Din ultimul număr:
Contemporanul » Lecturi » Bogdan Mihai Dascălu: Titu Maiorescu, Jurnal

Bogdan Mihai Dascălu: Titu Maiorescu, Jurnal

Natura diferită a acestor lacune poate justifica, la rândul ei, şi o diferenţiere a interesului faţă de ele, în funcţie de preocupările şi interesele cititorilor. Este incontestabil, că reproducerea lor oferă o imagine mai completă şi mai apropiată de adevărul manuscrisului, constituindu-⁠se într-⁠o sursă care poate fi fructificată în viitor

Jurnalul, căci despre el este vorba, acoperă intervalul dintre 1855 şi 1917, adică 62 de ani, şi a apărut, până acum, în trei ediţii, din păcate niciuna încheiată.

Prima, datorată lui I. A. Rădulescu Pogoneanu, a apărut în trei volume, între 1937 şi 1943, şi includetitu-maiorescu-foto-1 intervalul dintre 1855 şi 1891, adică 36 de ani.

A doua, realizată de Georgeta Rădulescu-Dulgheru şi de Domnica Filimon, a apărut între 1975 şi 1989, şi înglobează perioada 1855 – 1879, adică 24 de ani.

Din cea de-⁠a treia, editată de Bogdan Mihai Dascălu (coordonator) şi de Ana-⁠Maria Dascălu, a apărut în 2013 primul volum, care se referă la răstimpul dintre 1855-⁠1882, adică 27 de ani. Volumul al doilea este predat editurii în vederea tipăririi şi cuprinde intervalul dintre 1883 şi 1889, adică 6 ani, iar cel de-⁠al treilea, care cuprinde anii 1890 – 1897, adică 7 ani, este finalizat şi urmează a lua cât de curând calea tiparului. Volumul al patrulea este în curs de redactare.

Prin urmare, această ediţie, care îşi propune să publice Jurnalul integral, cuprinde deocamdată, în cele trei volume ale ei, un interval de 40 de ani. Ea se deosebeşte de cele precedente prin transcrierea fidelă a manuscrisului, inclusiv a fragmentelor redactate în alte limbi, care au fost traduse în română, menţionându-⁠se în note toate variantele, editările, anulările operate de autor.

Până la apariţia volumelor II şi III din ediţia noastră, volumele tipărite de  I. A. Rădulescu-⁠Pogoneanu oferă informaţii cuprinse în cel mai lung interval temporal. Considerând ediţia Pogoneanu un text martor în raport cu ediţia noastră, am constatat că ea are numeroase şi, uneori, mari lacune faţă de manuscris, că include secvenţe netraduse (în franceză, de obicei) şi că omite cuvinte şi sintagme pe care nu a reuşit să le descifreze în manuscris.

Reproducând în cele ce urmează părţile inedite din Jurnal, pe care ediţia Pogoneanu le ignoră voit sau involuntar, nu o facem pentru a sublinia scăderile acesteia, ci pentru a oferi cititorilor posibilitatea cunoaşterii integrale a textului maiorescian.

Lacunele, deloc puţine, aşa cum se va vedea, sunt foarte diferite sub raportul conţinutului, care se referă la: viaţa intimă şi de familie a autorului (neînţelegeri, certuri, conflicte), chestiuni medicale (dureri de cap, gât, dinţi, ochi, urechi sau febră, răceală, migrenă, gastrită, laringită, guturai etc., pentru care se folosesc conştiincios remedii precum: coryzarium, chinină, comprese, apă de var, apă de plumb etc.), relaţii sociale şi politice (în acest caz, lacunele se motivează probabil prin dorinţa de a nu leza pe unii contemporani ai editorului sau pe urmaşii acestora, sau din partizanat politic), probleme financiare (Titu Maiorescu fiind foarte meticulos în notarea cheltuielilor, a veniturilor, a datoriilor etc.), sau juridice (nenumăratele procese câştigate sau pierdute, mai rar, sau inactivitatea avocăţească).

Natura diferită a acestor lacune poate justifica, la rândul ei, şi o diferenţiere a interesului faţă de ele, în funcţie de preocupările şi interesele cititorilor. Este incontestabil, că reproducerea lor oferă o imagine mai completă şi mai apropiată de adevărul manuscrisului, constituindu-⁠se într-⁠o sursă care poate fi fructificată în viitor.

Completările care urmează se referă la anii 1883 şi 1884, urmând să reproducem în cotitu-maiorescu-opere-foto-2ntinuare absenţele din ediţia Pogoneanu, până când apariţia volumelor II şi III din propria noastră ediţie va face inutilă această precauţie.

[1883]

1/ 13 ianuarie 1883, Bucureşti. […] Anul Nou românesc 1883. Destul de searbăd. Peste zi, citit cu Anicuţa comedii franceze. La prânz, ea la Bengeşti. Noi singuri. Seara, scat cu Kremnitz. Mite necontenit migrenă puternică. Eu supărat până în măduvă de impertinenta purtare a Clarei faţă de mine. Mă uimeşte că nu-⁠şi dă seama de pericolul situaţiei. Va merge tot aşa, până când mă vor pierde definitiv.
Luni, 3/ 15 ianuarie 1883. 8½ dimineaţa -⁠8º R. Dar vânt şi lapoviţă. De aici, polei. Aşa întreaga zi. De aproape 14 zile, din nou o uşoară gastrită, foarte uşoare arsuri. Urmare a extenuării din luna trecută. Dar de când Kissingen, totul a trecut. Însă acum reîncepe şi voi fi silit să merg din nou la Kissingen vara aceasta.

Vineri, 14/ 26 ianuarie ‘83. […] În Cameră, dezbaterea asupra revizuirii. Eu, într-⁠o dispoziţie neplăcută, trebuie să vorbesc iar. – Aranjat apel şi câştigat în total 2.000 de franci. Către ora 3 s-⁠a pornit un viscol puternic, acum, la ora 7 seara, încă mai durează. – La masă, Zizin, Gane, Annette. Seara, şi Kremnitzii. Peste zi, Cameră, dezbatere asupra revizuirii, pe care o urmăresc atent, căci sunt înscris la cuvânt. Laringita oprită în 36 de ore cu coryzarium.

Marţi, 18/ 30 ianuarie ‘83. Dimineaţa, ora 8, -⁠11º R. Cer foarte însorit. Eu iarăşi proaspăt, după un somn de 6½ ore în această noapte.

Duminică, 23 ianuarie/ 4 februarie ‘83. Aceeaşi vreme ca ieri. Ieri am fost la Domenii şi am negociat cu Pandarf (directorul) călătoria la Cernăuţi, pentru bunurile mânăstireşti. Avocatul Basil Brătianu ar fi dat ideea. Dar mie mi-⁠a vorbit mai întâi despre asta Th. Rosetti, din partea lui Demeter Sturdza. – Foarte important financiar.

Marţi, 25 ianuarie/ 6 februarie ‘83. Azi ±0. Ninge. – Seara, la Kremnitz. Mite mi-⁠a citit traducerea Luceafărului şi continuarea romanului moldav. Wilhelm a dormit în cameră, pe sofaua din colţ. – Final neplăcut, din pricina criticii mele în două locuri.

Miercuri, 26 ianuarie/ 7 februarie 1883. De această dată, în sfârşit, definitiv fără datorii!! Şi, în plus, am depus pentru mine 1.500 franci în obligaţiuni de stat 6%  ca început al noii capitalizări. – Am obţinut un acont de 5.000 franci pentru călătoria cernăuţeană (2½ în aur, ½ în hârtii). – „Junimea” contramandată seara. Dar Rosetteştii, Mandrea & Annette totuşi venit, Th. Rosetti le-⁠a citit o comedie franceză. Eu dormit până la 11 şi apoi revenit. Extenuat. De la 5 – 7, Costica Şuţu şi Ştirbei încă la mine, pentru veşnica lămurire a poziţiei politice. Acum, după miezul nopţii, afară mari căderi de zăpadă şi ceva vânt. […]

Joi, 27 ianuarie/ 8 februarie 1883, Annette a cinat cu noi (eu am fost toată ziua hărţuit din pricina plecării), oarecum neplăcut, seara, ea cu cele 2 doamne ale mele la teatru (beneficiul lui Millo, Lipitorile satului), eu am plecat din lojă pe la ora 9½, mi-⁠am luat bagajul de acasă şi am pornit, la 10¾, spre Cernăuţi. Zăpadă, viscol. La plecare am: 480 franci aur, 440 guldeni hârtie.

Cheltuieli
(De la Roman – Iţcani, clasa I, 15 franci)
Vagon de dormit până la Roman 12 + 12 = 14 franci
Café gară                                                            1
Hamal                                                                 1
Clasa I Iţcani până la Cernăuţi          5 florini
În Iţcani                                                            4     ”
Trăsură Cernăuţi de la gară la hotel            1     ”
Alte trăsuri                                                        3     ”
3 bilete la teatru şi concert                            4     ”
Cuţit                                                                   1     ” 50
Cărţi                                                                   1 florin 20
Bicarbonat de sodiu                                           20
Mâncare                                                             3     ”
Prosoape de bucătărie                                    1     ”
Telegrame                                                          3     ” 50
Sâmbătă
Tutun                                                                  10
Cărţi                                                                    31 franci
Ras şi spălat                                                     1      ”
Cărţi dinainte                                                   4      ”  50
Café, trăsură                                                      1      ”
Cina                                                                      2      ” 40

Vineri, 28 ianuarie/ 9 februarie 1883, după ceasul meu, am ajuns în Cernăuţi la 3¼ după amiază. Hotel Weiß, cămăruţă 1 şi salon 2, împreună 4½ florini pe zi. Seara, la Nicolas Hurmuzachi. Prezentat soţiei sale paralizate, foarte plăcută.

Sâmbătă, 29 ianuarie/ 10 februarie 1883. […]Am adormit la miezul nopţii, dar m-⁠am trezit din cauza unei ploşniţe, pe care am prins-⁠o. Aşa că nu am mai dormit, ci am rescris călătoria elveţiană până la 6¼ dimineaţa. În sfârşit, somn, însă numai până la ora 8.

Duminică. 30 ianuarie/ 11 februarie 1883. Cernăuţi. […]A mai fost de faţă şi plăctitu-maiorescu-jurnaluta văduvă vârstnică a lui George von Hurmuzachi, al cărei fiu a fost prefect în Suceava şi care  are în prezent o mare moşie luată în arendă, însurat cu o bogată armeancă Petrovici). A mai fost o soră a bătrânului Carp, născută Radu, fostă căsătorită Christe, cu 3 nepoate Christe, al căror tată, moşierul Christe, trăieşte, mamă răposată, tatăl evreu -⁠ erou la amante. Dintre cele 3, cea mai vârstnică are 20 sau 22 de ani, ochi minunaţi, destul de deşteaptă şi cultivată. Mai bine, mai grasă, urâtă, mijlocia (desenează). Au mai fost de-⁠ai lui Mantz şi un căpitan de cavalerie Serwich von Bibir, ofiţer adevărat, cu atrăgătoarea lui nevastă şi cu la fel de atrăgătoarea ei soră, domnişoara von Szentkiratz sau aşa ceva, din Debreţin. – Papagalii doamnei von Petrino, Iacot este foarte capabil, Lori mai puţin. –Luni, 31 ianuarie/ 12 februarie 1883. Mohorât, -⁠11º R. – Dormit de la 1½ până azi dimineaţă la 8. Dar iarăşi muşcături de ploşniţe. La 12 tratat iar cu Hurmuzachi. […]

Marţi 1/ 13 februarie 1883. Cernăuţi. Iarăşi un soare minunat, dar frig. Astăzi trebuie să mă întorc la Bucureşti. Peste tot însoţit şi de Hurmuzachi, care a dejunat cu mine, şi apoi la gară. Vizită de rămas bun a guvernatorului, baronul Alesani.
Cazare la hotel                              39 florini
Chelnerul de cameră                     5
Servitor                                           2
Portar                                              2
Farmacie                                         1
Mâncare                                          5
Călătorie                                         5½
Vagon de dormit                          18 franci

În cupeu, de la Cernăuţi la Iţcani cu baronul Stârcea şi cu bătrânul baron Mustaţă (reprezentantul Patriarhiei şi cunoştinţa lui Zizin). Folosit speepingul în ordine. Sosirea la Bucureşti miercuri 2/ 14 februarie 83, ora 6½ dimineaţa. Foarte rece şi aici. Eu, dureri de dinţi, nu extrem de violente însă, totuşi, intermitent puternice.

Vineri, 4/ 16 februarie 83. Bucureşti. Seara, muzică (prima şi a doua simfonie) cu Livia, Mandrea, la vioară procurorul Vlădoianu, eu flaut. Annette şi d-⁠na Pulcherie doar au ascultat. Eu încă durere de dinţi.
Sâmbătă, 5/ 17 februarie 83. Fără dureri de dinţi. Cumpărat blană cu 600 franci (nurcă, samur) din cauza gerului neîntrerupt. Pledat procese. Vorbit alaltăieri 2 ore cu Carp.

Luni, 7/ 19 februarie 83. Bucureşti. La ora 6½ dimineaţa, -⁠5½ R°. Durerea mea de dinţi dispărută complet. Probabil blana a contribuit la asta. În total, a durat 6 zile, cu multe intermitenţe. Azi am băut însă un păhărel cu apă purgativă şi azi şi ieri 8 grame chinină. Mereu ocupat cu treaba cernăuţeană.

Miercuri, 9/ 21 februarie 83. […] Seara, ora 10, cu doamna von Bothmer, Clara & Livia la balul Furnica, într-⁠o lojă bel-⁠étage (altădată, preferabil baignoire). Frumoasă privelişte de costume româneşti. […]

Vineri, 11/ 23 februarie 83. La ora 7 dimineaţa, –6° R./ Depeşă telegrafică/ Hurmuzachi,/ Cernăuţi./ Nicio lămurire ministru de justiţie, dar bună legalizare Culte. Contract expirat. Mai bine discuţie duminică./ Maiorescu

Cernăuţi. Duminică, 13/ 25 februarie 83. – Întâmpinat la gară de Hurmuzachi, la ora 3½, primit în Hotel Weiß camera 3 şi 4 cu balcon. – Noaptea, între orele 2 şi 5, scris ministrului Sturdza în chestiunea vânzării moşiilor, apoi studenţilor vienezi pentru Almanah, apoi celor din Cernăuţi pentru înmânarea publicaţiilor Academiei noastre ş. a. m. d. De data aceasta, camera nu are ploşniţe, însă paturi în care se doarme rău, somiere uzate. Până acum am dormit numai 2½ ore în această noapte. – Afară, vreme ca în Bucureşti, între +2° moină peste zi şi -⁠1° îngheţ noaptea.

Cheltuieli
3 ½ florini      telegramă
3 ½  ”                  ţigarete
½      ”                  ras şi praf contra insectelor
11 florini            studenţi
7 ½ florini           cărţi
2    florini           depeşe
2     ”                  baston şi cravată
2     ”                  trăsură
1     ”                  ţigarete
1     ”                  cafenea
1 ½ florini           ras
2    florini           depeşe
1 florin               trăsură
6 florini              mâncare
1 florin               teatru
1 florin               Gramatica lui Pumnu.

Sâmbătă, 19 februarie/ 3 martie 1883. Sosit din nou la Bucureşti, la 6½ dimineaţa. Afară încă zăpadă, vânt, -⁠9º R. Unele greutăţi la înghiţit. – […]

Duminică. 20 februarie/ 4 martie 1883. Afară soare, dar vânt şi încă frig. Laringita mea s-⁠a înrăutăţit simţitor, amigdale inflamate ş. a. m. d. Va trebui să iau energic coryzarium.

[…] Marţi, 22 februarie, dimineaţa 6½ sosit din nou acasă. Am oprit laringita mea, inspirând duminică coryzarium şi făcând de câteva ori gargară cu apă de var. Azi, nu mai am deloc greutăţi de înghiţire şi nici guturai, dar ostenit după toate aceste călătorii.

Luni. 28 februarie/ 12 martie 83. +2º R dimineaţa la 7½. Pe urmă soare.

Marţi, 1/ 13 martie 83. Ora 7¼ dimineaţa -⁠1º R. Dar apare soarele. Prima zi a babelor. Într-⁠adevăr, către ora 2 frig, apoi ploaie, către ora 11 seara, ploaie şi zăpadă, astfel că acoperişurile iarăşi albe.
Miercuri, 2/ 14 martie 83. Zăpadă mare, înaltă de un picior şi continuă să ningă la -⁠½º R. D-⁠l & d-⁠na Maiorescu roagă pe domnul baron de Saurma-⁠Jeltsch să binevoiască a le face onoarea să vină să dineze la ei luni,

7/ 19 martie, la ora 7.

Idem. D-⁠l conte de Monts, secretar de legaţie./ D-⁠l şi d-⁠na de Bothmer, de la Consulatul Germaniei/ D-⁠l prinţ şi d-⁠na prinţesă Alex. Ştirbei/ D-⁠l şi d-⁠na Argentoianu/ Mitropolitul primat

Ora 7 seara/ Prinţ A. Ştirbei./ Dragul meu Domnule Prinţ,/ Am auzit de la dr. Kremnitz că l-⁠a operat astăzi pe d-⁠l E. Ghepa, că operaţia a reuşit perfect şi că, în urma ei, simte, în sfârşit, că poate conta pe o restabilire completă şi promptă. Vă felicit şi o felicit îndeosebi pe prinţesă, care a fost, ştiu, cea mai neliniştită./ Vă rog, totodată, să mă scuzaţi de a Vă fi trimis chiar azi, la ora 3, o invitaţie la dineul de luni. Veţi putea crede că nu am ştiut nimic despre operaţie atunci şi că nu sunt capabil de a Vă vorbi despre dineu într-⁠un asemenea moment./ Dar, întrucât acum totul a reuşit aşa de bine (operaţia în sine nu comportă niciun pericol), noi încă sperăm că ne veţi face onoarea de a veni luni.titu-maiorescu-foto-11 Dr. Kremnitz pregătit să o întreţină pe prinţesă despre ce o interesează în prezent cel mai mult şi să tempereze diplomaţia baronului Saurma. Al Dumneavoastră mereu devotat,/ T. Maiorescu

Luni, 21 martie/ 2 aprilie 83. Ieri, către ora 5, cald, soare, azi la 8 dimineaţa, +4º R. Destul de frig întreaga zi, încă mai iau blana. – În toate aceste zile, afacerea Hurmuzachi. Sunt din nou …. S-⁠a isprăvit neînsemnata cicăleală a celor din urmă contra mea, însă cu toate astea au fost ieri, la concert, căci asta le face plăcere. În plus, soţia mea pretinde că s-⁠ar fi gândit azi întreaga zi la operaţia ei de la Londra. Şi cu asta nu a devenit mai îngăduitoare! – Lampa pe care i-⁠am dăruit-⁠o de aniversarea ei am…. – Deosebit de curioasă este ostilitatea interioară a acestei femei faţă de mine, care izbucneşte la fiecare astfel de ocazie. Dar nu vrea să trăiască departe de mine.

Vineri, 25 martie. Rece, ploios.

Marţi, 29 martie/ 10 aprilie 83. De dimineaţă, ora 7, sunt la masa de scris, spre a mă descotorosi de multele scrisori. Afară, totuşi, numai +4º R./ Domnului Consilier juridic Kremnitz, Berlin/ Wallstraße 7 şi 8./ Şi în interior, o scrisoare lămuritoare./ Domnul consilier de justiţie Georg Bernhard Alexander Kremnitz a depus la mine 29.800 franci aur în obligaţiuni de stat româneşti de 6 procente. Dobânzile de 6 % încep să se acumuleze de la 1/ 13 mai 1883, astfel încât, la 1/ 13 noiembrie 1883, prima rată semestrială a dobânzii de 894 franci aur va fi disponibilă, cea de a doua, având aceeaşi sumă, la 1/ 13 mai 1884 şi aşa mai departe, la fiecare 1/ 13 noiembrie şi 1/ 13 mai./  Mă oblig ca această valoare a dobânzii de mai sus să îi fie plătită domnului consilier de justiţie Kremnitz la Berlin la termenele de mai sus. Totodată, sunt obligat ca, la solicitarea lui, să-⁠i restitui oricând capitalul de 29.800 franci./ T. Maiorescu
Bucureşti, 28 martie/ 9 aprilie 1883. Randamentul dobânzii pe un an întreg este, în consecinţă, de 1788 franci sau 89 napoleoni. (Sau 24.000 mărci cu 5 % ar da doar 1200 mărci. Aşadar, în investiţia actuală un câştig de 246 mărci anual.)

Stimatei Filiale a etc. Hypothekenbank în Cernăuţi/ Bucureşti, 29 martie/ 10 aprilie 1883/ Mă grăbesc să răspund stimatei dumneavoastre scrisori din 7 aprilie 1883 că accept din ea numai primele două paragrafe „Urmare a etc.“ şi „În conformitate cu etc.“. Dar nu pot să accept ultimul paragraf „O dispoziţie asupra etc.“ fără să-⁠mi dau acordul. Singura modificare a scrisorii dumneavoastră de depozit, din 2 martie, am făcut-⁠o în scrisoarea mea din 21 martie/ 2 aprilie numai referitor la termenul de plată a acelui depozit către mine în Bucureşti. Întrucât discuţiile sunt încă în curs de desfăşurare, aceasta rămâne unilateral şi precis din partea mea, până la o nouă comunicare. Dar dacă discuţiile nu vor duce la un nou rezultat, atunci va trebui să se rămână la această relaţie la prima dumneavoastră scrisoare-⁠depozit din 2 martie, adică ar trebui să primesc banii la Bucureşti, făcând cu totul abstracţie şi domnul baron Hurmuzaki de dispoziţia sa comună şi de o restituire a scrisorilor de depozit, care se află în posesia lui. Pentru că această ultimă modificare nu este inclusă în scrisorile mele, sus menţionate, adresate dumneavoastră şi nici nu contrazice scrisoarea dumneavoastră de depozit din 2 martie. Cunoscând rezultatul definitiv al negocierilor voi avea, de altfel, onoarea de a vă scrie decizia mea definitivă referitoare la depozit. Cu deosebită stimă al dumneavoastră devotat…

Joi, 31 martie, vineri, 1 aprilie – ca şi miercuri, 30 martie neîntrerupt potop de ploaie la 2º R.

Luni, 4/ 16 aprilie. Vreme frumoasă. Soare.

Marţi 5/ 17  ”    Idem.

Miercuri, 6/ 18 aprilie 83. […]/ Telegramă/ Tucidide Iaşi./ Sosirea Iaşi amânată. Formula executorie primită ieri. Trimeteţi procura specială şi mandatele sau veniţi singur Bucureşti./ Maiorescu.

Vineri, 8/ 20 aprilie 83. […] Discuţie cu Hurmuzachi şi Kiesler. Pare să fi decurs bine. – Discuţie cu Victor Stârcea despre mătuşa lui zgârcita, la a cărei moarte s-⁠au găsit 13 cutii bătute în cuie cu ziare păstrate nedeschise. – Zgârcitul evreu milionar din Sereth, care trăia în bucătărie cu soţia şi 2 copii, amândoi prăpădiţi din pricina hranei proaste, şi care i-⁠a pretins domnului Stârcea nu bani, ci dejunul şi care apoi le-⁠a suflat în faţă tuturor cunoscuţilor spre a dovedi că ar fi primit rachiu – pentru el o nemaiauzită plăcere. Alecsandri mi-⁠a povestit la Academie că Heliade s-⁠a preocupat în ultima parte a vieţii sale doar de ortografia lui qu şi că întreba, chiar şi la examinarea fetelor: „Totul e bine şi frumos, dar ce faceţi cu qu.” Caraiani i-⁠a povestit lui Heliade că, întors de la Islaz, poporul l-⁠a scos în Filaret, triumfal, din trăsură. Dar Rosetti & Brătianu, din duşmănie, ar fi angajat oameni care l-⁠ar fi tras atât de tare de testicule, fapt pentru care a zăcut apoi 8 zile. – Nic. Hurmuzachi şi Kiesler au înnoptat, la 7/ 19 aprilie, la putred de bogatul arendaş Wechselberger, în Cernăuţi, mobilă în atlaz albastru, dar fără oală de noapte, au primit sub pat o oală de lapte.

Duminică, 10/ 22 aprilie 1883. […] Dormit la Racoviţă, unde numai d-⁠na a fost acasă, fiul ei de 14 ani şi urâţica fiică, pălăvrăgit până la 12, citit până la 2, la 6 treaz […]

Marţi, 12/ 24 aprilie 83. Vaslui. Plouat toată noaptea, eu dormit bine, paturi curate. […]

Luni. 25 aprilie/ 7 mai 83. […] Peste zi, citit cu Annette până la capăt traducerea Kotzebue. Eu mai vesel, deşi mai încordat decât ieri.

Miercuri. […] Peste zi, dureri de cap. – Mereu o surdă durere de dinţi lângă şi pe locul extragerii. – Singura zi tristă de până acum.

Joi, 28 aprilie/ 10 mai 83. Noaptea mai bine, doar cu pansament cu diachilon, rana supurează în continuare, dar merge spre vindecare. Afară însorit, foarte cald, aproape fierbinte. – Eu ieşit. Pledat Zawadski la Curtea de Apel. Apoi dormit. Ceva durere de cap, dar acum, ora 5, după ceva somn, mult mai bine. Luat azi 40 centigrame de chinină. – Azi iarăşi mult mai bine şi mai vesel. – De ieri am început să fumez mai puţin.  Intenţie de a renunţa de tot. – Sfârşit alegerile pentru Cameră, aproape numai roşu.

Sâmbătă. 30 aprilie/ 12 mai 83. Cald, dar cer mohorât. Telegramă/ Liebes, Wrocław,/ Neue Odesstraße 10./ Sentinţa va fi publicată pe trei iunie./ Maiorescu

Duminică, 1/ 13 mai 1883. Ieri seara, toată noaptea şi acum ploaie. Termometrul ora 7 dimineaţa 9½º R. Rana mea încă supurează, dar de ieri e cicatrizată la partea inferioară. Încă  uşoară zvâcnire lângă măseaua din dreapta, extrasă. […]

8/ 20 mai 1883, mâncat în chioşcul nostru din grădină, care înverzeşte minunat, împreună cu baroneasa Witzleben, a cărei fiică Cuţarida (vrând să divorţeze), doamna von Bothmer, Burghele, Zizin & Kremnitzii. – Seara, la pansare, rana supurând iarăşi mai tare şi mai dureros, febră, noapte proastă. Am luat chinină, 10 grame.

9/ 21 mai 1883. Ploaie, rana pe 2/3 închisă, supurează mereu, azi, în a 19-⁠a zi după operaţie. Comandat seara… din cauza ploii torenţiale. […]

Luni, 16/ 28 mai 83. Ziua de naştere a lui Wilhelm. I-⁠am dăruit un revolver. Foarte cald. – De alatăieri, sâmbătă, 14/ 26 mai 83, nu am mai fumat deloc tutun. Am mintea uşor lâncedă şi gura curios de plină cu salivă, dar în rest uşor de suportat. […]

Luni, 23 mai/ 4 iunie 83. Azi din nou soare, însă peste tot încă umed.

Miercuri, 25 mai/ 6 iunie 83. Depeşă telegrafică/ Avocat Saprono, Iaşi./ Rog telegrafiaţi, cereţi amânarea terminului sâmbătă conform articolului 174. Respuns 10 cuvinte plătit./ Maiorescu.

Miercuri, 1/ 13. La ora 6 dimineaţa, 26º R la soare. Dineu la Kremnitz cu Negruţeştii. Annette, îngrozitor de slăbită, cred că început de anorexie. Kremnitz jignindu-⁠mă grosolan din cauza bucătăresei & bolii lui Zizin.

Vineri, 3/ 15./ Telegramă/ Dragă Lederkamdlang,/ Wrocław/ Câştigat. Curând executarea./ Maiorescu
Sâmbătă, 4/ 16 iunie 1883. La 6 ½ seara, 22º R la umbră.

Marţi. 21 iunie/ 3 iulie 83. […] Telegramă/ Volkmar, Cassel (Germania)/ Strada Orleans 36./ Totul bine. Şi Elveţia este o ţară frumoasă./ Titus

Marţi, 28 iunie/ 10 iulie 1883. Bucureşti./ Telegramă./ Kremnitz Hotel Hof Ragatz./ Din păcate încă nesigur. În rest toate bune./ Titus […]

Duminică. 14/ 26 august – până miercuri, 17/ 29 august. […] Sâmbătă şi duminică dimineaţa, vreme de adâncă durere şi descurajare. De atunci, mai bine. Un lucru este sigur: asta merge cu adevărat, mai mult ca oricând. – […]

Luni, 22 august/ 3 septembrie 83. Mereu aceeaşi căldură şi, înainte de toate,  apăsătoarea uscăciune care îngroapă totul în praf. Ieri, ceva durere de cap, Clara, febră, lumea e însetată de ploaie.

Joi. 25 august/ 6 septembrie 83. Ca şi până acum, cald şi uscat. La ora 7 dimineaţa, în umbră, termometrul – 15º, la ora 3, idem 25º. – Ieri, Zizin Cantacuzino la noi la masă cu Th. Rosetteştii şi Kremnitzii. Annette a refuzat din cauza Kremnitzilor – Zizin subiectiv, mai bine, însă totuşi pierdut. (A mai trăit 15 ani. Notă de la septembrie 1898). […]

Miercuri, 21 septembrie/ 3 octombrie. Azi dimineaţa, ora 7, 8º R. De altfel, vreme foarte frumoasă. Eu scris alaltăieri, pentru „România liberă”, articolul despre situaţia politică a României faţă de alianţa cu Austro-⁠Germania. – În rest, cam apăsat, fără chef de viaţă. Uşoară presiune în cap. De altminteri, bine, nu chiar nefericit, dar mort.

4/ 16 octombrie 1883. […] Toate ziarele pline despre scrisoarea mea către „România literară”. De data aceasta, imensă recunoaştere a importanţei mele politice. Discuţie despre intrarea mea în guvern. Eu decis să refuz. – Lahovari a fost la mine să mă consulte, o bună apropiere.

Azi, 8/ 20 octombrie 1883. Tomnatic, însă vreme frumoasă, soare. Eu de două zile durere de gât (foarte uşoară) şi guturai. Pentru prima dată, din nou după multe luni, coryzarium le va opri curând.

10/ 22 octombrie 83. Luni. Vreme minunată, ieri la fel, către ora 12, adevărată căldură de vară. Azi dimineaţă, ora 7, +8º R. – Ieri, dineu la Kremnitzi, cu Witzlebenii, Lecomte. Nevasta lui Lecomte ar trăi cu Guy de Maupassant în Paris. Se pare că va naşte în decembrie! Cassien Bernard […].

Duminică, 23 octombrie/ 4 noiembrie 1883. […] În tot acest octombrie n-⁠am încasat încă nimic. Din punct de vedere politic, acum sunt foarte respectat, dar în rest nu am nimic, absolut nimic în ce priveşte recunoaşterea materială sau în orice altă privinţă. Nici fericire în casă. Oare pentru ce trăim?!

Vineri. 4/ 16 noiembrie 83. Ieri încă vreme minunată.  La ora 3, la umbră, +8º R, spre 1, +10º R. Azi, mai mohorât, dar încă nu frig. Uscat.

Bucureşti, 15/ 27 noiembrie 1883/ D-⁠şoara Zoe Bălăceanu/ Domnişoară,/ Ar exista un mijloc de a ne înţelege asupra controversei noastre; avem deja un mare lucru în comun: iubim aceeaşi hârtie pentru scrisori, ori, mai degrabă, avem aceeaşi hârtie pentru scrisori, căci, din nefericire, a mărturisi şi a iubi sunt amândouă verbe de conjugări diferite; iubim adesea ceea ce nu avem şi, încă şi mai des, nu iubim ceea ce avem. (Aşa cum ziua trebuie să iubească noaptea, căci ele nu ajung să se cunoască vreodată; ele nu renunţă decât o clipă, la asfinţit, şi strălucesc fermecător. Aforism!) Vă mulţumesc pentru scrisoarea atât de amabilă – ar fi trebuit să încep cu asta, cu atât mai mult cu cât mă simt un pic jenat de a vă fi trimis un exemplar prost al Aforismelor, dar, cum am prevăzut, nu am găsit niciunul în librăriile din Bucureşti şi mi s-⁠a părut că ar fi mai bine să Vi-⁠l trimit pe al meu decât să aştept unul trimis de la Paris, care totuşi nu ar fi ajuns decât după reîntoarcerea Dumneavoastră la Bucureşti, dar marile cugetări ale lui Schopenhauer se citesc mai bine în mijlocul măreţilor munţi. Ce scriitor admirabil e Schopenhauer! Eu nu-⁠i împărtăşesc deloc pesimismul, însă nu îi pot citi operele – toate semne ale marelui său suflet şi al unei inteligenţe în afară de un adevărat sentiment religios. Se poate avea vreodată prea multă consideraţie pentru un adversar onest? Dacă am avea prilejul să ne reluăm controversa! În ce mă priveşte, aş fi fericit. O discuţie bună asupra marilor probleme şi o bucurie etică a vieţii intelectuale, şi noi ceilalţi evident optimişti…

Soţia mea şi fiica mea Vă mulţumesc mult pentru buna Dumneavoastră amintire şi Vă trimit cele mai bune complimente. De altfel, fiica va fi poimâine, joi, la Sinaia; ce sărbătoare pentru ea!/ Vă rog să acceptaţi, domnişoară, asigurarea înaltei consideraţii din partea/atât de devotatului vostru servitor,/ T. M.

Vineri, 18/ 30 noiembrie 1883. […] În cazul din urmă, voi călători de îndată la Viena, unde voi discuta cu personalităţi ale administraţiei Dumneavoastră, atât despre chestiunea în sine, cât şi despre fixarea onorarului meu în caz de succes. Apreciez acest onorariu între 25.000 şi 30.000 de franci, în funcţie de rapiditatea rezultatului. […]

Vineri, 2/ 14 decembrie 1883. […] La prânz, la Bothmeri, cu consul englez din Galaţi, Sanderson (un bâtrân holtei plăcut), Negruzzeştii şi doamna Beldiman. – Bothmerii, foarte stângaci. […]

Luni, 5/ 17 decembrie 1883. Azi, eu invitat la serbarea şcolară Sf. Sava. Toasturi pentru mine, eu răspuns etc. […] Astă seară, discuţie dificilă cu Clara. Pierduta viaţă veche!

Marţi, 6/ 18 decembrie 83. Azi, cald, noros, +5º R, la ora 8 dimineaţa.

Vineri, 9/ 21 decembrie 83. Ziua de Sf. Ana. Mitei nu-⁠i merge bine cu avortul ei; ieri seară, febră mare, Clara, plângând toată seara din această pricină. – Azi, ora 7 dimineaţa, -⁠12º R sau trecut de -⁠15º Celsius.
Duminică, 11/ 23 decembrie 83. „Junimea” de ieri extrem de frecventată; situaţie nemaiîntâlnită! Element otile mie, tânărul A. Beldiman, Olănescu, Hasdeu etc. Mite bolnavă, de când cu avortul de acum 5 zile. Clara a dormit peste noapte acolo. – Zilnic, bucuria scrisorilor Liviei din Sinaia; ea se va întoarce la sfârşitul acestei săptămâni împreună cu Curtea Regală. – Astăzi scris distinsei/ baronese Emmy von Dincklage,/ Lingen an der Ems/ (Germania),/ spre a scuza tăcerea epistolară a Mitei şi a mulţumi pentru invitarea mea.

Duminică, 11/ 23 decembrie 1883, Bucureşti/ Telegramă/ Volkmar,/ Kassel (Germania)/ 36, Orleanstraße/ Mite avut azi avort. Totul decurs cu bine./ Titus

Luni, 12/ 24 decembrie. În această noapte, Clara dormit iarăşi la Mite, Baby la mine ieri. Seara, între ora 6 şi 7, avortul Mitei terminat cu bine, un fetus cam de 1 lună. – Scrisoare de la Alecsandri, de o delicată atenţie pentru fratele lui bolnav la Paris./ Telegramă/ Volkmar, Kassel (Germania), 36. Orleanstraße/ Totul bine. Doar 9 zile repaus. Un Ajun fericit!/ Titu

Bucureşti, 16/ 28 decembrie 83. Iarnă! Zăpadă! -⁠5º R dimineaţa./ Telegramă/ Cantacuzino, Gara Bucecea/ Merge bine. În afara pericolului. 15 zile repaus./ Maiorescu

Bucureşti, 20 decembrie/ 1 ianuarie 1884. Frig. -⁠7º R, la ora 7 dimineaţa. Livia încă la Sinaia, eu hăituit şi extenuat de Cameră, avocatură şi literatură. Mitei îi merge mai bine. […] [1884]

Luni, 2/ 14 ianuarie 1884. […] Luat o trăsură, peste câmpuri înzăpezite şi păduri, la căderea nopţii, ajuns la Hănţeşti, la Zizine Cantacuzino, în 1½ oră (pentru 5 până la 6 florini). La el, foarte agreabil, lumină electrică, Schopenhauer, gravida lui Anica.

Miercuri, 4/ 16 ianuarie 1884, plecat la ora 3½ de la el, cu sania lui şi cu bărbatul Anicăi, în ¾ oră, în gara Bucecea.

Miercuri, 11/ 23 ianuarie 1884. Azi uşor dezgheţ. Seara, 6½, dineu la Iacovacheştii, cu Grig. Cozadini. Masă plictisitoare.

Joi, 19/ 31 ianuarie 84. Seara, la Kremnitzi cu Bothmerii. Citit Prinz von Homburg a lui Kleist. Foarte interesantă. Aseară, Slavici, vicleim la noi, cu tânărul Romalo, A. Balş, doamnele Ghica, Creţeanu, T. Rosetti, Sevescu, Iacovachi. – De ieri, Mite iar la pat. […]

Duminică, 22 ianuarie/ 3 februarie 1884. Aseară, o „Junime” inofensivă, amuzantă (reînceperea, după Anul Nou). Râs mult de Poezii lirice ale lui Sava Şoimescu. Trei poezii noi de Olănescu. – […] – Astăzi, aşa-⁠numită duminică în familie la Kremnitz. El din nou mojic faţă de soţia mea, din cauza costumului de bal al Liviei! Decizie să înghit deocamdată aceste duminici neplăcute.

Vineri, 27 ianuarie 1884. […] Aseară, au fost aici Bothmerii şi Kremnitzii (Annette a plecat din pricina celor din urmă). Citit ultimele trei acte din Medeea lui Grillparzer. Al 3-⁠lea act este extrem de valoros din punct de vedere dramatic! Succinta, inocenta, antica artă! Cu o rafinată motivaţie psihologică. […]

Duminică, 29 ianuarie 84. Discuţie cu Bothmer, care vrea să întrerupă relaţiile cu Kremnitzii, din pricină că Mite i s-⁠a plâns, fără tact, alatăieri despre plecarea de joi a Annettei, la care el a răspuns că nu îi este tutore, la care ea i-⁠a spus, şuierând şerpeşte, că el nu ştie ce răutăţi i-⁠a spus Annette contelui Monts despre soţia lui!! –

Miercuri, 1/ 13. De două zile, vreme frumoasă. Dar frig. Dimineaţa, la ora 8, -⁠3º R. Zizine Cantacuzino este aici. Citit iar mult Leopardi. – Ruptura von Bothmerilor cu Kremnitzii, din pricina bârfei Mitei contra Annettei. Eu, de aproximativ 5 zile, febră, cu uşoare dureri ale pleoapelor (conjunctivită). Chinină, apă cu ceva zinc. – Azi, aproape bine, după amândouă. – Seara, la operă, Lucrezia Borgia de Donizetti, nemaipomenit de rea, plată, şi frumosul act final din Norma de Bellini. […]

Vineri, 10/ 22 februarie 84. Mereu soare. Acum, ora 4, +8º R la umbră. Ieri, la balul de la Curte, cu Clara & Livia. Livia dansat de la ora 10 până la 3. Supeu la 1. Eu am condus-⁠o pe d-⁠na Sevescu la primul fel al supeului, împreună cu regele şi regina. – Stângăcia şi slăbiciunea prefăcută a lui Rosetti, care nu îi dăduse Liviei braţul spre supeu. Discuţie cu contele Tornielli. […]

Marţi. 21 februarie. Zăpadă. Eu mereu conjunctivită la ochiul stâng. – La prânz, Cleopatra Lecca, seara şi Bothmerii, flecăreală şi citit din Byron, Juan, până la ora 12. – Conjunctivita mea ceva mai puternică. Peste zi, de la 5½ până la 6, discuţie cu Wilhelm despre prea violenta supărare a soţiei sale faţă de Annette şi despre discuţiile ei neauzite cu baroneasa Witzleben, Bothmer, Zizin etc. Contra ei. – Wilhelm şi eu ne-⁠am despărţit cu bine.

Duminică, 4/ 16 martie 1884. […] Gâlceavă între Caragiale şi Negruzzi din cauza reformei necesare. – Caragiale, violent, dur şi inutil. – Seara, „Junime” animată. Eu nu m-⁠am simţit bine întreaga ultimă săptămână, febră, dureri de cap, însă ochii de 8 zile bine./ Telegramă/ Profesor Iacovachi,/ Piatra./ Terminul amânat la 27 martie detalii prin poştă.

Duminică. La Sinaia, cu Mite, pentru cumpărarea casei de către Young.

Luni, 19/ 30 martie 84. Ieri seara, foarte rece, şi azi, fără ploaie./ Telegramă/ Hotel Teodoru, Craiova./ Rog opriţi pentru astăzi, luni sara, odaie caldă./ Maiorescu

Duminecă, 25 martie 84. Din nou vreme frumoasă. Soare, însă încă rece./ Telegramă/ Advocat Milescu/ Turnu-⁠Severin/ Şeful absent Focşani. Acţiile necunoscute./ Maiorescu// Telegramă/ Doctor Greceanu/ Iaşi/ Mă interesez continuu la chestie. Marţi sara se decide./ Maiorescu

6/ 18 aprilie 84. […] Abia astăzi hotărât plecarea lui Eminescu în călătorie la Iaşi şi condus la gară. Apoi, de mâine, posibilă odihna vacanţei, timp de mare încordare. De 2 zile guturai, ameliorat cu coryzarium. […]

Duminica Paştilor, 8/ 20 aprilie 1884, mâncat la Kremnitzi, ½ oră baroneasa Witzleben, apoi scat. Plictisitor. Nenorocire cu circul Sidoli. Eu iar răcit, iar ajutat coryzarium.

Luni după Paşti. Mâncat cu Kremnitzii în Hotel Brofft. Mulţi cunoscuţi de seamă. Inconfortabil. Seara, Kremnitzii la mine, scat. Clara & Livia la concert Grünfeld. Kremnitzii préocupés.

Joi, 12 aprilie 84. Dineu cu Bothmer, noi doi singuri, la Boulevard. Discuţie despre Mite. El meschin. Ploaie pe seară.

Joi, 26 aprilie/ 8 mai 1884 […]/ Telegramă/ Dr. Greceanu Iaşi./ Consiliul şi astăzi necomplect. Rămâne pe joia viitoare./ Maiorescu.

2/ 14 mai. […] În aceste zile febră, dar nu multă, luat chinină. Din păcate, încă. D-⁠na.

Joi, 17/ 29 mai 84. Am fost ieri la Focşani, proces Fleischer pentru faliment fraudulos, am ajuns din nou azi de dimineaţă, la ora 5. Puţină ploaie. Eu avut diaree, nu-⁠mi dau seama de la ce. În orice caz, nu am dormit deloc noaptea pe tren. – De 14 zile nu am mai fumat deloc.

Sâmbătă, 19/ 31 mai 1884. […] El, Carp, consideră revolta etc. drept imposibilă. – Eu, uşoară febră, chinină.

Luni. 21 mai/ 2 iunie 1884. Vreme frumoasă. Aseară, telegramă de la Carp, care mă cheamă la Viena pentru 24 de ore. I-⁠am răspuns astăzi aşa:/ Telegramă/ Ministrul Carp, Viena,/ Richardsgasse, 5/ Foarte ocupat. Totuşi, pierzând două mii de franci, aş putea pleca poimâine. Miercuri, pierzând două mii de franci, aş putea pleca sâmbătă. Răspunde. Decizia în funcţie de importanţă./ Titus

Joi, 24 mai/ 5 iunie 1884. De la 4 – 7, garden-⁠party la Gheorghe Filipescu. […] – Între timp, Livia a fost la regină, la Cotroceni. Seara, noi am mâncat la Boulevard şi am băut şampanie cu Kremnitzii. –
Vineri, 25 mai 84. 3 recursuri la Secţia a 2-⁠a a Curţii de Casaţie, din care pierdut două, din păcate şi pe nedrept şi Davidovici.

Duminică, 3 iunie 1884. La dejun, Cozadini, Th. Rosetti, Gane. Politică. Dificultăţi din pricina dotaţiei domeniilor Coroanei. – Ploaie multă, intermitentă.

Bucureşti, 8/ 20 iunie 1884/ Telegramă/ Avocat Strauß/ Viena/ Graben 13/ Să nu fie amestecaţi bancheri locali. Propun pe colegul Nica, serios./ Maiorescu

Sâmbătă, 9/ 21 iunie 84. La noi la masă Th. Rosetteştii şi Lecomte du Nouy cu colegele de şcoală căsătorite ale Liviei, domnul şi doamna Gold, domnul şi doamna Valerian Ursianu, domnul şi doamna Nasta. Ultima, insuportabil de proastă şi gălăgioasă. Foarte plăcută, Ursianu. El, nebun.

Joi, 14/ 26 iunie 1884 […] Pulcheria a promis să-⁠l facă pe bărbatul ei să fie decis „pe răspunderea mea” şi asta a şi făcut-⁠o această femeie demnă de toată încrederea, cu toate celelalte greşeli ale ei şi marele ei egoism. […]

Duminică [29], luni [30] şi marţi [31 iulie 1884] […] Noaptea dinspre luni spre marţi în Hotel Caraiman, camera nr. 32 à 4 franci, curată, dar în alte camere ar fi ploşniţe. Acum se şi poate mânca în Caraiman.
Vineri, 10/ 22 august 1884, 7¾ dimineaţa, plecat cu Livia, la 12¾ (cu transbordare) în Sinaia, trăsura Curţii ne-⁠a adus până sus, la dejunul regal Lauser din Viena, om plăcut […]. Regina mi-⁠a citit până la 5¼, plecat la gară, Liviei foarte greu (din cauza lui Ado în Bucureşti), ajuns abia la miezul nopţii în Bucureşti. […] Vineri, 17/ 29 august 84. […] La prânz, ora 6, la Theodor Rosetti, a cărui soţie arată jalnic. A fost şi căpitanul Lambrino. – Seara, foarte răcoare. – Eu ceva durere de cap, pesemne primul mic atac de febră.
Sâmbătă, 18/ 30 august. La umbră, ora 4 (frumoasă zi însorită) +17º R. Eu încă ceva durere de cap. La ora 6 seara, am fost în Herăstrău cu Ado, Mite & Wilhelm & Baby. Muzică ţigănească./ Telegramă/ D-⁠nei Maiorescu,/ Marienbad/ Cât şi la ce adreasă ai nevoie. Răspuns plătit./ Titus.// Duminică.  19/ 31 august 1884./ Telegramă./ D-⁠nei Maiorescu,/ Marienbad./ Villa Nizza/ Expediat azi 500./ Titus […]

Marţi, 4/ 16 septembrie. De trei zile, inflamare la ochiul stâng. Mai întâi, comprese cu apă de plumb, de ieri colir. E ceva mai bine. De 3 zile, mult politicărie cu Carp. El pleacă astăzi dimineaţa la Viena. Cea mai frumoasă vreme./ Telegramă/ Doamnei baronese Witzleben,/ Sinaia./ Doar un cuvânt de sinceră compasiune./ Maiorescu

Luni, 10/ 22 septembrie. Întruna, vreme minunată & foarte cald. – Destul de neplăcut cu Kremnitzii din pricina călătoriei la Curte, Livia etc. – Livia încă în Sinaia, Clara în Berlin, Ado încă aici. Multă treabă.

Telegramă/ Marţi, 11/ 23 septembrie/ Kremnitz, Berlin,/ Wallstr. 7/ Trimit mâine 1305 franci./ Titus
Telegramă/ 13/ 25 septembrie, Bucureşti/ Catherine Warlam, Bârlad./ Regret că numeroasele mele ocupaţii mă împiedică să mă însărcinez cu afacerile domneavoastră./ Maiorescu

Miercuri, 26 septembrie. Ieri plecat, la ora 6 după-⁠masă, cu Livia şi Ado la Giurgiu, în 2½ ore, ajuns acolo, la Hotel d’Europe, fără ploşniţe, la ora 6 dimineaţa, de-⁠a lungul cheiului, la Smârda, preluat de acolo, la ora 7, pe soţia mea de pe vasul cu aburi din Pesta şi ajuns cu ea la Bucureşti astăzi, ora 10½ dimineaţa, pe o vreme minunată. […]

1. Luni [octombrie]. Vreme foarte frumoasă, foarte cald. Plimbare cu Livia şi Ado Bardeleben la Mărcuţa, Fundeasca, Colentina. […] Judecătorul Fleischer mi-⁠a cerut-⁠o pe Livia. I-⁠am spus că asta depinde în primul rând de fiica mea, eu nu sunt decât a doua instanţă. Aşadar, nu.

Vineri, 12/ 24 octombrie 1884. […] În noaptea de miercuri spre joi, la ora 4, avut o criză dureroasă a peretelui abdominal, timp de 1½ oră. Ieri rămas în cameră, faşă de flanel, o sticlă de apă amară şi seara chinină şi astăzi iar. Azi cam obosit, însă mai bine.

Vineri, 26 octomvrie. […] Duminecă, la 4 ore sara, în Iaşi. La Emilia. Certe cu Taussig, Buiucliu, – difteritis. Luni, pledarea Darabani contra Cimara – amânat. […]

Joi, 8/ 20 noiembrie 84. Vreme frumoasă, dar rece. Fără zăpadă.
Telegramă/ Vineri, 23 noiembrie/ 5 decembrie 1884/ Doamnei Mavrocordat, născută Negruzzi,/ Iaşi, casele Negruzzi/ Proces amânat prin aplicarea articolului 151./ Maiorescu

Duminică, 25 noiembrie/ 6 decembrie […] Una dintre cele mai triste zile, nu mi-⁠a nereuşit nimic. După excesiva suprasolicitare a minţii de dinainte, am dorit să-⁠mi fac câteva ceasuri libere, dar a intervenit Clara cu tristeţea ei enervantă, scene violente, spre a o respinge s-⁠a dus, evident, toată liniştea, în plus întâmplarea craioveană, abandonarea politică a grupului nostru de către Brătianu la constituirea de azi a guvernului, seara 11½ – 12¼ extrem de indispus.

12/ 24 decembrie 1884. De 4 zile, vreme mohorâtă, blândă, chiar şi ploaie într-⁠o zi. +4º R. – Livia, de 18 zile slăbită, anemică. Şi eu sunt răcit, dar refăcut cu coryzarium. […] Alecsandri ne-⁠a citit nouă (în total 12) noua sa dramă Ovidiu. Excelentă. Mici îmbunătăţiri. Seară frumoasă. Mai înainte, Clara indispusă. Livia se reface. Eu am dureri de gât. Azi a plouat iar.

Duminică, 16/ 28 decembrie 1884. La ora 7 dimineaţa, +2º R. Ceaţă, afară murdar, nu mai este zăpadă, multe răceli, pneumonii etc. Livia mai bine, aproape refăcută. Guturaiul meu şi durerea de gât înlăturate iarăşi cu coryzarium. – Foarte stimulante cursurile universitare, în cel mai înalt grad pentru mine. […] Marţi, 20 decembrie/ 1 ianuarie 1884. Puternic catar al nasului şi al gâtului, afară vânt şi +4º R. – Inhalat adânc coryzarium, însă a trebuit să pledez, 5 – 6 ultmiul curs din acest an, seara, întrunire politică, febril, în plus durere de cap. […]

Sâmbătă, 29 decembrie 1884/ 10 ianuarie 1885. La ora 6¼ dimineaţa, -⁠9½º R, aproape -⁠10º R la fereastra dormitorului meu. – Răceala mea a trecut cu totul.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Recomandați articolul în rețelele sociale:

Despre Conte

Revista Contemporanul, infiintata in 1981, este o publicatie nationala de cultura, politica si stiinta, in paginile careia se gasesc cele mai proaspete stiri privind evenimentele culturale, sociale si politice din Romania si din strainatate. De asemenea, veti fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest