Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie 2017 – Supliment Theodor Codreanu, Lumea românească în zece prozatori

Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie 2017 Theodor Codreanu, Lumea românească în zece prozatori Supliment al revistei Contemporanul pentru toți cititorii Editorial Nicolae Breban ● Norocul copleşitor/ 3 Or, dacă norocul, norocul cel mare, copleşitor, se arată, în sfârşit, iar evenimentele dintr-odată prind parcă o întorsătură pe care numai minţile noastre cele mai exaltate îndrăzniseră a o visa, nu cumva o ...

citește »

Nicolae Breban: Norocul copleşitor

Or, dacă norocul, norocul cel mare, copleşitor, se arată, în sfârşit, iar evenimentele dintr-⁠odată prind parcă o întorsătură pe care numai minţile noastre cele mai exaltate îndrăzniseră a o visa, nu cumva o anume spaimă de acest noroc ce nu părea a fi croit pentru noi sau, mai ştii, nu pe măsura noastră, se iveşte ca un spectru la rândul ...

citește »

Bogdan Creţu: Cum a devenit Bacovia clasic

Pe Bacovia tocmai vasalitatea faţă de model îl face inimitabil. Nici măcar el nu se mai poate imita la nesfârşit şi simte nevoia să se dez-⁠⁠adapateze, să iasă din propria formulă. Să se de-⁠⁠bacovianizeze Este extrem de interesantă „postumitatea” lui Bacovia, pe care marii critici ai vremii nu l-⁠⁠au aşezat pe lista scurtă a certitudinilor. Era nevoie, se pare, de ...

citește »

Mircea Platon: Muz(ic)a istoriei

Nu am întâlnit niciodată un istoric care să corespundă prototipului geniului-⁠nebun, al savantului dement. Retractili, da, cu o înţepeneală provincială ori o combativitate de boieri de ţară, da, meschini sau deprimaţi, câţiva. Dar, pe ansamblu, istoricii tind să fie oameni de bun-⁠simţ Istoricul e unul din rarii intelectuali care se comportă ca şi cum lumea ar exista cu adevărat. Ceea ...

citește »

Iulian Boldea: Măştile solitudinii

Gesturile eroului, de o lentoare extremă, cadrul cu contururi lipsite de determinaţii, vagi, imprecise, toate acestea induc ideea propensiunii spre registrul oniric, spre imaginile fluctuante ale visului, cu tectonica sa amăgitoare şi insolită, cu geografia sa atât de stranie Poemele lui Mircea Ivănescu pun în scenă, cum s-⁠a observat, un „real ireal”, o lume imaginară din speţa celei adăpostite de ...

citește »

Marian Victor Buciu: Ion Simuţ istoria literaturii

Ion Simuţ admite, prin autoarea unei teze de doctorat din 2014, Corina Croitoru, „subversivitatea în cadre rezonabile, discutând-⁠o prin prisma ironiei poetice”, întrucât „ironia ţine loc de subversivitate”. Ion Simuţ admite ca „perfect legitimă” istoria literaturii pe criteriul (dominant, propriu, spun eu) estetic, de gust ori subiectivitate. Sugerează, poate, că e un criteriu slab, vulnerabil, greu, dacă nu imposibil, de ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Încă o instituţie care nu face nimic: instituţia blestemului

Frica de Dumnezeu şi de Biserică a românilor în general, a oamenilor politici în special, încrederea în biserica ortodoxă – ca într-⁠un fel de instituţie supremă a statului român – toate acestea trebuie speculate, exploatate în scopul normalizării şi modernizării României Vorbim despre solidaritate socială, despre necesitatea autostrăzilor, a asistenţei medicale la nivel european, despre proiect de ţară şi alte ...

citește »

Dan Berindei: Planeta în dilemă

Pentru a înţelege adevăratele limite ale fiinţării noastre ar fi bine să mai zăbovim urmărind existenţa unui stup de albine. Lecţiile pe care putem să le primim sunt nepreţuite chiar pentru noi oamenii, cei care au reuşit să se impună ca aparenţi stăpâni ai unei lumi Planeta este încă sub semnul popoarelor, deşi tendinţele unei noi ordini umane spre o ...

citește »

Alexandru Surdu: Teoria categoriilor la Constantin Noica

Cu această ocazie, se vorbeşte şi despre „un adevărat Unu – de pildă Dumnezeu”, care îl sugerează, de data aceasta, pe Unul (to hen) parmenidian. Dar, în mod curios, Noica scrie şi multiplul cu majusculă (Multiplul) Eliberat din închisoare (1964), Constantin Noica a fost angajat cercetător ştiinţific principal gr. I (1965) la Centrul de Logică al Academiei Române şi promovat ...

citește »

Mircea Braga: Mistificări sans rivages

Dar ce se va întâmpla când, pe drumul de la mistificare la furt, se va afla existenţa unui om/a mai multora, aşa cum se desfăşoară aceasta în atingere continuă cu suprafaţa cotidianului şi cu întâmplările locului? Vorbim de furtul de vieţi… În perimetrul literarului, practica prin care mistificarea se află la incidenţă cu ultima expresie a falsului, reprezentată ca furt, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest