Contemporanul » Lecturi » Boris Marian: Levinas şi infinitul

Boris Marian: Levinas şi infinitul

Binele înseamnă pluralism, iar pluralismul înseamnă Pace. Nu putem să nu fim de acord cu acest campion al raţiunii moderne

Emmanuel Levinas (n. 1906, Kowno Kaunas, Lituania, d. 1995) a fost un filosof francez, născut într-⁠un mediu evreiesc cultivat, cu studii de filosofie la Strasbourg (1923-⁠27) şi la Freiburg (1928-⁠29), unde asistă la cursurile şi la seminariile lui Husserl şi ale lui Heidegger. Este unul dintre promotorii studiilor de fenomenologie în Franţa în lucrări precum Théorie de l’intuition dans la phénomenologie de Husserl (1930), De l’existence a l’existant (1947) sau En decouvrant l’existence avec Husserl et Heidegger (1967). După cel de-⁠al Doilea Război Mondial, Levinas se afir-mă ca un gânditor original, pe două linii reflexive distincte. Pe de o parte, propune o etică fenomenologică radicală, centrată pe figura Celuilalt şi a alterităţii, în lucrări precum Le Temps et l’Autre (1947), Totalité et infini (1961), Autrement qu’être ou au-⁠delà de l’essence (1974) sau Entre nous (1991). Pe de altă parte, se dedică comentariilor talmudice, în lucrări ca, de pildă, Quatre lectures talmudiques (1968), L’au delà du verset (1982) sau Nouvelles lectures talmudiques (1989). Emmanuel Levinas a fost şi rămâne un nume, o stea pe firmamentul filosofiei secolului al XX-⁠lea. A trăit între 1905-⁠1995, adică un veac de teribile tragedii şi schimbări în viaţa omenirii. Este pus alături de Heidegger şi Husserl, deşi deosebirile dintre ei sunt mari, de esenţă. Chiar noţiunea de Infinit este înţeleasă de fiecare dintre ei diferenţiat. Levinas este bine cunoscut şi cu alte scrieri, dar Totalitate şi Infinit. Eseu despre exterioritate (originalul francez – 1961, traducerea română – 1999, la Editura Polirom) este o lucrare care îl reprezintă poate mai clar, mai pregnant. „Ideea perfectului nu e idee, ci dorinţă”, precizează filosoful. Principala preocupare a sa este alteritatea, este existenţa unui Altul. „Adevărata viaţă e în altă parte”.

Există la fiecare o dorinţă de invizibil. „Eul este identic până şi în alterările sale. El şi le reprezintă şi le gândeşte”. Levinas mai afirmă: „Transcendenţa nu e negativitate… ea nu porneşte de la o atitudine statică… metafizica precede ontologia”. De fapt, Infinitul conţine, ca noţiune, însăşi transcendenţa. Astfel se explică şi faptul că noi nu putem concepe infinitul cu reperele noastre obişnuite. Alte subiecte ale lucrării se referă la ateism, la voinţa de reprezentare, la adevăr, la retorică şi la nedreptate. Este remarcabil modul în care filosoful ştie să lărgească spaţiul incursiunii sale în domeniul cunoaşterii. Totodată, el nu părăseşte teritoriul eticii, fără care orice filosofie capotează. O temă de care Levinas se apropie şi o aprofundează este libertatea individului. Adevăr, dreptate, limbaj, libertate de expresie – repere în atenţia filosofului.

O secţiune aparte se referă la „interioritate şi economie”. Nu este vorba de economie în sensul curent, ci de relaţia socială, de plăcere şi interdependenţă, de afectivitate, de hrana omului consumator fizic şi spiritual, de bucuria zilei de mâine, de dragostea de viaţă, de casă şi de familie, muncă etc.

Cel mai complex capitol este dedicat „chipului şi exteriorităţii”. Chip şi etică, chip şi raţiune, semnificaţie şi semnificant, obiectivitate, „celălalt şi alţii”, „asimetria impersonalului”, pluralismul, subiectivismul, ambiguitatea dragostei, fenomenologia erosului, fecunditatea, filiaţie şi fraternitate. În final ajungem ca în Biblie, la început (Bereşit) – Creaţia. Iar scopul Creaţiei este Binele. Levinas este un adversar al filosofiei Neutrului.

Binele înseamnă pluralism, iar pluralismul înseamnă Pace. Nu putem să nu fim de acord cu acest campion al raţiunii moderne. Am putea reproduce multe citate din creaţia gânditorului francez. Lăsăm la latitudinea cititorului să le caute. Va avea de câştigat. Levinas este foarte actual, ca orice mare creator, dar poate să aibă soarta unei „voci în pustiu”. Chemarea la Pace a devenit o monedă fără valoare. În locul raţiunii avem arme cu mare putere de distrugere. În locul Binelui, avem ameninţarea cu forţa, cu acte sinucigaşe.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest