Contemporanul » Modele » Eveniment: Şapte Premii Constantin Brâncoveanu şi un Premiu special

Eveniment: Şapte Premii Constantin Brâncoveanu şi un Premiu special

Valorile României – valori europene

Opt personalităţi culturale au primit miercuri seara Premiile Constantin Brâncoveanu, acordate de un juriu de prestigiu, în numele Fundaţiei Alexandrion, în cadrul unei Gale care a fost organizată la Palatul Nawaf-Salameh_brancoveanu Brâncovenesc Mogoşoaia şi transmisă live de Cotidianul TV. Ceremonia l-⁠a avut amfitrion pe actorul Dorel Vişan şi a fost un adevărat spectacol de gală, deschis de Corul Madrigal, continuat între două momente ale decernării premiilor de Oana Andra, prim solistă la Opera Română din Bucureşti (acompaniată de profesorul Alexandru Petrovici) şi încheiat de Mariana Nicolesco, cea care i-⁠a prezentat pe doi dintre elevii săi, care au câştigat două mari premii la ultimul concurs de canto de la Shanghai: mezzosoprana Emanuela Pascu şi tenorul Adrian Dumitru.

Nawaf Salameh: „Pioşenie faţă de sacrificiul marelui ctitor, respect pentru valorile spirituale ale României”

„Iniţiem Premiile Constantin Brâncoveanu cu convingerea că ele se vor întinde pe ani mulţi şi că vor contribui la recunoaşterea valorilor româneşti, la consolidarea lor, la continuarea ctitoriilor începute de Familia Brâncoveanu în spaţiul culturii române”, a spus Nawaf Salameh.

Lista de onoare

Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel. În deschiderea mult aşteptatului moment al decernării Premiilor, preşedintele Fundaţiei Alexandrion a anunţat un Premiu special acordat Prea Fericitului andrei-marga-foto-brancoveanuPărinte Patriarh Daniel, „pentru actul său de profundă rezonanţă spirituală şi patriotică de marcare a Anului Comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni”.

Dinu C. Giurescu. Academecianul Dan Berindei, membru al juriului, a anunţat decernarea Premiului Constantin Brâncoveanu, Secţiunea Cariere, istoricului Dinu C. Giurescu, „strălucit reprezentant al unei dinastii de istorici”, pentru întreaga activitate. „Dinu C. Giurescu se numără printre cei mai de seamă istorici din generaţia sa. Deşi drumul său ştiinţific a cunoscut destule piedici, el s-⁠a ilustrat şi în vremurile neprielnice ale dictaturii totalitare, dar, când a considerat că excesele nu mai puteau fi îngăduite, s-⁠a desţărat”, a spus Dan Berindei, care a adăugat că „academicianului Giurescu i se datorează întocmirea volumelor IX şi X în tratatul Istoria românilor”.

Tudor Gheorghe. Prof. univ. dr. Andrei Marga, membru al juriului, a anunţat acordarea Premiului Constantin Brâncoveanu, Secţiunea Arte, lui Tudor Gheorghe, „artistul care s-⁠a născut cântând”, pentru spectacolul Anotimpurile mele, 2014. Andrei Marga a arătat că Tudor Gheorghe este „o personalitate culturală foarte coaugustin-buzura-brancoveanu-fotomplexă”, care „excelează în text, muzică şi interpretare” şi are o „memorie fabuloasă”.

Mircea Albulescu. Academicianului Augustin Buzura, membru al juriului, i-⁠a revenit bucuria de a anunţa acordarea Premiului Constantin Brâncoveanu, Secţiunea Cariere, lui Mircea Albulescu, „pentru profesionalismul şi dăruirea cu care slujeşte teatrul românesc”. Augustin Buzura a arătat că Mircea Albulescu este atât „un uriaş actor de teatru şi film, o personalitate importantă a culturii româneşti de după ultimul război”, cât şi „un profesor universitar extrem de iubit, autor a nouă volume de poezie, (…) un model artistic şi moral demn de urmat într-⁠un moment în care incultura şi-⁠a impus cu autoritate legile ei (…) o mare valoare care merită infinit mai mult decât i s-⁠a dat”.

Nicolae Breban. Prof. univ. dr. Eugen Negrici, critic literar, membru al juriului, l-⁠a felicitat pe scriitorul Nicolae Breban, cel care a primit, „pentru întreaga operă”, Premiul Constantin Brâncoveanu, Secţiunea Literatură. „În evoluţia romanului românesc, opera lui Nicolae Breban reprezinicolae-breban-brancoveanuntă un punct de hotar. Breban aparţine speciei rarisime a celor care înfruntă, transfiguraţi de o nobilă sminteală, ridicolul şi neîncrederea, în numele unui ideal artistic inconfundabil: acela de a pătrunde în tărâmul necunoscut al fiinţei”.

Ion Druţă. Un alt Premiu Constantin Brânco­veanu, Secţiunea Literatură, i-⁠a fost decernat scriitorului basarabean Ion Druţă „pentru antologia Vremea blajinilor”, o selecţie de autor prin care Ion Druţă „vrea să înfăţişeze publicului românesc esenţa scrisului său”. Magdalena Bedrosian, membru al juriului, a arătat că Druţă, „cel mai important reprezentant al literaturii basarabene”, scrie „aproape blând” despre „românitatea basarabenilor” şi „capacitatea lor de a ieşi din impas prin nişte găselniţe”. „Toată literatura lui e căptuşită cu o melancolie ciudată” şi poate fi citită „cu un mare beneficiu sufletesc”. „Ion Druţă expune, cu o pătrundere analitică ce ne face să înţelegem, în intimitatea ei, această dramă a unei frânturi de naţiune care îşi caută punctele de sprijin (autohtonia, ancestralitatea, credinţa religioasă) pentru a-⁠şi redefini identitatea”.

Ion Ghinoiu. Profesorul Ion Ghinoiu, „artizanul cărţilor de patrimoniu”, a primit Premiul Constantin Brâncoveanu, Secţiunea Istorie, în calitatea sa de coordonator al Atlasului etnografic român, vol. 5, Sărbători, obiceiuri, mitologie, apărut la Editura Academiei Române. „Profesorul şi cercetătorul Ion Ghinoiu reprezintă modelul savantului care, prin experienţa şi munca sa, oferă un tezaur ştiinţific şi valoros prin conţinutul său sintetic şi analitic. Atlasul Etnografic al României este una dintre cele mai premiile-brancoveanu-corample opere ştiinţifice din ultimele decenii”, a spus Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti, membru al juriului. Majuru a fost „cel dintâi doctorand” al profesorului Ion Ghinoiu („eram amândoi la fel de emoţionaţi”, a mărturisit istoricul).

Ionel Oprişan. Premiul Constantin Brânco­vea­nu, Secţiunea Istorie, i-⁠a revenit lui Ionel Oprişan, autorul volumului Mitul Brâncoveanu în creaţia populară românească editura Saeculum, I.O. 2014. Dumitru Constantin, secretarul juriului, a precizat că Ionel Oprişan, „emerit cercetător lierar şi editor”, a avut iniţiativa să strângă documentele care „au depus mărturie în epocă asupra evenimentului (jertfa voievodului Constantin Brâncoveanu) şi îi dovedesc de atunci persistenţa în memoria colectivă”. Constantin s-⁠a arătat marcat de o imagine-⁠simbol găsită de Oprişan: marea care se răscoală şi arde vreme îndelungată în semn de revoltă a universului faţă de jertfirea unui nevinovat.

Premiile Constantin Brâncoveanu constau într-⁠o lucrare originală a sculptorului Ioan Bolborea şi o sponsorizare, ca o contribuţie, pentru un proiect: fie editarea unei cărţi, fie pentru o cercetare sau pentru o lucrare artistică. Juriul a fost alcătuit din personalităţi culturale şi ştiinţifice din România: academician Dan Berindei (preşedinte), acad. Dumitru Radu Popescu, acad. Augustin Buzura, prof. univ. dr. Andrei Marga, Magdalena Bedrosian, Adrian Majuru, prof. univ. dr. Eugen Negrici, Dumitru Constantin (secretar).

Rareş Constantinescu

www.cotidianul.ro

Parteneri media ai evenimentului:
Cotidianul.ro, Agerpres, Bursa, România liberă, The Money Channel, Ring, 9am, Business Review, Observatorulph.ro, Telegrama de Prahova, Formula AS.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, infiintata in 1981, este o publicatie nationala de cultura, politica si stiinta, in paginile careia se gasesc cele mai proaspete stiri privind evenimentele culturale, sociale si politice din Romania si din strainatate. De asemenea, veti fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest