Contemporanul » Comunicat de presă » Punctul de vedere al Academiei Române privind planul-cadru pentru învăţământul gimnazial din România

Punctul de vedere al Academiei Române privind planul-cadru pentru învăţământul gimnazial din România

Subiectul major care îngrijorează mediul academic şi care se regăseşte la nivelul tuturlogo-academia-romanaor celor trei variante, nelăsând nicio posibilitate de opţiune profesorilor, este reducerea numărului de ore, până la dispariţia din programă, la discipline fundamentale de studiu, menite să formeze atât cultura generală, cât şi conştiinţa istorică şi identitară a noilor generaţii

Academia Română a luat act cu îngrijorare de propunerile formulate în cadrul celor trei variante ale Planului-⁠cadru pentru învăţământul gimnazial din România de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi care se află acum în dezbatere publică.

Subiectul major care îngrijorează mediul academic şi care se regăseşte la nivelul tuturor celor trei variante, nelăsând nicio posibilitate de opţiune profesorilor, este reducerea numărului de ore, până la dispariţia din programă, la discipline fundamentale de studiu, menite să formeze atât cultura generală, cât şi conştiinţa istorică şi identitară a noilor generaţii. Astfel, măsurile propuse de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei anunţă: dispariţia singurei ore de limba latină în gimnaziu, la clasa a VIII-⁠a, amputarea unei ore de limba şi literatura română la clasele a V-⁠a şi a VI-⁠a şi diminuarea drastică a numărului de ore de istorie, oricum insuficiente în urma reducerilor impuse de ultimul plan-⁠cadru din 2001.

Semnalăm că toate cele trei domenii de studiu vitregite de actuala propunere sunt materii cu un puternic caracter identitar, contribuind împreună la dezvoltarea conştiinţei naţionale, europene şi umaniste a tinerei generaţii. Studiul limbii latine, limbii şi literaturii române şi istoriei (naţionale şi universale) oferă copiilor repere existenţiale, orientându-⁠i ca cetăţeni ce aparţin unui popor european, vorbitori ai unei limbi de origine latină, înrudită cu alte câteva limbi europene descendente din acelaşi trunchi comun, purtători ai unor valori culturale şi etnice care s-⁠au aflat întotdeauna în deplin respect şi armonie cu valorile altor popoare.

Identitatea românească nu poate fi înţeleasă fără componenta sa latină, indentitatea europeană, la rândul ei, nu poate ignora această componentă. Să nu uităm eforturile Şcolii Ardelene, iluminismul românesc, de a argumenta originea latină a poporului şi a limbii româneşti în Transilvania. Să nu uităm că însuşi statul român s-⁠a constituit, la 1859, în jurul ideii de unitate a tuturor celor „de gintă latină“. În acest context, prima misiune a Academiei Române, la 1866, a fost să alcătuiască gramatica şi dicţionarul limbii române şi să redacteze tratatul de istoria românilor, tocmai pentru a susţine şi cultiva conştiinţa identităţii noastre. Or, acum, propunerile acestui nou Plan-⁠cadru compromit printr-⁠un singur gest, insuficient cântărit, eforturile a generaţii de intelectuali responsabili şi pun sub semnul pericolului însăşi identitatea noastră. Consecinţele nu vor întârzia să apară, iar Istoria nu va fi îngăduitoare.

Academia Română atrage deci atenţia asupra pericolului reprezentat de excluderea studiului limbii latine şi diminuarea numărului de ore la limba şi literatura română şi istorie, discipline care, alături de componenta lor identitară amintită, au cea mai importantă vocaţie formativă dintre toate disciplinele – dacă ar fi să amintim numai dezvoltarea gândirii logice, a capacităţii de exprimare, a creativităţii, a spiritului civic şi a celui democratic, înţelegerea integratoare, în spiritul valorilor umaniste. Vârsta gimnazială, cuprinsă între 10-⁠15 ani, este cea mai propice dezvoltării unei personalităţi armonioase, deopotrivă sensibilă, raţională şi creativă. Istoria cu deosebire oferă o perspectivă largă asupra realităţii, situată în orizontul devenirii, şi asigură, astfel, cadrul de integrare şi capacitatea de a răspunde provocărilor prezentului. Limba şi literatura română dezvoltă capacitatea de înţelegere a noţiunilor, conceptelor, fenomenelor, dar şi sensibilitatea, bunul gust, receptarea estetică. Şi, desigur, atât de necesara capacitate de exprimare corectă şi de structurare a unui discurs cu sens. Latina consolidează cunoştinţele de gramatică, de logică, furnizează terminologia pentru majoritatea ştiinţelor exacte şi, nu în ultimul rând, este purtătoarea unor valori care au stat la baza construirii civilizaţiei europeane moderne şi contemporane.

Procesul pedagogic, actul educativ este, cum sperăm că se ştie, complex şi dificil. El necesită timp, strategie inteligentă, atenţie sporită, răbdare şi chiar delicateţe. O trecere rapidă printr-⁠o multitudine de discipline compromite posibilitatea de fixare şi aprofundare şi conduce la superficialitate şi ineficienţă. În acest context, semnalăm un alt viciu fundamental al actualului Plan-⁠cadru şi anume tendinţa de a avea la nivelul învăţământului gimnazial cât mai multe materii cu doar o oră de studiu pe săptămână, periclitând astfel instruirea solidă şi educaţia.

Membri ai Academiei Române au semnalat în repetate rânduri insuficienţa numărului de ore la disciplina istorie, inconsistenţa programelor şi deficienţele manualelor. Specialişti din institutele de cercetare ale Academiei Române au adresat memorii şi au propus Ministerului Educaţiei sprijin şi consiliere în elaborarea ghidurilor de predare şi în perfecţionarea cadrelor didactice.

Academia Română vă solicită, domnule Ministru, să dispuneţi reanalizarea celor trei variante alte actualului Plan-⁠cadru pentru învăţământul gimnazial, alocarea unui număr optim de ore pentru disciplinele limba latină, la clasa a VIII-⁠a, limba şi literatura română şi istorie pentru întreg ciclul V-⁠VIII, precum şi pentru celelalte discipline de studiu, elaborarea atentă a unor programe echilibrate, care să ţină cont de principiile interdisciplinarităţii şi complementarităţii, astfel încât învăţământul gimnazial să-⁠şi îndeplinească în mod real misiunea: aceea de a forma cultura generală a elevilor şi a pune bazele dezvoltării armonioase a tinerei generaţii.

Academia Română îşi exprimă deplină încredere în implicarea şi decizia dumneavoastră.

BIROUL PREZIDIULUI ACADEMIEI ROMÂNE
Acad. Ionel-⁠Valentin Vlad,
preşedintele Academiei Române
Acad. Cristian Hera,
vicepreşedinte al Academiei Române
Acad. Bogdan Simionescu,
vicepreşedinte al Academiei Române
Acad. Alexandru Surdu,
vicepreşedinte al Academiei Române
Acad. Victor Spinei,
vicepreşedinte al Academiei Române
Acad. Victor Voicu,
secretar general al Academiei Române

Punct de vedere adresat domnului prof. dr. ing. Adrian Curaj,
Ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice

■ Apel pentru limba latină lansat de 500 de intelectuali români

Un semnal de alarmă în faţa unui fenomen de mare gravitate – distrugerea şcolii româneşti

În data de 5 februarie 2016, la iniţiativa acad. Bogdan C. Simionescu şi acad. Solomon Marcus, a fost transmis domnului ministru al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Adrian Curaj, un apel pentru păstrarea orei de limba latină în programa de gimnaziu, la clasa a VIII-⁠a.

Apelul este susţinut atât de mediul academic, cât şi de cel universitar şi de cercetare şi este însoţit de peste 500 de semnături. Între semnatari se numără: acad. Eugen Simion, acad. Ioan Aurel Pop, acad. Marius Sala, acad. Gheorghe Benga, acad. Teodor Dima, prof. Ion Pop – membru corespondent al Academiei Romane, prof. Voicu Lupei – membru corespondent al Academiei Romane, prof. Gheorghe Chivu – membru corespondent al Academiei Romane, prof. Petre Frangopol – membru de onoare al Academiei Romane, cercetători din institutele de cercetare ale Academiei Române: Institutul de Filologie Română „Al. Philippide“ Iaşi, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu“ Cluj-⁠Napoca, Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu“ Bucureşti, Institutul de Ling­vistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“ Bucureşti, Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gheorghe Zane“ Iaşi, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“ Iaşi, cadre didactice de la Universitatea Babeş – Bolyai Cluj-⁠Napoca, Universitatea „Al. I. Cuza“ Iaşi, Universitatea Bucureşti, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ din Iaşi.

„Apelul pentru limba latină“ redactat de grupul de intelectuali din mediul academic şi universitar vine să susţină „Punctul de vedere al Academiei Române privind Planul-⁠cadru pentru învăţământul gimnazial din România“ şi se doreşte a fi mai mult decât o pledoarie argumentată pentru învăţarea limbii latine. El reprezintă un semnal de alarmă în faţa unui fenomen de mare gravitate – distrugerea şcolii româneşti, care „nu trebuie redusă la o instituţie de prestări de servicii care livrează ocupanţi de locuri de muncă robotizaţi“.

academia-important-poza-in-subsol

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Recomandați articolul în rețelele sociale:

Despre Conte

Revista Contemporanul, infiintata in 1981, este o publicatie nationala de cultura, politica si stiinta, in paginile careia se gasesc cele mai proaspete stiri privind evenimentele culturale, sociale si politice din Romania si din strainatate. De asemenea, veti fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest