Contemporanul » Film » Dana Duma: Arta animaţiei, tot mai aproape de realitate

Dana Duma: Arta animaţiei, tot mai aproape de realitate

Festivaluri Anim’est

Festivalul a început cu premiera naţională a Muntelui magic, noul film al regizoarei Anca Damian care a câştigat, cu precedenta peliculă de animaţie, Crulic, în 2011, un Mare Premiu la Annecy

Ajuns la a zecea ediţie Festivalul internaţional „Anim’est”, iniţiat în 2006 de tinerDuma-adamaii entuziaşti Mihai Mitrică – astăzi director al Festivalului – şi Laurenţiu Brătan – astăzi director financiar, are o identitate inconfundabilă, înnobilată de lupta pentru revigorarea animaţiei româneşti. El a devenit un demn continuator al Festivalului de la Mamaia, înfiinţat cu jumătate de veac în urmă, pe atunci a doua competiţie internaţională majoră specializată în „arta a opta”, după cea de la Annecy. Din păcate, festivalul românesc acuzat de politrucii vremii de „cosmopolitism” n-⁠a trăit decât trei ediţii, în anii 1966, 1968 şi 1970, dar a lăsat urme în producţia naţională de gen, în permanent progres estetic şi industrial până în 1990.

Anim’est-⁠ul de azi începe să se apropie de dimensiunile şi diversitatea repertorială a celui de la Annecy. Festivalul include mai multe secţiuni competitive (Lungmetraj, Scurtmetraj, Film studenţesc, Videoclip, Animash, Minimest) şi oferă multe atracţii în secţiunile necompetitive. Exis­tă şi o Competiţie românească, alimentată în general cu scurtmetraje realizate în facultăţile de film (UNATC, Sapientia, UNARTE) sau de realizatori independenţi, în creştere numerică şi valorică datorată şi workshop-⁠ului anual organizat de festival în alt sezon, Worksheep, cu care directorul executiv Vlad Ilicevici are de ce să se mândrească. Creşterea Anim’est nu se măsoară numai în număr de filme şi autori participanţi, ci şi în numărul spectatorilor care umplu sălile bucureştene Studio şi Elvira Popescu. Înghesuiala tinerilor printre afişe şi gadget-⁠uri viu colorate rămâne una dintre imaginile cele mai optimiste despre viaţa cinematografică bucureşteană. Marele merit al programului este că el reflectă excepţionala diversificare a mediului animaţiei din ultimii ani, viteza fenomenului de hibridizare intensificat de noile tehnici digitale, care face greu de definit azi conceptul de „cinema de animaţie”. După părerea marelui specialist în new media Lev Manovich, „cinemaul digital este un caz particular de animaţie, care foloseşte filmarea reală ca pe unul dintre numeroasele sale elemente.1” Foarte diverse ca tehnici şi stiluri, peliculele prezentate anul acesta la Anim`est au ilustrat mai bine ca oricând procesul acesta de transformare.

Au luat parte activ la amplificarea peisajului actual al animaţiei programele oferite de invitaţii ediţiei: şcoala norvegiană de animaţie – cu o selecţie consistentă de scurt şi lung metraje, din care a făcut parte şi excelentul lung metraj Eliberaţi-⁠l pe Jimmy de Christopher Nielsen –, şcoala franceză de animaţie Gobelins, studioul „Autour de Minuit”, distins cu un Premiu Oscar în 2010, festivalul de animaţie „Mostra” din Lisabona. Au fost incluse în zilele festivalului şi atractive master class-⁠uri, printre care cel oferit de cineastul japonez Koji Yamamura, membru în juriul principalei secţiuni competitive.

Festivalul a început cu premiera naţională a Muntelui magic, noul film al regizoarei Anca Damian care a câştigat, cu precedenta peliculă de animaţie, Crulic, în 2011, un Mare Premiu la Annecy. Ca şi acesta, noua creaţie realizată prin­tr-⁠un cocktail de tehnici (grafica animată, claymation, filmare reală, cartoane decupate) este tot un documentar de animaţie şi porneşte de la o poveste adevărată, aceea a disidentulului polonez anti-⁠comunist Adam Jacek Winkler. Alpinist, fotograf, aventurier, Winkler a părăsit în tinereţe ţara natală, stabilindu-⁠se la Paris, pentru a se dedica marilor cauze ale secolului trecut. După ce a luat parte la mai toate manifestaţiile împotriva abuzurilor comunismului, s-⁠a decis să lupte, în timpul invaziei sovietice în Afganistan (din 1979) alături de mujahedinii ascunşi în munţi, conduşi de comandantul Massoud. Ridicarea unui steag al solidarităţii cu poporul afgan pe muntele Mont Blanc a făcut celebru numele polonezului care a murit în 2002, în timpul unei alte ascensiuni solitare, pe masivul Mont Maudit.

Minuţios documentat, filmul sosit pe ecranele noastre cu două menţiuni la festivaluri importante (Karlovy Vari şi Ottawa) marchează etapele parcursului lui Winkler în forma unui dialog cu fiica lui, Ania, martor privilegiat al vieţii eroului, din relatările căreia scenariul s-⁠a inspirat. Textura vizuală bogată a Muntelui magic, care include imagini din benzile desenate de polonez, fotografii şi material filmat cu personajul real este omogenizată de o concepţie regizorală coerentă şi originală. Foarte actuală în contextul reactivării conflictelor multinaţionale în aceeaşi zonă, Muntele magic se adresează în primul rând spectatorilorDuma-Muntele-Magic adulţi, care pot înţelege subtitlităţile reflecţiei despre eroism, ca şi trimiterile cinefile (la pelicule de Eisenstein, Wajda, Fritz Lang).

Multe filme ar merita un comentariu special, dar să privim în primul rând asupra titlurilor validate de palmares. Ar fi de remarcat recordul de premii obţinute de producţiile franceze: Marele Premiu al Festivalului a revenit scurt metrajului Yùl et le Serpent (Yùl şi şarpele) de Gabriel Harel, o alegorie despre violenţă urmărind relaţia dintre un băiat de 13 ani şi un şarpe, care-⁠i vine în ajutor când este atacat de un delincvent adult, în timp ce Premiul pentru cel mai bun film de lung metraj, a fost acordat peliculei Adama de Simon Rouby, povestea adolescentului african Adama pornit în căutarea fratelui său pe frontul de la Verdun, în timpul primului război mondial. Evocarea acestei conflagraţii, cu ocazia comemorării a 100 de ani, a adus o Menţiune la secţiunea studenţească şi scurtmetrajului francez Les élucubrations d’un soldat inconnu (Elucubraţiile unui erou necunoscut) de Nils Lacroix, „pentru estetica frumoasă şi naraţiunea de efect”. Palmaresul secţiunii principale a mai inclus şi Premiul pentru film de scurt metraj acordat filmului Leftover (Resturi), o altă producţie franceză, semnată de Tibor Banoczki şi Sarolta Szabo.

Tot un film francez a cucerit Premiul pentru cel mai bun film studenţesc: Deux amis (Doi prieteni) de Natalia Cernysheva, cei doi prieteni aparţinând unor lumi diferite. Competiţia „Minimest”, cu un juriu alcătuit din copii, a ales drept câştigător filmul iranian Hairy Moo Moo (Părosul Moo Moo) de Hadi Tabasi şi Rasoul Zarrin, în timp ce Premiul Publicului a revenit amuzantei pelicule germane Roadtrip, semnată de Xavier Xilophon.

Secţiunea naţională a competiţiei a aliniat la această ediţie, la start, filme de calibre foarte diferite, în primul rând în termeni de producţie (adică foarte scurte pelicule studenţeşti făcute mai mult cu entuziasm şi producţii bazate pe un buget mai mic sau mai mare, dar cu mai mulţi colaboratori). A fost ales câştigător filmul Călătoria de Marian Poiană, o călătorie în timp generată de amintirea războiului (de data aceasta cel de-⁠al doilea), cu avantajul unei tratări omogene a tehnicilor 2 D şi 3D.

Dintre cele zece titluri ale secţiunii româneşti mai merită amintite Colinda de Octavian Frecea, o poveste amuzantă despre conflictul dintre tradiţie şi globalizare, SF-⁠ul parodic Omulan! de Matei Branea, satira de moravuri Recunoştinţă de Ştefan şi Andrei Scărlătescu, Piatra magică de Toth Arpad, un basm cu zâne şi vrăjitoare care impune prin complexitatea tehnicilor. Merită reţinute şi două pelicule semnate de tinere autoare: Distanţa de Andra Miron, ce încearcă să găsească alte unităţi de măsură pentru distanţe, în afara metrilor şi centimetrilor cunoscuţi, şi Loop de Claudia Ilea, un interesant autoportret. Să sperăm că acestor nume li se vor adăuga la ediţia următoare altele şi că animaţia românească va continua să se revigoreze. Succesele Ancăi Damian se cer egalate.

■ Lev Manovich, The Language of the New Media, Cambridge MA:MIT Press, 2002, p.287

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Recomandați articolul în rețelele sociale:

Despre Dana Duma

Dana Duma, publicist, critic de film. Publica la Ideea Europeana monografia „Woody Allen Bufon si filosof”, carte distinsa cu Premiul Uniunii Cineastilor. „Woody Allen este un erou. Nu numai pentru ca multi il considera «ultimul mare comic american» dar si [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest