Contemporanul » Film » Călin Căliman: Premiile GOPO, Ediţia a XII-⁠a

Călin Căliman: Premiile GOPO, Ediţia a XII-⁠a

Cert este că palmaresul ediţiei XII este discutabil, din cap până-⁠n picioare. Marele câştigător al Premiilor Gopo poate fi considerat filmul Un pas în urma serafimilor de Daniel Sandu, care a repurtat opt Premii Gopo

Din punctul meu de vedere, ediţia a XII-⁠a a Premiilor Gopo a fost mai puţin convingătoare decât cele precedente. Condiţiile de desfăşurare au fost cam aceleaşi, au fost invitaţi să voteze, ca la ultimele ediţii, aproape 500 de specialişti din toate domeniile de activitate ale artei a şaptea, dar palmaresul nu cred că a definit întocmai anul cinematografic românesc 2017. Întâi, pentru că nominalizările au fost mai puţin inspirate ca de obicei. Dau câteva exemple (repet: este punctul meu de vedere): la categoria celui mai bun film a lipsit, de pildă, filmul Octav de Sergiu Ioan Celebidachi, pe care, personal, îl consider cel mai bun film al anului cinematografic românesc, un film care a lipsit şi în cazul celorlalte nominalizări importante, printre care aceea de la cel mai bun actor (Marcel Iureş), şi de la cea mai bună imagine, semnată de un ilustru director de imagine Italian, Blasco Giurato, autorul imaginii la filmul Cinema Paradiso, film distins cu Premiul Oscar pentru film străin; absenţe sau prezenţe nemotivate au fost şi la alte categorii, nu le mai numesc acum. Cert este că palmaresul ediţiei XII este discutabil, din cap până-⁠n picioare. Marele câştigător al Premiilor Gopo poate fi considerat filmul Un pas în urma serafimilor de Daniel Sandu, care a repurtat opt Premii Gopo, printre care cele mai importante (cel mai bun film de lung metraj, cel mai bun regizor, cel mai bun actor într-⁠un rol principal (Vlad Ivanov), cel mai bun scenariu (Daniel Sandu), cea mai bună imagine (George Dăscălescu). Un pas în urma serafimilor de Daniel Sandu este, într-⁠adevăr, un film bun, datorită în special protagonistului, Vlad Ivanov, care duce, practic, filmul „în spate”, de la început până aproape de sfârşit, dar avalanşa de premii rămâne discutabilă, deciziile juriului (care reprezintă votul majoritar al specialiştilor!) mi se par pripite. Aceasta, în condiţiile în care la categoria celui mai bun film de lung metraj, celelalte filme concurente au fost 6,9 pe Scara Richter de Nae Caranfil, Breaking News de Iulia Rugină, Fixeur de Adrian Sitaru, Meda sau Partea nu prea fericită a lucrurilor de Emanuel Pârvu. La categoria celui mai bun regizor, Daniel Sandu a avut de înfruntat pe Adrian Sitaru (cu un film de o rigoare artistică absolută precum Fixeur), pe Nae Caranfil (cu un musical performant!), pe Iulia Rugină şi pe Călin Peter Netzer. Vlad Ivanov a fost, efectiv, formidabil în rolul preotului Ivan, dar formidabil a fost şi Marcel Iureş în Octav, ceilalţi nominalizaţi făcând figuraţie într-⁠o asemenea dispută colegială cu doi monştri sacri: Mircea Postelnicu (Ana, mon amour), Andi Vasluianu (Breaking News), Tudor Aaron Istodor (Fixeur), Alexandru Potocean (Mariţa), Şerban Pavlu (Meda sau Partea nu prea fericită a lucrurilor). Nici la categoria celui mai bun scenariu n-⁠a lipsit concurenţa serioasă, Nae Caranfil a scris scenariul la 6,9 pe Scara Richter, Claudia şi Adrian Silişteanu au semnat scenariul performant de la Fixeur, în timp ce ceilalţi nominalizaţi au fost Ana Agopian, Oana Răsuceanu şi Iulia Rugină (Breaking News), Anca Buja şi Cristi Iftime (Mariţa). Ca să nu mai vorbim despre Blasco Giurato, George Dăscălescu l-⁠a avut drept concurent la premiul pentru cea mai bună imagine pe Adrian Silişteanu (Fixeur), dar şi pe Liviu Pojoni (Aniversarea), Silviu Stavilă (Meda sau Partea nu prea fericită a lucrurilor) sau pe Andrei Dăscălescu (Planeta Petrila). Sigur, majoritatea voturilor a hotărât palmaresul (pe care, prin forţa lucrurilor mi-⁠l asum, dar nu fără regretele respective): cred că, din diferite motive subiective, scorul filmului Un pas în urma serafimilor a fost supra-⁠estimat. Este doar un punct de vedere, să trecem mai departe… Celelalte trei Premii Gopo în cazul filmului Un pas în urma serafimilor au fost obţinute de doi tineri interpreţi, Ali Amir (cel mai bun actor în rol secundar, la concurenţă cu Ilie Dumitrescu jr. din acelaşi film, Lucian Ifrim şi Emanuel Pârvu în Aniversarea, Adrian Văncică în Ultima zi) şi Ştefan Iancu („tânără speranţă”, la concurenţă cu Ana Cântăbine, pentru scenografia filmului Offstage, Serghei Chivirigă, pentru regia filmului Cel mai bun client, Tudor Botezatu pentru regia filmului Sechestraţi fără voie, Voica Oltean, pentru rolul Simona din Breaking News, aceasta din urmă, deşi nominalizată de două ori, rămânând, cred, cea mai mare neîndreptăţită a Galei), filmul lui Daniel Sandu obţinând şi premiul pentru cel mai bun debut (la concurenţă cu La drum cu tata de Anca Miruna Lăzărescu, Mariţa de Cristi Iftime şi Meda sau Partea nu prea fericită a lucrurilor de Emanuel Pârvu).

Cu cinci Premii Gopo, nu dintre cele de prim rang, a fost recompensat şi filmul lui Nae Caranfil 6,9 pe Scara Richter, un original şi atractiv musical (în ciuda titlului catastrofic). Premianţi au fost, la categoria celui mai bun sunet, Alexander Simeonov, Tamas Szekely, Florin Tăbăcaru şi Alexandru Dumitru (la concureţă cu sunetiştii din Aniversarea, Fixeur, Ana, mon amour şi Un pas în urma serafimilor), la categoria „cea mai bună muzică originală” Nae Caranfil, Bogdan Dumitriu, Liviu Mănescu (printre nominalizaţi fiind şi Vladimir Cosma pentru muzica la filmul Octav!, dar şi Răzvan Enciu şi Ferenc Darvas din La drum cu tata, Jurjak şi Ana Dubyk din Planeta Petrila, Marius Leftărache din Un pas în urma serafimilor) , Andreea Popa (cele mai bune decoruri, la concurenţă cu Alina Penţac din Aniversarea, Bogdan Ionescu din Hawaii, Călin Papură din Octav şi Adrian Cristea din Un pas în urma serafimilor), Doina Levintza şi Adina Bucur (cele mai bune costume, la concurenţă cu Velica Panduru din Aniversarea, Ana Ioneci din Hawaii, Svetlana Mihăilescu din Octav şi Cireşica Cuciuc din Un pas în urma serafimilor), Cătălin Ciutu, Dana Roşeanu şi Iulia Roşeanu (cel mai bun machiaj şi cea mai bună coafură, la concurenţă cu Cristina Paul şi Heike Ersfeld pentru Ana, mon amour, Domnica Bodogan şi …Dana Roşeanu pentru Aniversarea, Domnica Bodogan şi Bianca Boeroiu pentru La drum cu tata, Lidia Ivanov şi Bianca Boeroiu pentru Un pas în urma serafimilor.

Diana Cavaliotti a fost considerată cea mai bună actriţă într-⁠un rol principal, pentru rolul Ana din filmul Ana, mon amour de Călin Peter Netzer, celelalte candidate la această categorie fiind Voica Oltean pentru rolul Simona din Breaking News, Ela Ionescu pentru rolul Eva din Dimineaţa nu se va sfârşi, Cristina Flutur pentru rolul Ioana din filmul Hawaii şi Ofelia Popii pentru rolul Vera din filmul Portrete în pădure. Filmul lui Călin Peter Netzer a mai obţinut un premiu, pentru cel mai bun montaj, acordat Danei Bunescu, la concurenţă cu Cătălin Cristuţiu (Breaking News), Mircea Olteanu, Ştefan Pârlog, Andrei Dăscălescu (Planeta Petrila), Ştefan-⁠Ioan Tatu (Ultima zi), Mircea Olteanu (Un pas în urma serafimilor). Cea mai bună actriţă într-⁠un rol secundar a fost considerată Diana Spătărescu, pentru rolul Anca din Fixeur, la concurenţă cu mari actriţe precum Carmen Tănase, pentru rolul mamei din Ana, mon amour, Simona Bondoc pentru rolul Valeria din Aniversarea, Rodica Lazăr, pentru rolul Viorica din Hawaii şi superba Ana Ciontea, pentru rolul Maria din Mariţa. Chiar dacă filmul Fixeur n-⁠a fost distins decât cu acest premiu (înscriindu-⁠se printre marii nedreptăţiţi ai ediţiei XII a Premiilor Gopo), premiul acordat Dianei Spătărescu mă determină să revin la sentimente mai bune, deoarece consider că interpretarea actriţei din filmul lui Adrian Spătaru reprezintă cea mai importantă revelaţie a anului cinematografic românesc.

Premiul pentru cel mai bun film documentar a revenit filmului Planeta Petrila de Andrei Dăscălescu, celelalte cinci filme nominalizate fiind Braşov 1987. Doi ani prea devreme de Liviu Tofan, Eu sunt Hercule de Marius Iacob, Ouăle lui Tarzan de Alexandru Solomon, Procesul de Claudiu Mitcu şi Ţara moartă de Radu Jude. Cel mai bun scurt metraj de ficţiune a fost considerat Scris/Nescris de Adrian Silişteanu, la concurenţă cu Alb de Paul Cioran, Chers Amis de Valeriu Andriuţă, Cumulonimbus de Ioana Mischie şi O noapte în Tokoriki de Roxana Stroe. Premiul obţinut de Adrian Silişteanu este, întrucâtva, şi un gest reparatoriu, deoarece avem de a face cu un alt important nedreptăţit al Galei. Premiul publicului (pentru filmul românesc cu cel mai mare succes la box office în 2017) a fost împărţit între Ghinionistul de Iura Luncaşu (filmul cu cele mai mari incasări, 1.007.284 lei) şi Octav de Sergiu Ioan Celebidachi (filmul cu cel mai mare număr de spectatori, 57.813). Cel mai bun film european a fost considerat Despre trup şi suflet (On Body and Soul) de Ildikó Enyedi (Ungaria), celelalte filme nominalizate fiind Cealaltă parte a speranţei (The Oter Side of Hope) de Aki Kaurismäki (Finlanda), Dunkirk de Christopher Nolan (Marea Britanie, Olanda, Franţa, S.U.A.), un film care a cochetat şi cu Premiile Oscar, Mister în Slack Bay (Ma loute) de Bruno Dumont (Germania, Franţa), (M)ucenicul ((M)uchenik) de Kiril Serebrennikov (Rusia).

Un premiu pentru întreaga carieră a primit simpaticul actor George Mihăiţă, care debuta în 1968 cu rolul antologic din Reconstituirea şi continuă să filmeze, după 50 de ani, în Moromeţii 2 de Stere Gulea, după ce a dăruit cinematografului zeci de personaje amuzante, în Brigăzile Diverse ale regizorului Mircea Drăgan, în Veronicile şi Ma-⁠ma Elisabetei Bostan, în Ilustrate cu flori de câmp de Andrei Blaier, Nişte băieţi grozavi de Cornel Diaconu, Ultimul corupt din România de Sergiu Nicolaescu, Nunta mută de Horaţiu Mălăele, Undeva la Palilula de Silviu Purcărete. Actorul Vladimir Găitan, care debuta şi el, cu George Mihăiţă, în Reconstituirea, a primit şi el un premiu pentru întreaga carieră, printre cele peste 40 de lung metraje pe care le-⁠a dăruit, ca actor, cinematografiei numărându-⁠se titluri precum Puterea şi adevărul de Manole Marcus, Întoarcerea lui Magellan de Cristiana Nicolae, Pe aici nu se trrece de Doru Năstase, Secretul lui Nemesis de Geo Saizescu, Întunecare de Alexandru Tatos, Omul zilei şi Femeia visurilor de Dan Piţa, Supravieţuitorul, Poker şi Ultimul corupt din România de Sergiu Nicolaescu. Un premiu pentru întreaga activitate a primit şi minunata actriţă Sanda Toma, pe care filmul n-⁠a răsfăţat-⁠o cu roluri pe măsură, deşi a ajuns pe ecran din 1960, cu rolul Luciettei din filmul-⁠spectacol Bădăranii (montarea scenică a lui Sică Alexandrescu, adusă spre ecran de Gheorghe Naghi). Printre filmele în care a jucat ulterior se numără Celebrul 702 de Mihai Iacub, Zestrea de Letiţia Popa, Tufă de Veneţia de Petre Bokor, Un om în loden de Nicolae Mărgineanu, Figuranţii de Malvina Urşianu, Harababura de Geo Saizescu, Divorţ din dragoste şi Crucea de piatră de Andrei Blaier, Trenul vieţii de Radu Mihăileanu, Ţăcăniţii de Gerard Cuq, filmul TV Tandreţea lăcustelor de Dan Necşulea. Un premiu pentru întreaga activitate a primit şi reputatul director de imagine Ion Marinescu, care, în 45 de ani de carieră, a strâns peste 30 de filme reprezentative, de la Viforniţa de Mircea Moldovan până la Mănuşi roşii de Radu Gabrea, premiul i-⁠a fost înmânat – ca o pată de culoare a Galei – de către superba sa fiică, actriţa Medeea Marinescu. Un Premiu special a primit şi criticul de film Bujor T. Rîpeanu, un autor cu o bogată bibliografie, printre cele mai recente lucrări ale sale fiind dicţionarul „Cinematografiştii 2345”.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Calin Caliman

Calin Caliman, critic de film, ziarist, născut la Braşov în data de 17 mai 1935. Absolvent al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti (1957), apoi al IATC „I.L. Caragiale”, secţia teatrologie – filmologie. Din anul 1959, redactor la revista Contemporanul, [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest