Articole din

Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2017

Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2017 Editorial Nicolae Breban ● Cea de-a doua viaţă/ 3 A fost un fel de tortură, deoarece, după ani şi ani de vis al romanului, reuşisem cu doi ani înainte să finalizez a treia variantă, iar manuscrisul a trebuit să aştepte doi ani aruncat undeva într-un dosar printre alte mii de manuscrise care-şi aşteptau de ...

citește »

Nicolae Breban: Cea de-⁠a doua viaţă

A fost un fel de tortură, deoarece, după ani şi ani de vis al romanului, reuşisem cu doi ani înainte să finalizez a treia variantă, iar manuscrisul a trebuit să aştepte doi ani aruncat undeva într-⁠un dosar printre alte mii de manuscrise care-⁠şi aşteptau de ani rândul Atacând cea de-⁠a doua viaţă a mea, cea de creator lucid şi autentic, ...

citește »

Bogdan Creţu: Dobrogea fabuloasă

Totul este sugestie, întâmplările nu au izul unor evenimente care întrerup brutal noima, ci sunt presărate cu un praf de mister. Ele sunt, de fapt, epifanii, izbucniri ale sacrului în profan Întreaga activitate literară şi culturală a lui Ovidiu Dunăreanu este dedicată spaţiului dobrogean. Prozatorul se declară convins că „un scriitor adevărat vine în literatură cu un stil şi un ...

citește »

Mircea Platon: Critica criticii şi alte critici

Într-o „soţietate fără prinţipuri”, carevasăzică fără maniere, critica literară nu poate supravieţui, aşa cum nu poate supravieţui nici un alt cod sau ritual complex. Cu ocazia unui schimb de focuri literare pe marginea influenţei antume şi postume a lui Constantin Noica, doi dintre protagonişti au rănit în treacăt şi critica literară. Primul dintre ei, un cunoscut patrolog, a ţintit cu ...

citește »

Dan Berindei: Gânduri şi amintiri într-⁠o „planetă în flăcări”

Istoria cu miturile ei formative a ajuns o dexteritate deseori dispreţuită şi tinerii epocii de astăzi au fost crescuţi rupţi de un trecut care, vrând nevrând, îi priveşte Suntem pe o planetă aflată „în flăcări” datorită unei încălziri neobişnuite, dar şi nu unor evoluţii precipitate ale fiinţării ei. Iernile sunt altfel şi existenţa tihnită la gura sobei, pe care am ...

citește »

Alexandru Surdu: Lucian Blaga despre noul eon sau noua eră (New Age)

Cine ar fi fost de acord pe vremea comuniştilor şi a filosofiei marxiste cu „aspiraţia spre sinteze”, în care „gândul asiatic şi gândul european” să „tindă spre un amalgam superior”, cum s-a întâmplat „în timpul imperiului spiritual al Alexandriei”. Şi nici astăzi, cu anumite excepţii, n-am auzit de prea mulţi adepţi ai acestei „aspiraţii”, dar librăriile şi pieţele sunt pline ...

citește »

Apel pentru Mircea Vulcănescu! Mari scriitori români – criminali de război?!

În preajma Centenarului Marii Uniri (1918-2018) Mari scriitori români – criminali de război?! Apel pentru Mircea Vulcănescu Am aflat cu stupoare că, la cererea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Primăria sectorului 4 din Bucureşti a schimbat numele Liceului Tehnologic „Mircea Vulcănescu”. Motivul invocat este că Mircea Vulcănescu a fost subsecretar de stat la Finanţe în guvernul ...

citește »

Marian Victor Buciu: Noi principii de istorie a literaturii

Biografia este într-adevăr a cetăţeanului, iar opera este a scriitorului. Literatura devine, citim, în epoca dată, „subiect deopotrivă politic şi estetic al unei critici şi istorii literare care îmbină cele două criterii” Istoria literaturii române, reafirmă sau reabilitează Ion Simuţ (Literaturile române postbelice, Ed. Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017), se cuvine să cuprindă „cu prioritate literatura şi nu biografiile scriitorilor, deşi ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Moartea este (doar) un fapt de experienţă

Mereu moartea se petrece dincolo de noi, în afara noastră, în exterior – şi ca atare nu o putem trăi niciodată pe deplin. În absenţa raţiunii întemeietoare, moartea nu poate fi „trăită”, cu adevărat Nu există nicio raţiune necesară a faptului morţii. Judecata „toţi oamenii sunt muritori” este o judecată empirică, o judecată de experienţă, care, cum se ştie, nu ...

citește »

Iulian Boldea: Minimalism şi tranzitivitate: Mircea Ivănescu

Obiectele cele mai banale, contururile şi formele cele mai obişnuite, relieful cel mai anodin, toate acestea stau, în poezia lui Mircea Ivănescu, sub semnul unei relativizări cu conotaţii ale tranzitivităţii, ce scufundă fiinţele şi lucrurile fie în expresivitatea imuabilă a oglinzilor, fie în pliurile umbrei sau în revelaţiile provizorii ale reveriei. Mircea Ivănescu este, cum au remarcat mai toţi exegeţii ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest