceresc.
Şi visuri vin pe rând şi o încearcă
Şi aripile i se par că mari şi albe cresc.

 

Seri…

Seri pline de înstelări. O, calde seri!…
Rostogoliri în iarba grea de rouă,
Pe sub copacii ninşi de lună, auriferi,
Care împovăraţi peste măsură plouă.

Seri pline de înstelări. O, calde seri!…

O amforă de aur plină cu licori cereşti,
Luna, o cuprindeam cu braţele-amândouă,
Sorbind din ea prindeam din nou puteri
Şi iar porneam la drum cântând întruna.

Seri pline de înstelări. O, calde seri!…

Mi-aduc aminte azi, de parcă-ar fi fost ieri!

 

Peste această durere

Peste această durere nemărginită
a mea
Care nu vrea să mai apună,
Tu vii şi înfloreşti pur peste ea
Ca un nufăr peste ape, împovărat
de lună.

 

Mai mult decât valurile

Însă de dragoste pentru Tine, fiind
eu împins,
Am luat asupră-mi îndrăzneala
sfântă-a cântării.
Şi cântecul s-a înălţat, s-a revărsat
şi s-a întins
Mai mult decât valurile înspumate
ale mării.

 

În rugăciune aşteptând

Pregăteşte-ţi din vreme
inima, curat foişor,
şi pune, în loc de cină,
credinţa cea dreaptă.

În rugăciune apoi
pe Domnul
cu evlavie aşteaptă.

El vine curând.
Pururi, tu să Îl chemi
în rugăciune aşteptând.

 

În aura stinsă a înserării

În aura stinsă a înserării
când frunzele stau gata să cadă pe rând
la sunetul paşilor noştri trişti şi rari,
oraşul încă mai tulbură
cu zgomotele lui
înceţoşând
vitrinele în care
manechinele au început să doarmă,
ninse încet şi prelung de lumina
difuză,
umeri de plastic verde
şi pieptul bombat
în care o inimă de carton
n-a bătut niciodată…

 

Sărutând lumina

Mici ochi albaştri
deschid sfioase florile în zori
şi sărutând lumina
se înalţă bucuroase.

Precum copiii veseli
mâna lui Dumnezeu, suavă,
când singur rătăceşte
pe aleile cu flori.

Şi umbra Lui, imensă,
acoperă cu înserare
dumbrăvile şi văile din jur.

Cărările sunt pline
de aripi în azur,
prelung fremătătoare.

 

Când am plecat de-acasă

Când am plecat de-acasă, era în zori,
Triluri minunate m-au condus până
la gară.
Mireasma sfântă a teilor în floare,
Fântânile cu ciuturile sparte picurând
O apă de lumină sfântă, rece, clară.

Nimeni pe drum. Doar umbra mea
subţire
Sfărmată de maşini în zbor nebun,
fără-ncetare.
Înduioşat, mi-am întors încă o dată
privirea
Spre satul pustiu rămas în urmă-ntre
coline,
Suit la cer de frânghii de aur, cântătoare.

 

Norii

Norii s-au oprit făcând popas în munţi,
Deasupra lor.
Câmpiile aşteaptă îngenunchind în tăcere
să pogoare de acolo, de sus,
Surâsul lacrimilor.

 

Un copil năzdrăvan de mireasmă

Am sărutat cu tălpile goale
Ţărâna drumurilor din copilărie.
Mărăcinii se sfiau să mă rănească
Întinzându-mi daruri mici de floare
Cu picături de rouă presărate.

Un copil năzdrăvan de mireasmă
Îmi răsări pe neaşteptate în cale-mi,
Îmi sărută mâna zâmbind ştrengăreşte:
– Bine ai venit, străine, acasă!

 

Trenul

Trenul când ajunge în câmpie
Încetineşte uşor,
călătorii să aibă timp
să contemple în voie
macii înfloriţi şi munţii.

Ciocârlia

Câmpia infinită.
Singurul, nevăzutul reper,
Punct sublim şi efemer,
Ciocârlia liturghisind în cer.

 

Luna, imens mărgăritar

Nopţile adânci de-acasă
luminează intens şi frumos.
ca lacurile pline
de scoici rare
adăpostind comori
de mult preţ.
Dintre care,
luna străluceşte
luminând înaltele abisuri
ca un imens mărgăritar.

 

Mireasma lor

Păduri de salcâmi în floare
de-o parte şi de alta a râului
plutind liniştit şi clar la vale.

Mireasma lor se pierde în cer.

 

Turme de oi

Turme de oi pe câmp la păscut
oglindindu-se-n cer,
nemişcaţi nori albi.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest