Contemporanul » Noutăți editoriale » Valorile României – valori europene

Valorile României – valori europene

Valorile României – valori europene

„Un popor nu se caracterizează atât
prin oamenii mari, pe care îi are, ci mai ales
prin felul în care îi recunoaşte şi îi stimează pe aceştia.”
Friedrich Nietzsche

În data de 12 noiembrie 2014, într-un Chișinău aflat în preajma alegerilor, în orășelul academic din preajma televiziunii naționale, la Biblioteca Științifică Centrală „A. Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei, a avut loc conferința-eveniment Valorile României – valori europene. Amfitrionul nostru, acad. Vasile Bahnaru a început această valorile_romaniei-refacut-DRRPmemorabilă și frumoasă conferință, menționând că ea se derulează în cadrul proiectului Valorile României – valori europene, sprijinit de Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, proiect realizat de Asociația Contemporanul și revista Contemporanul, în parteneriat cu Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Biblioteca Științifică Centrală „A. Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei și Liceul Academiei de Științe a Moldovei. În cadrul proiectului au fost distribuite 400 de abonamente la revista Contemporanul pentru Biblioteca Națională a Republicii Moldova și pentru Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei.

Proiectul propus de Asociația Contemporanul MAE – DPRRP face parte din aria de interese prioritare ale Programelor Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Participanții la conferință – Aura Christi, acad. Mihai Cimpoi, acad. Vasile Bahnaru, Alexe Rău, Aliona Tostogan și acad. Nicolae Dabija – s-au referit la revista Contemporanul ca la una dintre cele mai vechi și prestigioase publicații românești, care în ultimele mai bine de două decenii și-a axat activitatea pe păstrarea şi reafirmarea identităţii culturale a românilor de pretutindeni, promovarea valorilor culturale şi spirituale ale românilor de pretutindeni, a creaţiilor şi specificului acestora în România și peste hotarele țării.

Majoritatea participanților au vorbit, între altele, numerosului public de liceeni și studenți deAlexe-rau-Bibl-Nat-Rep-Moldovaspre criza identității, despre podurile de flori transformate în poduri de carte, despre golul de carte românească, ce rămâne o problemă majoră, soluționată, an de an, parțial, datorită Bibliotecilor Județene din România și datorită sprijinului acordat de Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni. Cu toate acestea, susținea cu tristețe acad. Nicolae Dabija, bibliotecile din Moldova rămân deocamdată a fi depozite de maculatură, alcătuită din cărțile în alfabet chirilic, adunate pe parcursul ocupației sovietice, titluri pe care nu le mai citește nimeni. În timpul dezbaterilor, rolul central l-au deținut valorile României. Invitatul special a fost Aura Christi, poet, romancier, eseist, publicist și traducător.

După ce i-a reproșat scriitoarei că a cam uitat străzile capitalei Moldovei, Mihai Cimpoi a avut cuvinte frumoase la adresa Aurei Christi și s-a referit la cele întâmplate sub auspiciile Academiei de Științe a Moldovei ca la un eveniment de anvergură națională. Acad. Mihai Cimpoi a vorbit detaliat despre vechea și prestigioasa publicație, fondată la 1881, la Iași, menționând faptul că pe coperta revistei Contemporanul se află subtitlul Ideea Europeană, adăugat de acad. Nicolae Breban în primăvara anului 1990. Prin acest subtitlu roamncierul a dat direcția în cultură a acestei publicații, transformate în una dintre cele mai puternice reviste din România. După cum se știe, Republica Moldova a încheiat cu Uniunea Europeană un acord de aderare. În acest sens, Contemporanul devine – inclusiv în Moldova – un instrument de promovare a valorilor românești în condițiile unei crize a valorilor și a modelelor. Domnul profesor a vorbit elogios despre destinul Aurei Christi, poetă născută la Chișinău și stabilită de mai bine de două decenii la Vasile-bahnaru-Mihai-Cimpoi-Nicolae-DabijaBucurești. Aura Christi înlesnește comunicarea și promovarea valorilor de pe ambele maluri ale Prutului în condițiile în care comunicarea dintre cele două maluri ale Prutului e dificilă și, nu rareori, bruiată. Domnul profesor s-a referit la debutul de acum treizeci de ani ca ziarist și ca poet, susținând că, la ora actuală, prin cele peste treizeci de cărți publicate în țară și în străinătate, Aura Christi este unul dintre cei mai importanți scriitori din contextul românesc, cu rezonanță europeană. Prof. Mihai Cimpoi n-a trecut cu vederea genurile abordate de autoarea volumului Împotriva mea, nici personajele din ciclul romanesc în patru volume, Vulturi de noapte, personaje care sunt, de obicei, artiști, creatori, oameni ai cărții. În eseurile sale de excepție despre Dostoievski și Nietzsche este abordată – dintr-un unghi heiddegerian – o temă majoră: suferințe. Dostoievski – Nietzsche. Elogiul suferinței este titlul unei cărți fundamentale, care a văzut lumina tiparului relativ recent, la Editura Academiei.

Poetul Nicolae Dabija a vorbit îndelung despre integrarea Republicii Moldova în Uniunea EuropeanNicolae-dabija-valorile-romanieiă, susținând că vom intra în Uniunea Europeană cu valorile noastre culturale. Ne vom integra în Uniunea Europeană cu Mihai Eminescu. Ne vom integra în Uniunea Europeană cu cartea lui Mihai Cimpoi despre Mihai Eminescu, pentru că e vorba de o carte unică despre personajele poetului nostru național. Alte valori? George Botezatu, Eugen Coșeriu – unul dintre cei mai mari lingviști. Ne vom integra în Uniunea Europeană cu sculptorul Constantin Brâncuși, numit de oamenii de cultură din străinătate Constantin Brancusi. Ne vom integra și cu cel mai mare stilist al limbii franceze, Emil Cioran. Cu Grigore Vieru, cu Eugen Doga ne vom integra. Cu poezia Aurei Christi.

În condițiile unei feroce crize identitare, acad. Nicolae Dabija consideră că poezia română este una dintre cele mai bune care se scriu, la ora actuală, în lume. Or, această poezie este aproape necunoscută în Europa.

Nu este mai puternică țara care are mai multe tancuri. Este mai puternică țara care are mai multe biblioteci. Nu este mai puternică țBiblioteca-Stiintifica-Centrala-a-Academiei-de-Stiinte-a-Moldoveiara care are mai mulți generali, ci țara care are mai mulți cărturari. Nu este mai puternică țara care are mai mulți soldați, ci țara care are mai mulți cititori. Vom fi săraci atâta timp cât nu vom iubi cartea. Când vom vorbi corect românește, când ne vom cunoaște istoria și marii noștri înaintași, vom scăpa de sărăcie. În Japonia – una dintre cele mai puternice țări ale lumii, puternice din punct de vedere economic – 80 % din populație are studii superioare. În SUA – 60 %. În Republica Moldova – 8 %, din care 4 % a și plecat peste hotare. Suntem săraci pentru că nu ne cunoaștem istoria, trecutul, cultura și pentru că plecăm de acasă.

În acest context, al unei crize generalizate, Aura Christi rămâne a fi un scriitor – de altfel, singurul – care a experimentat pe cont propriu cum să se adapteze scrisului românesc un scriitor din Basarabia. Și a reușit – Aura Christi este scriitor român – deși știu că nu i-a fost ușor. În acest sens, Aura Christi este un prim sol într-un context în care unii scriitori români refuză să ne primească acasă, în literatura română. În această ordine de idei, Mihai Cimpoi îl citeaza mereu pe Alexei Mateevici, care a spus că suntem o singură literatură.

Aura Christi este un ambasador al culturii din Republica Moldova la București.

Ctitorul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, Alexe Rău, i-a făcut un elogiu incitant unuia dintre maeștrii Aurei Christi, filosoful Friedrich Nietzsche, un mucenic al cunoașterii, un filosof și profet, care, aidoma lui J.W. Goethe, visa o Europă unită din punct de vedere cultural, și a felicitat-o pe Aura Christi pentru modul exemplar în care reprezintă Basarabia în contextul culturii românești și în Europa. Aducând Contemporanul în Basarabia, scriitoarea, de fapt, aduce Europa acasă.

Periplul făcut de Alexe Rău prin europenizarea bibliotecilor din Basarabia a fost extrem de instructiv. Astfel, alături de Biblioteca Națională a României, Biblioteca Națională a Moldovei e membră a Asociației Bibliotecilor Naționale ale Europei. Împreună cu bibliotecile din statele europene, biblioteca nr. 1 din Moldova lucrează la realizarea unui proiect ce constă în digitalizarea titlurilor apărute în format clasic. Sub auspiciile acestui proiect, Biblioteca Națională a Republicii Moldova a digitalizat deja peste trei mii de titluri. Un avantaj evident al folosirii cărții și în format ebook constă în faptul că acestea beneficiază de un public incomparabil mai larg și astfel sunt păstrate cărțile rare din fondul de aur al Bibliotecii.

Aura Christi a vorbit cu o emoționantă nostalgie despre copilăria și adolescența ei, despre familia ei, despre faptul că s-a format în albia literaturii ruse și franceze, și cu toate acestea se bucură de faptul că prin cărțile ei aparține culturii aura-christi--valorile-romaneromâne. Poeta a vorbit despre pădurile de mesteceni, precum și despre stâlpii primei sale tinereți: Aleksandr Pușkin și Mihail Eminescu. Despre cărțile lui Mihai Cimpoi, ale lui Grigore Vieru și Nicolae Dabija, cu care a crescut. Despre mișcarea de renaștere națională, numită de poetă revoluție identitară, care a avut ca scop eliberarea de sub jugul ocupației sovietice și revenirea la haina firească a limbii române: grafia latină. Printre protagoniștii acelei revoluții s-au aflat Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, Vasile Bahnaru, Leonida Lari, Doina și Ion Aldea Teodorovici și alți câțiva intelectuali care, la începutul anilor nouăzeci, adunau în Piața Marii Adunări Naționale sute de mii de români; de altfel, Doina Aldea Teodorovici i-a fost colegă Aurei Christi, care a absolvit Liceul teoretic român-francez „Gh. Asachi” din Chișinău. Atunci, în data de 27 august 1991, în timp ce se prăbușea imperiul soviectic, Republica Moldova a devenit un stat suveran. Eliberarea, în 1991, de sub jugul ocupației sovietice este, de bună seamă, un moment crucial pentru destinul Basarabiei, un moment istoric recunoscut de ONU.

De altfel, acest pământ românesc, leagăn al civilizației antice cucutene – una dintre cele mai vechi din Europa – se află, la ora actuală, în epicentrul câtorva aniversări. Relativ recent s-au împlinit două secole de ocupație rusească și sovietică (1812), în tiAura-Christi-Mihai-Cimpoi-Vasile-Bahnaru-si-studenti-la-Biblioetca-Academiei-de-Stiinte-a-Moldoveimpul căreia acest pământ a fost intens rusificat; după cum se știe, și în prezent Federația Rusă exercită o presiune evidentă asupra acestui stat, aflat la marginea Europei, prin menținerea – în pofida promisiunilor de a le retrage – trupelor Armatei a 14-a în Transnistria. Presiunea se vede și se simte nu numai din cauza războiului din Crimeea. Chișinăul electoral este invadat de afișe cu Vladimir Putin. Se apropie aniversarea a 75 de ani de când – urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov – imperiul sovietic a ocupat Basarabia (1940). Se apropie aniversarea a o sută de ani de la Marea Unire (1918). Ne apropiem de aniversarea a 25 de ani de libertate a Republicii Moldova (1991). Întrebarea este: ce vom face în continuare cu această libertate? Ce vom face cu valorile noastre în contextul în care – prin complicitatea unor intelectuali care au trădat – locul unei ideologii de extremă stânga a fost preluat de o altă ideologie, un fel de neoliberalism brutal, aplicat fără nuanțe, numit de oportuniștii postcomuniști fie politică corectă, fie globalizare interpretată abuziv, fie postmodernism instrumentalizat și folosit ca armă în revizionismele de după 1989?

Scriitoarea e de părerea că ne aflăm la o răscruce. O răscruce marcată de o gravă criză a identității, de o criză a valorilor Sala-cu-orga-Primaria-municipalași modelelor. Lucrurile arată grav și dat fiind valul consumismului și al decadenței ajuns și în țara lui Eminescu, Arghezi, Bacovia, Rebreanu, Blaga și Iorga – realitate, la care se adaugă mișcarea națională anticomunistă instrumentalizată în proporții ce dau de gândit. Ce înseamnă România în aceste circumstanțe?; când spun România, eu am în vedere și Basarabia – locul în care m-am născut și m-am format. Papa Ioan Paul al II-lea a spus că România este Grădina Maicii Domnului. România înseamnă Constantin Brâncuși, Mihail Eminescu, Tristan Tzara, Emil Cioran, Eugen Ionesco, Paul Celan, Mircea Eliade – nume importante, cunoscute în lume, dăruite culturii universale de România. Acestor nume de rezonanță li se adaugă George Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Paul Goma, Nichita Stănescu, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Dumitru Radu Popescu, Ileana Mălăncioiu și alte nume marginalizate, de circa 25 de ani, în țara mea.

Devine din ce în ce mai limpede că e nevoie de o nouă revoluție a poeților. De o nouă mișcare pașoptistă e nevoie: o mișcare revoluționară, care să ne sudeze de acești stâlpi ai națiunii române – care au conservat europenitatea culturii noastre – și să ne aducă, firesc, pe făgașul unei renașteri naționale. E nevoie de un impuls care să ne facă apți de acel salt vital în ființa națională.

Evenimentul s-a încheiat cu o surpriză: un emoționant recital susținut de Aura Christi, o donație de carte românească – donație care nu e prima făcută de Asociația Contemporanul, Editurile Contemporanul și Ideea europeană – și o ședință de autografe.

Adrian Preda

Proiect realizat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe –

Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni

sigla DPRRPParteneri de proiect: Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Biblioteca Științifică Centrală „A. Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei, Liceul Academiei de Științe a Moldovei, Academia Română, Editura Academiei Române, Fundația Culturală Ideea Europeană, Asociaţia Revistelor, Publicaţiilor şi Editurilor (ARPE; peste 35 de edituri și reviste membre) ș.a.

Parteneri media: Literatură și artă, APTR, librariapentrutoti.ro, agentiadecarte.ro, Fundația Dignitas, Radio România, Asociaţia Revistelor, Publicaţiilor şi Editurilor (ARPE) etc.

 

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, infiintata in 1981, este o publicatie nationala de cultura, politica si stiinta, in paginile careia se gasesc cele mai proaspete stiri privind evenimentele culturale, sociale si politice din Romania si din strainatate. De asemenea, veti fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest