Contemporanul » Modele » Constantin Coroiu: O premieră editorială: biobibliografia Marin Preda

Constantin Coroiu: O premieră editorială: biobibliografia Marin Preda

În 2017 s-⁠au împlinit 95 de ani de la naşterea lui Marin Preda şi 75 de la debutul său. La această dublă aniversare a creatorului Moromeţilor nu se putea un omagiu mai potrivit şi mai profitabil pentru toţi cei care iubim literatura română decât un autentic eveniment editorial privindu-⁠l pe marele scriitor

În 2017 s-⁠au împlinit 95 de ani de la naşterea lui Marin Preda şi 75 de la debutul său. La această dublă aniversare a creatorului Moromeţilor nu se putea un omagiu mai potrivit şi mai profitabil pentru toţi cei care iubim literatura română decât un autentic eveniment editorial privindu-⁠l pe marele scriitor. Ni l-⁠a oferit cercetătorul şi istoricul literar Stan V. Cristea, care a publicat la Editura AIUS din Craiova o monumentală, la propriu şi la figurat, lucrare dintre cele menite să intre în structura de rezistenţă a unei culturi şi să contribuie la consolidarea ei: „Marin Preda. Repere biobibliografice”. Ea urmează unui impozant volum, apărut anul trecut la aceeaşi editură: Marin Preda. Anii formării intelectuale care este, de fapt, tot o biobibliografie, dar referitoare, cum sună şi titlul, numai la o primă perioadă a biografiei şi operei celui ce avea să se impună ca fiind un clasic al literaturii române încă din timpul vieţii, odată cu publicarea, în 1955, a capodoperei sale: Moromeţii. O carte a cărei valoare sporeşte şi datorită unui consistent capitol de varii mărturii, care ocupă practic un sfert din cuprinsul ei intitulat: „Documente, facsimile şi fotografii”.

Masivul volum format mare de 800 de pagini, caractere mici, apărut recent, este o lucrare pe care o consider mai importantă şi mai necesară decât orice biografie sau monografie consacrate lui Marin Preda. Oricum, oricine va scrie o asemenea lucrare de acum încolo va profita de o sursă de informare fundamentală. Este vorba de o a doua ediţie „revizuită şi foarte mult adăugită” a cărţii cu acelaşi titlu, apărută cu cinci ani în urmă, care era o premieră editorială absolută. De altfel, date fiind amplele adăugiri şi aducerea ei până în prezent (anul 2016) se poate spune că şi ediţia de faţă este o premieră editorială.

Nici un scriitor român postbelic nu beneficiază de o asemenea biobibliografie adusă până la zi. Repet ceea ce scriam în Cultura la prima ediţie: din când în când, destul de rar, fără surle şi trâmbiţe, fără lansări pompoase, discret, poate chiar prea discret, mai apare şi câte o carte care chiar ne trebuie, precum aceasta. Stan V.Cristea şi-⁠a propus ca vasta lucrare, căreia i-⁠a dedicat mulţi ani de investigaţii, de lectură, de scotocire în periodice şi de culegere de mărturii să dea seamă de evoluţia şi „arhitectura” operei lui Marin Preda, dar şi de receptarea acesteia de-⁠a lungul a trei sferturi de veac, câte s-⁠au scurs de la debutul „marelui singuratic” şi până în prezent, organizându-⁠şi imensul material în trei secţiuni: 1. Reperele biografiei; 2. Reperele operei (în volume şi periodice) 3. Reperele receptării (referinţe în volume şi în periodice). În scopul facilitării unei cât mai lesnicioase consultări a datelor, titlurilor şi notelor întinse pe sute de pagini de o densitate şi varietate a informaţiilor specifice lucrărilor de acest gen, autorul a prevăzut ediţia cu ceea ce însuşi numeşte un „pachet” de indici privind opera lui Marin Preda precum şi indici de nume. Pentru a da o idee de bogăţia de date, referinţe, mărturii cuprinse în cele 800 de pagini, menţionez că ele însumează 1492 de poziţii ce privesc creaţia scriitorului şi 9763 care reflectă receptarea acesteia, atât în timpul vieţii lui Marin Preda, cât şi în postumitatea sa de aproape patru decenii. Avem astfel oglinda traiectoriei destinului omului şi a destinului operei sale, care de fapt se confundă. A spus-⁠o Eugen Simion, în persoana căruia Marin Preda – ca şi Nichita Stănescu – şi-⁠a găsit, aşa-⁠zicând, criticul nu doar cel mai devotat, dar şi cel mai profund: „…Istoria vieţii lui Marin Preda este, în fapt, istoria operei sale”.

Aflăm din această temeinică şi vastă lucrare că personalitatea şi opera autorului Imposibilei întoarceri au constituit până acum subiectul a 194 de „volume individuale”, cum le categoriseşte cercetătorul, publicate în perioada 1973-⁠2016, la care se adaugă, desigur, numeroasele articole, eseuri, cuvinte înainte, prefeţe, postfeţe, profiluri din diverse istorii literare, dicţionare, volume de critică şi publicistică literară, unele colective etc. Biografia şi literatura lui Marin Preda au făcut obiectul câtorva zeci de teze de doctorat susţinute la universităţile din Bucureşti, Iaşi, Cluj-⁠Napoca, Timişoara. Receptarea înseamnă, desigur, şi în cazul lui Preda evaluări, reevaluări, revizuiri. Stan V.Cristea şi, odată cu el, oricine parcurge cu creionul în mână impresionantul tom, constată că posteritatea lui Marin Preda este una „dificilă”. O posteritate densă şi nelipsită de un anume dramatism care, în fond, o înnobilează o dată în plus, îi conferă o specificitate ce rezonează, în fond, cu originalitatea operei acestui mare scriitor sigilat de destin, cum ar fi spus Călinescu. Biobibliograful este optimist în ceea ce priveşte destinul operei prediste, o operă capabilă „să suscite oricând interesul”, fiecare lectură proaspătă a ei fiind, în opinia sa, şi o nouă descoperire a celui care a creat-⁠o.

Lucrarea lui Stan V.Cristea a presupus o cercetare şi o documentare intensă şi riguroasă în cele mai importante biblioteci ale ţării: a Academiei Române, Biblioteca Naţională, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-⁠Napoca şi, nu în ultimul rând, Biblioteca judeţului Teleorman. În „Nota asupra ediţiei” Stan.V.Cristea subliniază că ceea ce a guvernat efortul său de înregistrare a faptelor şi evenimentelor aşa cum s-⁠au petrecut ori s-⁠au „configurat” ele, inclusiv privind evaluarea lor de către cei ce le-⁠au analizat şi le-⁠au comentat de-⁠a lungul a trei sferturi de veac, a avut la bază criteriul obiectivităţii depline. Apoi, el notează: „Multe lucruri – dar nu dintre cele esenţiale – au rămas încă pe dinafară din motive obiective, unele care ţin de înseşi posibilităţile autorului de a întreprinde de unul singur o cercetare pe arii atât de extinse, iar altele care ţin de faptul că unele dintre cărţile şi periodicele care ar fi trebuit să fie văzute, nu există în marile biblioteci publice, unde autorul şi-⁠ar fi putut aprofunda cecetarea. Din păcate, nici toate ediţiile cărţilor scriitorului, originale şi traduse, nu pot fi găsite la Biblioteca Naţională a României, întâia cu drept de depozit legal, fapt cu atât mai regretabil cu cât multe dintre ele sunt apărute la edituri de prestigiu din România, ca să nu mai vorbim de cele publicate în străinătate”. Aceeaşi situaţie regretabilă, mi-⁠aş permite să spun intolerabilă, o constată Stan V. Cristea şi în cazul unor periodice, încât „receptarea operei prediste, care implică o cercetare extrem de laborioasă şi mare consumatoare de răbdare şi de timp, nici ea nu poate fi socotită cu totul exhaustivă”. Dar, ne asigură autorul, şi îi acordăm tot creditul, ceea ce lipseşte din lucrarea sa, din motivele arătate, nu sunt date şi informaţii esenţiale, iar micile şi neînsemnatele lacune vor putea fi înlăturate la o viitoare ediţie a „Biobibliografiei”. Altminteri, e un truism, lucrări de o asemenea factură nu pot fi considerate încheiate niciodată. Ca şi dicţionarele. Mereu vor apărea studii, exegeze, comentarii critice care vor lărgi bibliografia unui scriitor, cu atât mai mult a unui mare scriitor, în cazul de faţă Marin Preda.

Deocamdată, dispunem de această ediţie ce este cvasiexaustivă şi care, aşa cum pe bună dreptate precizează autorul: „Reprezintă o premieră editorială absolută, anterior fiind realizate doar biobibliografii incluse în diferite volume cuprinzând opere ale lui Marin Preda sau în istorii şi studii literare, cu excepţia unei Bibliografii întocmite, în cadrul Serviciului bibliografic al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, de către Bogdan Corneliu Stănescu”.

Biobliografia elaborată de Stan V.Cristea, fatalmente susceptibilă de adăugiri şi îmbunătăţiri, fie ele şi neesenţiale, este nu numai o remarcabilă sursă de informare, un instrument de lucru indispensabil, ci şi povestea mai multor epoci literare postbelice în date, nume, titluri, definiţii critice şi propoziţii memorabile. Şi nu numai literare, mai ales dacă avem în vedere că literatura, aşa cum cred mulţi scriitori celebri constituie legitimaţia istorică a unui popor. Am parcurs-⁠o ca pe o insolită evocare. Lectura ei care îţi ia multe zile îţi strecoară în suflet şi un sentiment de nostalgie. Cât de mult ne lipseşte un scriitor ca Marin Preda?! – „Un prozator excepţional” (Nicolae Manolescu), „comparabil poate cu Rebreanu” (Alexandru Ivasiuc), „un scriitor european” (Nichita Stănescu), „un om cu o personalitate complexă”, la sfârşitul vieţii autorul unui „roman total… romanul unei mari conştiinţe”: Cel mai iubit dintre pământeni (Eugen Simion) „cel mai camusian dintre scriitorii români” (Mihai Zamfir), „o certitudine şi o şansă mare a literaturii române” (Marin Sorescu), „o exemplară conştiinţă artistică” (Fănuş Neagu), un „ţăran enorm rătăcit în oraş” (Nicolae Breban). Am citat doar câteva dintre caracterizările şi definiţiile critice pe care le găsim sau le regăsim reproduse şi în eseul introductiv al lui Stan V. Cristea intitulat Marin Preda. Portret între oglinzi. Alex Ştefănescu afirma: „Marin Preda a fost mai mult decât un scriitor, a fost o conştiinţă”. Ce mare nevoie ar avea societatea noastră de azi de o asemenea conştiinţă artistică şi civică?! Constantin Noica, filosoful ivit pe aceleaşi tărâmuri teleormănene, ca şi autorul Vieţii ca o pradă, ar fi spus odată că Marin Preda „este singurul care ne reprezintă şi care va rămâne sigur şi peste timp”. Poate că afirmaţia, dacă a fost făcută – însuşi Stan V. Cristea o citează cu o umbră de îndoială – e puţin exagerată. Argumentul cu care Noica se spune că şi-⁠ar fi susţinut-⁠o mi se pare însă mult mai plauzibil: personajele create de Marin Preda sunt „aşa cum suntem noi la origine, simpli, cu gândul curat, cu seninătatea şi mâhnirea noastră”.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Constantin Coroiu

Constantin Coroiu nascut la 6 octombrie 1943. Istoric literar, Publicist, Critic literar si jurnalist cultural cu o bogata si diversa activitate; a fost multi ani realizator de emisiuni literare la Radio Iasi si Radio Bucuresti, membru al Uniunii Scriitorilor din [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest