Articole din

Revista Contemporanul nr. 06 / 2014

Revista Contemporanul nr. 06/2014:   ■ Nicolae Breban. Eugen Simion în dialog cu Nicolae Breban „Şansa pe care o dau culturii noastre naţionale? Enormă!” (II) ■ O ediție-eveniment: Titu Maiorescu. Opere. Jurnal volumul I: 1855-1882 ■ Ancheta Contemporanul „Să ieşim din zodia totalitarismului comunist” (III) Participă: Virgil Nemoianu, Gabriel Andreescu, Theodor Codreanu, Viorel Padina, Cassian Maria Spiridon, Ioan Chelaru, Magda ...

citește »

„Şansa pe care o dau culturii noastre naţionale? Enormă!” (II)

Eugen Simion în dialog cu Nicolae Breban „Moartea face parte din existenţa noastră” Eugen Simion: Apropó de Dumnezeu: eşti credincios (credincios-⁠credincios)? N-⁠am uitat că eşti fiu de preot din Maramureş, dar mai ştiu că nu totdeauna credincioşenia se moşteneşte. Vorbeşte-⁠mi, te rog, de această relaţie ce mi se pare esenţială pentru un creator. Le-⁠am pus aceeaşi întrebare şi lui Augustin ...

citește »

Scene din viaţa literaturii de Emil Brumaru

Tolstoi este, într-⁠adevăr, calm, clasic, echilibrat, apolinic, orchestrând cu maximă atenţie orice scenă epică, pe când Dostoievski – un dionisiac, creând frenetic şi împingând cazurile contorsionate până la ultimele consecinţe, săpând adânc în sufletul omenesc, precipitând, adesea, după ce a atins punctul terminus, şi deznodământul romanelor sale. Există, în viaţa scriitorilor, momente de criză; e un truism, dar poate mai ...

citește »

William Faulkner în lectura lui Sorin Alexandrescu

W. Faulkner a fost înţeles greu, târziu, diferit, inept şi judicios, încă lipsea în 1969 exegeza „decisivă”. Cronologic, marele prozator este abordat critic serios din 1939, la 10 ani după ce publicase Zgomotul şi furia. Monografia lui Sorin Alexandrescu, William Faulkner (Ed. pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1969) nu este decât pe jumătate sau chiar mai puţin structuralistă, iar în latura ...

citește »

O carte despre Saga Cioranilor

O carte necesară şi aşteptată de multă lume, mai cu seamă de cei interesaţi de fenomenul cioranian în toate articulaţiile sale ostensibile. Ea reconstituie efigia fratelui celui înstrăinat, a lui Aurel Cioran, peste destinul căruia istoria a trecut ca un fier încins. Despre apetenţa de editor arătată de Marin Diaconu, despre acribia, rigoarea şi aplecarea sa pentru lucrul bine conceput, ...

citește »

Carnea trecătoare a cui sunt, Doamne?

Povestea subteranei De ce să fie oare atât de important eul – inima fiinţei, pulsând în ritmurile sistolelor şi ale diastolelor, dictate de cineva atotvăzător şi puternic? Oare nu pentru că de cum ajungi acolo, în acel loc abscons şi dezarmant de viu, în clipe de intensitate odihnită pe o culme, ai şansa de a citi într-⁠o linişte divină din ...

citește »

Ştefan Aug. Doinaş în „Pelerinaj la verb”

Rostirea sa, „iubitoare de clarităţi”, educată prin experienţe istoricizate, efortul de limpezire şi disciplinare, în fine, severa ordonare a materiei rebele, haotice, vădesc – în epoca fragmentarismului – o fermă, vigilentă şi cuprinzătoare conştiinţă poetică. Din stirpea liricilor intelectualişti, cu o poezie „construită” şi tălmăciri exemplare, venind după aridul interludiu proletcultist, Ştefan Augustin Doinaş (1922-⁠2002) debuta târziu (Cartea mareelor, 1964), ...

citește »

Existenţialismul: conceptualizare, abstractizare, literaturizare de Cristina Gelep

Conceptualizarea existenţialismului Trebuie să remarcăm încă de la început, perfecta organizare a studiului despre care vorbim, bibliografia bogată, adaptată şi abdatată, care, schimbând ceea ce e de schimbat, aduce un imens material bibliografic şi îl supune existenţialismlui, sau îi serveşte acestui concept la confluenţa dintre literar şi filosofic. Spun filosofic, pentru că, se porneşte de la Heidegger şi Sartre cu ...

citește »

Democraţia şi femeia cu barbă

Rondul de zi Pentru cei care încă n-⁠au înţeles că politica, în general, şi politica românească, în special, rimează perfect cu antica tânguire a Eclesiastului vanitas vanitatum et omnia vanitas, am o sugestie: să fie oleacă atenţi cât de repede se sting orbitoarele stele ale vieţii noaste publice, fie că se numesc Elena Udrea ori Crin Antonescu şi cum se ...

citește »

Poeţi despre care nu se vorbeşte

Literatura română după o revoluţie O adevărată surpriză o reprezintă sonetele, construite perfect, de o solemnitate care nu distruge emoţia. Iubitorii de poezie din România au o înaltă idee despre sonet, fiind educaţi la şcoala lui Mihai Eminescu şi Vasile Voiculescu. Nu toţi poeţii aflaţi azi în centrul atenţiei sunt valoroşi. Nu toţi poeţii valoroşi de azi se află în ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest