Articole din

Revista Contemporanul nr. 07 / Iulie 2016

Revista Contemporanul nr. 07 Iulie/ 2016 Editorial Nicolae Breban ● Era vremea războiului / 3 Nu, cu siguraţă nu, în faţa unei asemenea viziuni şi mai ales într-⁠un asemenea moment de maximă sinceritate – şi aici, acest substantiv abstract îşi găseşte în fine locul! – orice afară de simpla şi susţinuta, curajoasa contemplare, este nelalocul ei, o simplă şi ruşinoasă ...

citește »

Nicolae Breban: Era vremea războiului…

Nu, cu siguraţă nu, în faţa unei asemenea viziuni şi mai ales într-⁠un asemenea moment de maximă sinceritate – şi aici, acest substantiv abstract îşi găseşte în fine locul! – orice afară de simpla şi susţinuta, curajoasa contemplare, este nelalocul ei, o simplă şi ruşinoasă pierzanie …Da, era vremea războiului! L-⁠am simţit mai bine în Kudritz, satul german, unde i-⁠am ...

citește »

Bogdan Creţu: Recitindu-l pe marchizul de Sade

Cum îl citim pe Sade, aşadar? Relaxaţi, cu amuzament, gustându-⁠i jocul şi admirându-⁠i truvaiurile epice. O literatură acceptabilă, nu de primul raft, dar care a făcut carieră pentru că şi-⁠a atins scopul: a şocat. Şi, nu încape îndoială, o va face şi de acum înainte Donatien Alphonse François, marchiz de Sade, a devenit, datorită psihanalizei şi altor ştiinţe care încearcă ...

citește »

Mircea Platon: Convorbiri literare, seria clasică: manual de construit o ţară (II)

România Convorbirilor literare e o România victoriană, o ţară a legii ca expresie montesquieusiană a raporturilor reale existente între lucruri, persoane şi stări sociale. Sistemul de învăţământ are, după Xenopol, tocmai acest rost, de a obişnui elevul cu ideea de rânduială, de lege, de criterii solide, pe baza studiului ştiinţelor. Dar pe lângă ştiinţe, şi disciplinele umaniste au rolul lor ...

citește »

Marian Victor Buciu: Sorin Titel, scriitor român, european*

În partea a doua, naratorul-⁠autor manevrează, ca într-⁠un caleidoscop sau vârtej, numeroase personaje. Siluete de personaje sau simple nume ori cognomene. Le-⁠aş numi prezenţe actanţiale, dacă le includem, pe lângă condiţia retorico-⁠gramaticală de subiecţi, şi predicaţia definitorie Recitesc (1) Dejunul pe iarbă, un mic, dar important, text, de dimensiunea romanului, concentrat, construit repetitiv, muzical. Saturat de viaţă concretă, afectivitate, întâmplări, ...

citește »

Vasile Muscă: Constantin Noica şi dimensiunea spirituală a Ardealului

După ce a suferit numeroase înfrângeri şi umilinţe, ca rezultat al unei politici de alianţe inteligente şi ferme, România, Vechiul Regat, cum mai era numit, iese din Primul război mondial ca făcând parte din tabăra învingătorilor. Recompensa a fost pe măsura privaţiunilor îndurate, o nouă construcţie statală pe harta politică a Europei care îşi purta cu fală denumirea: România Mare; ...

citește »

Bref: Premiile Cafenelei critice, la finalul stagiunii 2015-⁠2016

Joi, 16 iunie a avut loc ediţia a 192-⁠a a Cafenelei critice (seria a doua, de la reluarea din 2008; ediţiile primei serii s-⁠au ţinut în perioada 1994-⁠1998): Gală de decernare a Premiilor Cafenelei critice pentru „stagiunea” 2015-⁠2016. A fost anunţată ca premiză excelenţa tuturor invitaţilor stagiunii. Au fost apoi oferite – totuşi! – următoarele premii: Premiile speciale ale stagiunii ...

citește »

Aura Christi: O dimineaţă perfectă

Oare să fie Tibetul preponderent gri? Pe măsură ce urcam, munţii creşteau în înălţime, pe platourile formate ici şi colo apăreau din când în când parcele de porumb, apoi câmpuri întinse de rapiţă, al căror galben ducea cu gândul la peisajele târzii ale prietenului lui Paul Gauguin, Van Gogh. Apoi, a urmat surpriza de proporţii… Cum arată o dimineaţă desăvârşită? ...

citește »

Ioan-Aurel Pop: Nicolae Noica despre Ateneul Român

Dincolo de literatură, între 1859 şi 1918 s-⁠a produs modernizarea rapidă a societăţii româneşti, în funcţie de programul Revoluţiei de la 1848-⁠1849, pus în practică tocmai în acele decenii: dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza şi unirea Principatelor, unificarea instituţională, secularizarea averilor mănăstireşti, reforma agrară, reforma învăţământului, reforma justiţiei, adoptarea Constituţiei, crearea Academiei Române, venirea dinastiei de Hohenzollern, adoptarea ...

citește »

Mircea Braga: Ştefan Aug. Doinaş şi iradierea prin tâlcuri

E, de fapt, jocul permanent , inepuizabil între esenţe şi modul de atingere a lor, o formă „deviată” a relaţiei dintre categorial şi fenomen, mişcare asupra căreia filosofia n-⁠a încetat niciodată să se exercite. Problema n-⁠a rezolvat-⁠o Platon, din moment ce a trebuit să excludă poezia din cetate, dar a rezolvat-⁠o Pitagora, când a „citit” numerele prin lentila simbolului, cum ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest