Articole din

Revista Contemporanul nr. 08 August 2017

Revista Contemporanul nr. 08 August 2017 Editorial Nicolae Breban ● Din vara spaimei – în toamna succesului/ 3 Printr-un instinct ciudat, unii spun de „sinucigaş social”, m-am grăbit să-i pun capăt. Evident, în anii de proscris social care au urmat, în unele nopţi, singuratec sau departe de patrie, mi-am regretat de zeci de ori rebeliunea faţă de tiran Marginalii Bogdan ...

citește »

Nicolae Breban: Din vara spaimei – în toamna succesului

Printr-⁠⁠un instinct ciudat, unii spun de „sinucigaş social”, m-⁠⁠am grăbit să-⁠⁠i pun capăt. Evident, în anii de proscris social care au urmat, în unele nopţi, singuratec sau departe de patrie, mi-⁠⁠am regretat de zeci de ori rebeliunea faţă de tiran Din vara spaimei am intrat, aproape fără să bag de seamă în toamna succesului. Da, prin Francisca, în care folosisem ...

citește »

Bogdan Creţu: Cum se poate trăi literatura. Note despre Roberto Bolaño

La final, nici unul nu pierde; în schimb, ambii câştigă. În primul rând, respect faţă de celălalt. Şi faţă de sine. Pentru că respectul de sine nu e posibil, în domeniul gingaş al literaturii, fără respectul faţă de celălalt. Din tot ce a scris Roberto Bolaño Detectivii sălbatici, mi se pare de departe cea mai închegată operă. 2666, masivul roman ...

citește »

Iulian Boldea: Cotidianul ca ritual livresc

Drama poetului este una a inautenticităţii şi a instabilităţii definirii propriei identităţi. Situat între propriul text şi eul său greu de fixat în oglinzile poemului, autorul, pândit de „semnele raţiunii” este mereu în pericol de a aluneca din condiţia sa de fiinţă cu statut ontic bine precizat în conturul halucinant, cu repere amăgitoare al poemului Mircea Ivănescu are afinităţi semnificative ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Statul asasin şi curbura spaţiului mioritic

Cartile Contemporanul

Din păcate, noi preferăm să o „dăm cotită”, să virăm la nesfârşit prin nesfârşitele şi inutilele curbe ale laşităţii noastre până ce vom sfârşi şi noi într-⁠⁠o curbă periculoasă „din cauza neadaptării vitezei la condiţiile de drum, a vitezei excesive sau a oboselii la volan.” În urma noastră va rămâne încă o cruce pe marginea drumului care va continua să ...

citește »

Marian Victor Buciu: Critica pe înţelesul celor care nu citesc

Mândre drăgălăşenii mai există în publicaţia care scrie mocirlos despre un foarte mare scriitor! (…) Urmaşul lui Sorescu la direcţia revistei craiovene Ramuri mi-⁠⁠a mărturisit o dată: „Crezi că eu citesc tot ce apare-⁠⁠n revistă?” Contează şi acest trist adevăr? Sincer, nu-⁠⁠i aşa? Despre ce critică mai vorbim? Aceste rânduri sunt o notă de subsol, ceva mai lungă decât se ...

citește »

Dan Berindei: Academia Română (1866-⁠2016)

Academia Română se confundă cu naţiunea română şi istoria ei s-⁠⁠a dezvoltat în cadrul celei a României moderne şi contemporane. În procesul ei de devenire se reflectă cel al ţării înseşi, cu biruinţele şi momentele de înălţare, dar şi cu încercările, suferinţele şi căderile. Sub cupola ei, s-⁠⁠au succedat în timp cărturarii şi marii creatori ai naţiunii, au răsunat cuvinte ...

citește »

Alexandru Surdu: Enciclopedia familiilor nobile maramureşene de origine română

Numele bunicilor şi ale părinţilor, ale eroilor din cele două Războaie Mondiale care au stropit cu sângele lor Pământul Ţării şi au stat de strajă la hotarele Ei până în zilele noastre… Înfiinţarea Asociaţiei „Bogdan-⁠Dragoş” a urmaşilor nobilimii maramureşene, cu sediul la Sighetu Marmaţiei, şi-⁠⁠a propus ca obiectiv principal recunoaşterea oficială a descendenţei nobiliare a unora dintre personalităţile politice, religioase, ...

citește »

Dana Oprica: Ia care uneşte

Evenimente Nu se poate despărţi cultura superioară creatoare de cultura poporului. Dimitrie Gusti, 1928 În seara zilei de 6 iulie, evenimentul dedicat costumului tradiţional românesc Mesageri identitari, organizat de Institutul Cultural Român, prin echipa condusă de Preşedintele acestuia, Doamna Liliana Ţuroiu, a devenit centrul care a reunit diplomaţi şi personalităţi ale lumii culturale, politice, sociale şi juridice: E. S. Hans ...

citește »

Un poem de… Radu Gyr

Avem atâţia morţi… Avem atâtia morţi, atâtea oseminte, că fruntea-⁠i grea de amintirea lor. Purtăm în piept solarele morminte şi de lumină coastele ne dor. Avem atâţia morti, atâtea oseminte… Cu smirna lor pe tâmple ne sfinţim şi de la noi la gropile lor sfinte întinde luna aurit chilim. Atâţia morţi, atâtea dragi morminte, ca o catapeteasmă, cresc în noi, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest