Articole din

Revista Contemporanul nr. 04 / 2015

Citiți în nr. 04 / 2015 al revistei Contemporanul Hristos a înviat! Din sumar: ■ Nicolae Breban. Impostura la ea acasă ■ Gabriel Andreescu · Înscrierea la ora de religie. Delirul care smintește România ■ Bogdan Crețu. Cealaltă față a realității ■ Ștefan Borbély · Un înţelept ■ Marian Victor Buciu · Corectitudinea în neregulă naţională ■ Academia Română ■ ...

citește »

Impostura la ea acasă

Suntem, cum se spune, încă o dată pierduţi! Într-⁠o mare de vânturi şi de valuri ce se mişcă, în aparenţă, în toate direcţiile, nu rareori contradictorii, în fapt trăim, ni se pare, o altă zonă a fricii seculare care ni s-⁠a lipit de piele ca o armură topită. Va trebui, poate, să luptăm ca altădată – de data aceasta cu ...

citește »

Cealaltă faţă a realităţii

Nu am nici o îndoială că verdictul meu porneşte şi de la o simplificare inevitabilă a lucrurilor, dar suntem obligaţi să scurmăm în zaţul sulfuros al unei realităţi terifiante, dacă vrem să o înţelegem. Tânărul de atunci, lipsit de experienţă, avea impresia că toate marile reforme (naţionalizarea, reforma monetară, colectivizarea, electrificarea) se înnodau şi desăvârşeau procesul de modernizare iniţiat timid ...

citește »

Un înţelept

Poate deveni Poetul – artist al cuvântului, oricum am lua-⁠o – un „Nicanor”? Sau va trăi el pentru totdeauna, sub aspect metafizic, în anticamera înţeleptului care ar putea deveni? …Citând un „scriitor bucureştean” (la Cluj, orice ai face, lumina tot dinspre Dâmboviţa curge…), există – spune Mircea Petean în Nicanor, ultimul om, (Ed. Limes, Cluj-⁠Floreşti, 2014) – patru feluri de ...

citește »

Corectitudinea în neregulă naţională

Avem – Doamne, nu ne feri de aşa ceva – nevoie de librari informaţi, dar n-o să cerem oricui să fie enciclopedist, atâta vreme când breslele critice de la noi sunt sectar-impostoare sau chiar vocaţional-ticăloase. Ne-⁠am contaminat, unii, de corectitudinea politică, la care noi, deşi nu toţi, reducem globalismul sau mondialismul? De ce? Poate ca să învăţăm, repetând şi greşelile ...

citește »

E.M. Cioran. Paradoxurile negativităţii

Nevoia de legitimare a unei identităţi se configurează, astfel, la autorul Schimbării la faţă a României, tocmai din conştiinţa unei rupturi, a unei frustrări identitare ferme; identitate şi ruptură sunt termenii unei ecuaţii ontologice şi gnoseologice indisolubil legate de paradoxurile unei gândiri ce se naşte din negaţie mai degrabă decât din afirmaţie, din entuziasm nihilist mai curând decât dintr-⁠un optimism ...

citește »

Constantina Raveca Buleu: Despre Dracula (cultură şi mit)

Mai temperat, răspunsul postbelic la realităţile comuniste este urmărit în reflectări literare britanice şi americane, seria lor fiind deschisă de Iarna decanului, romanul lui Saul Bellow. Imposibil de ignorat în lumea postmodernă pe care o trăim, fenomenul Dracula şi repercursiunile negative – în ochii iubitorilor de valori autohtone pure – ale asocierilor sale imagologice cu Transilvania generează un flux ficţional ...

citește »

Subterana unui profet disperat

Povestea subteranei Acestui proroc al supraomului nu-⁠i rămânea decât să sape mai departe la rădăcina fiinţei şi a lucrurilor, fără care nu se poate trăi în adâncurile eului-⁠subterană: adevărul, minciuna, masca, voinţa de putere, voinţa de adevăr, răul, binele, dreptatea, transvaluarea tuturor valorilor, veşnica reîntoarcere, lumina, muzica, grecii, Heraclit laolaltă cu ceilalţi presocratici, Apollo, Dionysos, Iisus, despre care fiul de ...

citește »

Florin-Corneliu Popovici: Puciul irealului

Chiar din incipit, cartea Iuliei Sala, intitulată Din dragoste pentru poştaş, manipulează deliberat, însă, la modul fericit, opus manipulărilor grosiere cotidiene, în speţă politice. Folosindu-⁠se de un tertip scriitoricesc, autoarea se joacă abil cu dihotomia dintre aparenţă şi esenţă, dintre suprafaţă şi profunzime, dintre real şi ficţional (osatura întregului său roman). Titlul, fără pretenţii de dilematică profunzime sau de absconsă ...

citește »

Casa, sufletul, rama

„Ce rost mai are o casă din care a plecat sufletul?” ofta Leopoldina Bălănuţă, la puţin timp după dispariţia amfitrioanei. Suferise un accident cerebral când la uşă îi bătuseră portăreii. Societatea postdecembristă avea alţi idoli. Cu o tresărire de bucurie recunosc chipul sopranei Magda Ianculescu printre portretele expuse de Conservatorul bucureştean la aniversarea celor 150 de ani pe zidul ce ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest