Articole din

Revista Contemporanul nr. 06 / 2015

Revista Contemporanul nr. 06 / Iunie 2015 Din sumar: ■ Ionel-Valentin Vlad. Scrisoare deschisă Domnului Gabriel Liiceanu ■ Nicolae Breban. Un denunţ calomnios al dlui G. Liiceanu ■ Scrisoare deschisă Domnului Ministru de Externe al Poloniei, Grzegorz Schetyna ■ Boris Marian · Paul Celan revine în România ■ Adriana Teodorescu · O altă perspectivă asupra Morţii lui Ivan Ilici: bătrâneţea ...

citește »

Nicolae Breban: Istoria reală

Există câteva date, valori sau principii care, în mod curios, prind un anumit relief mai ales în societăţile pe care le-⁠am numit închise, vase sociale închise. Noţiunile de elită, de exemplu; de aristocraţie, dar şi de valoare. Ca să nu mai vorbim de termenul de cultură care, decenii la rând, în România zisă comunistă s-⁠a colorat de cu totul alte ...

citește »

Bogdan Creţu: Personaje-sinteză

Scriitorul pare preocupat în exces de a face, la fiecare pagină, o neîntreruptă demonstraţie de virtuozitate: este conştient de calităţile sale, de posibilităţile sale, de faptul că doar lui îi este permis să scrie aşa şi se bucură de acest privilegiu. Romanul este scris, e limpede, din interiorul unui stil brevetat, sadovenian. Chiar dacă Sadoveanu ar fi acceptat o comandă ...

citește »

Ştefan Borbély: Fiinţe mici şi mari, gânditoare…

După spaimă (exorcizată prin miniaturizare), al doilea aspect fundamental al acestui univers îl reprezintă creditul acordat pământului şi forţei sale de a germina „lumină”. Norocul a făcut să-⁠mi pice în poală o săptămână întreagă de linişte, pentru a putea parcurge pe îndelete, cu creionul în mână, Călătoria în petalele trandafirului (Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2013 – dar cartea a apărut ...

citește »

Marian Victor Buciu: Monica Lovinescu citind proză

Disputa între scriitorii iviţi în anii ’90, realişti liberi, şi cei din anii ’80, din falanga textualistă, tăcută, reciclată, pleacă şi de la argumentul înflăcărat al Monicăi Lovinescu. Literatura română sub control politic Mai mult decât E. Lovinescu, pentru care după sincronizare urma să vină diferenţierea, lăsată, cum ştim, fără şansă de comunism, Monica Lovinescu crede că literatura română interbelică ...

citește »

Adriana Teodorescu: O altă perspectivă asupra Morţii lui Ivan Ilici: bătrâneţea

Scrierea începe prin anunţul morţii lui Ivan Ilici Golovin, pentru a plonja apoi în primii ani de viaţă ai protagonistului. După ce termină Dreptul, Ivan face eforturi pentru a-⁠şi consolida statutul social şi profesional. Moartea lui Ivan Ilici (1886), romanul de dimensiuni reduse aparţinând autorului rus, Lev Tolstoi, este una dintre cele mai cunoscute şi cele mai intens studiate opere ...

citește »

Constantina Raveca Buleu: Thanatologie ludică

Tipic discursului poetic al lui Marcel Mureşeanu, ludicul ascunde uneori în versurile acestui volum un imaginar agresiv, cu referinţe carcerale, erezii violente, desconsiderări gratuite şi fantasme thanatice. Motto-⁠ul bicefal al volumului Voi plăti pentru faptele mele, semnat de Marcel Mureşeanu şi ilustrat de Irina Petraş, apărut în 2014 la Editurile Eikon şi Şcoala Ardeleană din Cluj-⁠Napoca, concentrează o existenţă jalonată ...

citește »

Theodor Codreanu: Eminescu şi canonul occidental

Indiscutabil, Mircea Cărtărescu are talent literar, o imaginaţie lexicală debordantă şi strălucitoare, însă această strălucire seamănă, din nefericire, cu un splendid joc de artificii. Canonul literar, spune Harold Bloom, este alcătuit din singularităţi, nicicum nu se naşte din energii sociale, cum credea Gherea, marxistul. Iar singularitatea nr. 1 în vremea primei bătălii canonice, recunoscute ca atare de Nicolae Manolescu în ...

citește »

Boris Marian: Paul Celan revine în România

Celan, cu toate condiţiile mizerabile de acolo a ascultat cântece în idiş, a tradus sonetele lui Shakespeare în germană şi a continuat să-⁠şi scrie poemele. Înainte de dizolvarea ghetoului, Celan a fost încadrat în detaşamentele de muncă obligatorie. Paul Celan (pseudonimul lui Paul Peisah Antschel, n. 23 noiembrie 1920, Cernăuţi – d. 20 aprilie 1970, Paris) este considerat unul din ...

citește »

Magda Ursache: Teme grele

Adrian Dinu Rachieru e „conştiinţă responsabilă pentru destinul culturii şi civilizaţiei româneşti”, consun cu Theodor Codreanu. La apropiat ceas aniversar, îi urez să dezmintă balada („ce ziua lucra/ noaptea se surpa”) şi tot ce ridică ziua să nu se dărâme noaptea. E vorba de zidul de apărare al cetăţii culturii, îngrijorător fisurat. În stil dinamic, fluent, flexibil, alert, expresiv (se ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest