Contemporanul » Film » Călin Căliman: Premiile Uniunii Cineaştilor

Călin Căliman: Premiile Uniunii Cineaştilor

Cele două premii ale preşedintelui UCIN Laurenţiu Damian au fost acordate regizorului Mircea Drăgan, pentru întreaga sa creaţie cinematografică şi regizorului Radu Jude, îndeosebi pentru ultimul său lung metraj, filmul Aferim.

După cum bine se ştie, Premiile Gopo (la care ne-⁠am referit într-⁠un număr anterior al revistei) şi Premiile Uniunii Cineaştilor (care, de câţiva ani, au dobândit o amploare suplimentară) constituie, la fiecare ediţie, principalele distincţii ale anului cinematografic românesc anterior. Ediţia 2015 a respectivelor premii a stabilit, aşadar, palmaresul anului cinematografic 2014. Deşi modalităţile de lucru ale celor două categorii de premii sunt întru totul diferite (Premiile Gopo sunt stabilite prin votul a peste 400 de cineaşti, de diferite profesii, iar Premiile Uniunii Cineaştilor reprezintă hotărârea unui juriu care, anul acesta, a fost alcătuit din Cristian Tudor Popescu – preşedinte, criticul de artă Marina Constantinescu, actriţele Margareta Pâslaru, Ana Ularu, artistul plastic Petru Lucaci, regizorul Laurenţiu Damian, Prof. Univ. Dr. Titus Vâjeu, directorul de imagine Alexandru Sterian, scenograful Mihai Ionescu), ambele manifestări au demonstrat că anul cinematografic românesc a fost „Anul Caranfil”, calin-afis-2-nr-06-2015filmul regizorului Nae Caranfil Closer to the Moon obţinând atât principalele premii Gopo, cât şi Trofeul Uniunii Cineaştilor, în timp ce, la această ultimă competiţie, Nae Caranfil a primit şi premiile de regie şi de scenariu, directorul de imagine Marian Panduru a primit premiul de ima­gine, scenograful Cristian Niculescu – premiul pentru scenografie, iar Cătălin Cristuţiu – premiul pentru cel mai bun montaj. Efectiv, filmul regizorului (şi scenaristului) Nae Caranfil, a cărui acţiune porneşte de la aşa numitul „mare jaf al secolului trecut” (când un grup de indivizi, prin anul 1959, a devalizat o furgonetă a Băncii Naţionale a României), este un film de excepţie, îndeosebi datorită originalei „chei” tragico-⁠comice la care recurge autorul în tratarea subiectului. Oricât ar părea de ciudat, acest film politic cu subiect grav (dacă ar fi de luat în consideraţie doar faptul că autorii jafului de atunci au fost condamnaţi la moarte şi executaţi) devine, în interpretarea cineastului, un savuros film de „umor negru”, fapt care nu prejudiciază nicidecum virulenţa mesajului, ci, dimpotrivă, o potenţează, prin contrast. Vorbit în limba engleză şi susţinut de o distribuţie internaţională de înaltă ţinută artistică (filmul este, de altfel, o coproducţie internaţională), filmul Closer to the Moon – intitulat astfel, deoarece, tocmai în zilele „marelui jaf”, omenirea se apropia de lună, cum o spune şi un şlagăr celebru –, rămâne, şi din perspectiva Premiilor Uniunii Cineaştilor 2015, cel mai valoros film românesc al anului 2014. Ar fi de subliniat şi faptul că – aşa cum au demonstrat-⁠o, deopotrivă, Premiile Gopo şi Premiile Uniunii Cineaştilor – anul cinematografic românesc a avut şi un al doilea vârf artistic, filmul regizorului Andrei Gruzsniczki Quod Erat Demonstrandum (Q.E.D.), nominalizat în ambele cazuri la titlul de cel mai bun film al anului (la Premiile Gopo obţinuse chiar 17 nominalizări!), pentru ca, în final, să obţină şi el trei premii ale Uniunii Cineaştilor, premiul pentru cea mai bună interpretare masculină „Geo Barton”, înmânat de fiica ilustrului actor, Aida Barton (Sergiu Leoveanu, pentru rolul matematicianului Sorin Pîrvu), premiul pentru costume (Svetlana Mihăilescu) şi premiul pentru machiaj (Adriana Panaitescu, Dana Angelescu, Adelina Popa). Filmul, a cărui acţiune se petrece în anul 1984 şi care este realizat în alb-⁠negru (trama nu suporta culoarea!), vorbeşte explicit despre cenuşiul spiritual al „epocii de aur”, derulând povestea zbuciumată a unui matematician care intenţionează să-⁠şi publice o importantă lucrare ştiinţifică într-⁠o revistă a unei Universităţi americane, intrând astfel în colimatorul Securităţii. Prin acest film – multiplu premiat la festivaluri internaţionale importante –, regizorul Andrei Gruzsniczki, aflat la al doilea lung metraj (după Cealaltă Irina), intră, neîndoios, în pri­ma linie a cineaştilor „noului cinema” românesc, afirmat cu tărie în ultimii ani.

Un alt premiu important al Uniunii Cineaştilor, Premiul de interprtetare feminină, a revenit actriţei Clara Vodă pentru rolul Dana din coproducţia spaniolo-⁠româno-⁠suedeză Noaptea vine în India de Chema Rodriguez. Un film întrucâtva exotic, dar cu merite reale în analiza şi dinamica psihologiilor aduse pe ecran. Premiul pentru cea mai bună coloană sonoră a revenit inginerului de sunet Mihai Orăşanu, care a lucrat la filmul Cripta de Corneliu Gheorghiţă. Câştigătorul premiului pentru cea mai bună muzică originală a fost Paul Ilea, compozitorul filmelor Planşa de Andrei Gheorghe şi al spectacolului TV Shakespeare by and by Căciuleanu. Cu premiul pentru cel mai bun scurt metraj de ficţiune au fost recompensate, ex aequo, filmele Trece şi prin perete de Radu Jude şi Kowalski de Andrei Creţulescu. Premiul pentru film documentar a revenit lui Răzvan Georgescu pentru filmul Paşaport de Germania, iar cu premiul pentru cel mai bun film de animaţie a fost onorat Ion Truică pentru filmul Obeliscul, inspirat de o proză scurtă a lui Geo Bogza, apărută în revista Contemporanul. S-⁠a mai acordat şi un premiu pentru cel mai bun film TV, lui Sinişa Dragin pentru Pădurea, în timp ce premiul Opera Prima „Alexandru Tatos”, înmânat de Liana Tatos şi constând într-⁠un superb „măr roşu” din porţelan, a revenit filmului Planşa de Andrei Gheorghe. Un premiu mai puţin obişnuit, pentru cel mai bun cascador (acordat în premieră) a revenit, ex aequo, cascadorilor Ion Caragea (un veteran al breslei) şi mai tânărului Valentin Vasilescu (care, printre cei cărora a vrut să le mulţumească pentru acest premiu i-⁠a amintit şi pe cei „care i-⁠au dat foc” şi pe cei care „l-⁠au stins” în rolul premiat).

Cele două premii ale preşedintelui UCIN Laurenţiu Damian au fost acordate regizorului Mircea Drăgan, pentru întreaga sa creaţie cinematografică şi regizorului Radu Jude, îndeosebi pentru ultimul său lung metraj, filmul Aferim!. M-⁠am bucurat foarte mult, cu acest prilej, să-⁠l regăsesc, după ani de nelinişte, calin-afis-nr-06-2015într-⁠o acceptabilă condiţie fizică şi (mai ales) spirituală pe regizorul Mircea Drăgan, un cineast care, prin filmele sale (şi mă gândesc acum la titluri precum Setea, Lupeni ’29, Golgota, Columna, dar şi la ciclul BD-⁠urilor şi al Chiriţelor, mai valoroase, azi, decât la data premierei, pentru că, între timp, umorul naţional s-⁠a degradat copios), dar şi prin remarcabilele sale calităţi pedagogice (el fiind – o spun în bună cunoştinţă de cauză – unul dintre marii noştri „profesori de cinema”) unul dintre principalii cineaşti români ai tuturor timpurilor. Nu insist asupra premiului acordat regizorului Radu Jude: neîndoios, recentul său film, Aferim!, constituie un eveniment artistic major al cinematografiei naţionale. În palmaresul Premiilor UCIN au figurat şi patru Premii Speciale: Premiul Special „Iurie Darie” a revenit actorului Silvian Vâlcu, pentru rolul lui Alex din filmul Planşa de Andrei Gheorghe, Premiul Special „Mirel Ilieşiu” a revenit documentaristului Daniel Djamo pentru filmul Ultimul an în 114 minute, Premiul Special „Ovidiu Gologan” a fost acordat operatorului de imagine Sorin Drăgoi, pentru filmul Cripta de Corneliu Gheorghiţă, iar Premiul Special „Adina Darian” a recompensat-⁠o pe Liliana Chiţescu pentru filmul Magia teatrului şi a filmului – Alexa Visarion. S-⁠a acordat şi un Premiu de Excelenţă: el a revenit Ioanei Popescu (ani de zile redactor la Studioul „SahiaFilm” şi, deasemenea, ani de zile, punct de sprijin al Uniunii Cineaştilor), pentru „contribuţia adusă la dezvol-
tarea dramaturgiei filmului documentar românesc”.

În sfârşit, palmaresul premiilor din anul 2015 se încheie cu cinci binemeritate Premii Academice, la care simt nevoia să mă refer mai pe larg. Un prim Premiu Academic a revenit ilustrului critic de film Ecaterina Oproiu, care a condus ani de zile, chiar un sfert de veac (1964-⁠1989), destinele revistei „Cinema”, s-⁠a dovedit, de-⁠a lungul anilor, un inspirat dramaturg şi scenarist, este autoarea unor palpitante volume cu subiecte cinematografice (printre care „Un idol pentru fiecare”, Greta Garbo”, „Jurnal [I şi II]”). Un alt Premiu Academic i-⁠a fost acordat, în anul împlinirii a 80 de ani de viaţă, dramaturgului, prozatorului şi scenaristului D.R.Popescu, unul dintre cei mai importanţi scriitori pentru film ai cinematografiei naţionale, în filmografia sa intrând titluri memorabile precum Un surâs în plină vară, Balul de sâmbătă seara şi Păcală de Geo Saizescu, Prea mic pentru un război atât de mare de Radu Gabrea, Duios Anastasia trecea şi Fructe de pădure de Alexandru Tatos, Mireasa din tren de Lucian Bratu, Nelu şi Cenuşa păsării din vis de Dorin Mircea Doroftei, Rochia albă de dantelă de Dan Piţa, Turnul din Pisa de Şerban Marinescu şi 15 de Sergiu Nicolaescu. Cu un Premiu Academic a fost distinsă şi realizatoarea TV Lucia Hossu Longin, autoarea unui serial de excepţie precum Memorialul durerii, în care, pe parcursul a câteva zeci de episoade, a evocat – cu ajutorul unor preţioase documente de epocă, al unor impresionante mărturii contemporane – o perioadă istorică de tristă şi tragică amintire din istoria poporului român, consemnând momente ale rezistenţei anti-⁠comuniste din România, abuzurile „puterii populare” din anii postbelici, întreprizând o necesară, binevenită şi pioasă operă justiţiară. Serialul Luciei Hossu Longin, scris cu lacrimă, cu durere, cu patimă, cu furie, cu încrâncenare, rămâne, neîndoios, o reuşită de anvergură – deopotrivă politică, morală, civică, filosofică, estetică – a cinematografiei naţionale. Cu un Premiu Academic a fost distins şi regizorul Stere Gulea, din filmografia căruia, pe lângă capodopera numită Moromeţii, fac parte creaţii precum filmul TV Sub pecetea tainei (în colaborare cu Andrei Cătălin Băleanu), lung metraje ca Iarba verde de acasă, Castelul din Carpaţi, Ochi de urs, Vulpe vânător, Stare de fapt, Hacker (în colaborare cu Alexandra Gulea), Week-⁠end cu mama, Sunt o babă comunistă. Un al cincilea Premiu Academic a fost acordat regizorului Radu Gabrea, a cărui carieră regizorală (româno-⁠germană) este, deasemenea impresionantă. După lung metrajul de debut Prea mic pentru un război atât de mare, Radu Gabrea a lansat pe piaţă un film de mare acurateţe realistă, cu caractere puternice, Dincolo de nisipuri, inspirat de proza lui Fănuş Neagu, apoi a realizat în Germania filme precum Fürchte nicht, Jakob! sau Ein Mann wie Eva, pentru ca, la întoarcerea în ţară să-⁠şi îmbogăţească filmografia cu titluri precum Rosenemil – o tragică iubire, Conferinţă la nivel înalt, Noro, Cocoşul decapitat, Călătoria lui Gruber, Mănuşi roşii, Trei zile până la Crăciun, O poveste de dragoste. Lindenfeld… Gala Premiilor UCIN a fost prezentată de tandem-⁠ul actoricesc Andreea Vasile – Andi Vasluianu şi a fost însoţită de câteva numere artistice de efect, printre care şi acela al tinerilor balerini „puşi în pagină” de superba coregrafă Liliana Tudor-Iorgulescu.

În cadrul aceleiaşi Gale au fost acordate şi premiile anuale ale Asociaţiei criticilor şi filmologilor din Uniunea Cineaştilor, asociaţie condusă de criticul Dana Duma. Cel mai bun film românesc al anului cinematografic anterior a fost considerat – prin votul membrilor asociaţiei – filmul regizorului Nae Caranfil Closer to the Moon. Premiul „Ion Cantacuzino” a revenit site-⁠ului www.AaRC, coordonat de criticii Cristina Corciovescu şi Magda Mihăilescu, iar Premiul „George Littera” a fost acordat criticului clujean Doru Pop pentru volumul „Romanian New Wave Cinema. An Introduction”…

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Calin Caliman

Calin Caliman, critic de film, ziarist, născut la Braşov în data de 17 mai 1935. Absolvent al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti (1957), apoi al IATC „I.L. Caragiale”, secţia teatrologie – filmologie. Din anul 1959, redactor la revista Contemporanul, [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest