Contemporanul » Film » Călin Căliman: Primele premii cinematografice româneşti

Călin Căliman: Primele premii cinematografice româneşti

Desfăşurată în ambianţa primitoare, elegantă şi relaxantă a Palatului Ghica-⁠Tei din Bucureşti, în prezenţa a sute de oameni de cultură şi de film, bucurându-⁠se de contribuţia unei interprete de marcă precum Stela Enache şi a iscusiţilor rapsozi populari prezenţi la manifestare, cu cântecele lor emblematice, Gala Premiilor U.A.R.F., moderată cu nerv şi personalitate de regizorul Ioan Cărmăzan, a fost o izbutită sărbătoare a filmului şi culturii naţionale

La Palatul Ghica Tei, sub înaltul patronaj al Casei Regale a României, a avut loc recent Gala Premiilor Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (U.A.R.F.), prezentată de preşedintele Uniunii, regizorul Ioan Cărmăzan. Au fost acordate, aşadar, primele premii cinematografice româneşti ale anului, înaintea Premiilor Gopo şi ale Uniunii Cineaştilor, premii la care ne vom referi în numeree viitoare ale revistei. Premiile U.A.R.F. nu sunt cantonate exclusiv, cum se ştie, pe filmele româneşti ale anului anterior, ci sunt menite să recompenseze activităţi cinematografice şi culturale deosebite ale unor întregi vieţi artistice sau ale unor începuturi de carieră importante. Cu îngăduinţa cititorilor, voi începe relatarea palmaresului cu personalităţile artistice pe care am avut onoarea şi bucuria să le prezint eu însumi la Gala din Palatul Ghica Tei. Şi voi începe cu minunatul gazetar de televiziune Marilena Rotaru, autoarea serialului TV „Memoria exilului românesc”, un serial care a împlinit 25 de ani de existenţă şi care a strâns peste 150 de episoade, printre care interviurile cu Regele Mihai I, cu scriitorii şi literaţii Emil Cioran, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Paul Goma, cu muzicienii Sergiu Celibidache, Radu Aldulescu, Vladimir Cosma… Dar despre acest prestigios şi tulburător serial am scris, pe larg, în numărul anterior al revistei „Contemporanul”. Printre laureaţii cu un Premiu de Excelenţă pentru întreaga activitate s-⁠a numărat şi actriţa Maria Rotaru, care debuta în filmul regizorului Manole Marcus Canarul şi viscolul şi interpreta, apoi, roluri de reţinut în filme de Savel Stiopul (Ultimele zile ale verii), Malvina Urşianu (în două dintre ele, Pe malul stâng al Dunării albastre şi Figuranţii, era soţia lui George Constantin, în altul, Liniştea din adâncuri, era soţia lui George Motoi), Nicolae Opriţescu (Sezonul pescăruşilor), Virgil Calotescu, Iulian Mihu, până la Binecuvântată fii, închisoare de Nicolae Mărgineanu, ca să ne rezumăm la cinematografia românească. Un premiu de interpretare a primit şi tânăra actriţă Alina Berzunţeanu, pe care, în ceea ce mă priveşte, am simţit-⁠o cu un talent de excepţie încă din anii Institutului, când juca fermecător un rol fermecător din fermecătoarea comedie a lui Teodor Mazilu „Proştii sub clar de lună”, după care a descoperit-⁠o Noul Cinema Românesc, întâi Cristian Mungiu în Occident, apoi Cristi Puiu în Moartea domnului Lăzărescu, pentru ca, ulterior, să apară în filme reprezentative precum Visul lui Adalbert de Gabriel Achim, După dealuri de Cristian Mungiu, Quod erat demonstrandum de Andrei Gruzniczki (rol, secundar, care avea să-⁠i aducă un Premiu de interpretare Gopo, în anul premierei), 6,9 pe scara Richter de Nae Caranfil şi în serialul TV Valea mută de Marian Crişan. Un Premiu de Excelenţă pentru întreaga carieră a primit şi reputatul actor Cornel Gârbea, care, între rolul din Brigada lui Ionuţ de Jean Mihail (1954) şi acela din Triunghiul morţii de Sergiu Nicolaescu (1999), a interpretat zeci şi zeci de roluri, în zeci şi zeci de filme româneşti, multe de Sergiu Nicolaescu (printre acestea, Mihai Viteazul, Cu mâinile curate, Un comisar acuză, Osânda, Nea Mărin miliardar, Capcana mercenarilor, Ciuleandra, Ringul, FrançoisVillon-poetul vagabond, Mircea), câteva de Ion Popescu Gopo (Paşi spre lună, Faust XX), alte câteva de Geo Saizescu (Şantaj, Secretul lui Bachus, Sosesc păsările călătoare, Secretul lui Nemesis, Harababura), alte câteva zeci în filme ale altor regizori; pregătindu-⁠se să devină – la anul – nonagenar, actorul, cam uitat, duce o viaţă retrasă, împreună cu fiica sa, reputata regizoare de film documentar Anita Gârbea, la Braşov, unde ne-⁠am împrietenit şi îi voi duce diploma primită la Gala U.A.R.F., premiu de care, cum mi-⁠a mărturisit la telefon, este foarte mândru. M-⁠am bucurat să spun câteva cuvinte la Gală şi despre regizorul Toma Enache, distins cu un Premiu de Excelenţă pentru filmul documentar De la faimoşii Manakia la „Nu sunt faimos…”, un documentar în care este re-⁠parcurs traseul mondial de succes al filmului său de ficţiune Nu sunt faimos, dar sunt aromân, un film de mare prospeţime, vorbit în aromână, despre istoria zbuciumată a poporului aromân, răspândit în întreaga lume, unit doar prin istoria comună şi prin melodioasa limbă, cu seducătoare accente româneşti…

Aş aminti, într-⁠un paragraf separat, diplomele primite la Gală de interpreţi ai capodoperei Casa din vis de Ioan Cărmăzan, un film care a împlinit anul acesta 25 de ani de la premieră (13 ianuarie 1992). Printre laureaţi s-⁠au aflat câţiva supravieţuitori (protagonistul , Gheorghe Dinică, în rolul bătrânului Chivu Căpălău, a suit, de mulţi ani, la ceruri), regizorul Ioan Cărmăzan, directorul de imagine Cristian Comeagă, directorul de film Gabriela Moruzi, actorii Maia Morgenstern (Vica), Horaţiu Mălăele (Babalete), Sofia Vicoveanca (Nadoleanca), Dan Bădărău (Onică), Remus Mărgineanu, Magda Catone, Ion Chelaru. Personal, nu le-⁠aş fi uitat pe Ozana Oancea şi Coca Bloss, la rândul lor interprete în acest film performant… În acelaşi paragraf aş aminti şi premiile acordate unora dintre realizatorii celui mai recent film al regizorului Ioan Cărmăzan, Întoarcerea magilor, nu de alta, dar, ca şi în cazul diplomelor destinate interpreţilor din Casa din vis, am o mică „parte de vină” în acordarea acestor distincţii. Este vorba despre Premiul de Excelenţă pentru actorie acordat actriţei Ana-⁠Maria Carablais, interpreta doctoriţei Paula din Întoarcerea magilor (din punctul meu de vedere, cel mai bun rol principal feminin al anului cinematografic românesc) şi de Premiul de Excelenţă pentru scenariul filmului Întoarcerea magilor, acordat scriitorului Denis Dinulescu, autorul unui scenariu tandru şi tonic despre forţa credinţei omeneşti…

Printre premiile importante ale Galei s-⁠a numărat şi Premiul de Excelenţă post-⁠mortem pentru întreaga activitate regizorală acordat regizorului Radu Gabrea, plecat dintre noi pe neaşteptate la începutul acestui an, dar lăsând în urma sa o preţioasă moştenire artistică naţională şi internaţională, filme de referinţă precum Prea mic pentru un război atât de mare, Dincolo de nisipuri, serialul Un august în flăcări (în colaborare cu Dan Piţa, Alexandru Tatos, Doru Năstase), Ein Mann wie Eva (în Germania), Rosenemil -⁠ o tragică iubire, Cocoşul decapitat, Călătoria lui Gruber, Mănuşi roşii, Trei zile până la Crăciun; premiul a fost înmânat fiicei sale, care, emoţionată, a rostit câteva gânduri emoţionante despre tatăl său. Frumos a vorbit şi actriţa Manuela Hărăbor despre tatăl său, sculptorul-⁠machetist Enache Hărăbor, laureat al Premiului de Excelenţă cu prilejul împlinirii a 40 de ani de cinematografie. Premii de Excelenţă pentru întreaga activitate au primit şi actorii de excepţie Adela Mărculescu (care a debutat în filmul regizorului francez René Clair Serbările galante, jucând apoi în zeci şi zeci de filme româneşti, printre care Bătălia pentru Roma de Robert Siodmak, Ceaţa de Vladimir Popescu-⁠Doreanu, Hyperion de Mircea Veroiu, Iancu Jianu, haiducul de Dinu Cocea, Alo, aterizează străbunica! de Nicolae Corjos, Cine iubeşte şi lasă de Gheorghe Turcu, Galax de Ion Popescu Gopo, Acţiunea Zuzuc de Gheorghe Naghi, Surorile de Iulian Mihu, Declaraţie de dragoste de Nicolae Corjos, Un oaspete la cină şi Să-⁠ţi vorbesc despre mine de Mihai Constantinescu, Păstrează-⁠mă doar pentru tine de Virgil Calotescu) şi Ion Siminie, printre rolurile căruia s-⁠a numărat şi acela, esenţial, al Mareşalului Ion Antonescu în filmul lui Sergiu Nicolaescu Oglinda – Începutul adevărului, unde juca alături de Adrian Vâlcu (Regele Mihai), Gheorghe Dinică (Mihai Antonescu), Ştefan Radof (Iuliu Maniu), Dorel Vişan (Petru Groza), George Constantin (Vîşinski), Jurgen Lederer (Hitler)… Artistul plastic Sorin Dumitrescu a primit Premiul de Excelenţă în cultura românească, actriţa Irina Movilă (printre rolurile cinematografice ale căreia s-⁠au numărat acelea din Cenuşa păsării din vis de Dorin Mircea Doroftei, Moartea unui artist de Horea Popescu, Ochii care nu se văd de Dan Necşulea, Hotel de lux de Dan Piţa, Rosenemil – o tragică iubire de Radu Gabrea, Pepe şi Fifi, Eu sunt Adam şi Femeia visurilor de Dan Piţa, Dulcea saună a morţii de Andrei Blaier) a primit Premiul de Excelenţă pentru actorie, regizorul Andrei Zincă Premiul de Excelenţă pentru activitate regizorală, ca şi regizorul Constantin Păun (dedicat prioritar filmului de animaţie), criticul clujean Ioan-⁠Pavel Azap a primit Premiul de Excelenţă pentru valoarea de document a interviurilor cu regizori de film din volumul „Cine-⁠verité” (2016), reputaţii rapsozi populari Dumitru Fărcaş, Gheorghe Turda şi Angela Buciu au primit Premiul de Excelenţă pentru întreaga activitate folclorică, interpreta Stela Enache a primit Premiul de Excelenţă pentru întreaga activitate, directorul Teatrului din Chişinău Petre Hădârcă a fost distins cu Premiul de Excelenţă pentru activitate în slujba artei şi identităţii româneşti, actriţa Zinaida Timofti cu Premiul de Excelenţă pentru fidelitate şi spirit românesc, actriţa Daniela Nane cu Premiul de Excelenţă pentru actorie, realizatorii TV Cristian Brancu şi Iuliana Marciuc cu Premiul de Excelenţă pentru activitate în televiziune, jurnaliştii Mirel Curea şi Nelu Barbu cu Premiul de Excelenţă pentru atitudine civică, lector universitar dr. Liliana Ţuroiu cu Premiul de Excelenţă pentru proiectul cultural „Zestrea”, la împlinirea a 20 de ani de carieră artistică, membrii Clubului de la Timişoara au primit Premiul de Excelenţă pentru volumul „Despre Iubire”, ediţie îngrijită de Nina Ceranu, redactorul de carte de la Editura Ecou Transilvan Nadia Fărcaş a primit Premiul de Excelenţă pentru susţinerea şi promovarea autorilor români…

Desfăşurată în ambianţa primitoare, elegantă şi relaxantă a Palatului Ghica-⁠Tei din Bucureşti, în prezenţa a sute de oameni de cultură şi de film, bucurându-⁠se de contribuţia unei interprete de marcă precum Stela Enache şi a iscusiţilor rapsozi populari prezenţi la manifestare, cu cântecele lor emblematice, Gala Premiilor U.A.R.F., moderată cu nerv şi personalitate de regizorul Ioan Cărmăzan, a fost o izbutită sărbătoare a filmului şi culturii naţionale…

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Maria-Ana Tupan

Prof. Dr. Habil. Maria-Ana Tupan (n. 1949) este autoare a unor studii de istorie, critică şi teorie literară, apărute la edituri academice din ţară şi din străinătate, precum şi a unui curs de istorie a literaturii britanice de la origini [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest