Contemporanul » Comunicat de presă » Bogdan C. Simionescu: Cum contribuie Academia Română la progresul naţiunii române?

Bogdan C. Simionescu: Cum contribuie Academia Română la progresul naţiunii române?

În câteva săptamâni, Academia Româna va finaliza Strategia de Dezvoltare a Romaniei în următorii 20 de ani, un proiect care propune decidenţilor politici direcţia de dezvoltare a României, etapele care trebuie parcurse pentru a atinge ţinte realiste, resursele necesare.

În ultimii ani mi s-⁠a întâmplat să urmăresc, pe micul ecran, emisiuni la care erau invitaţi şi membri ai Academiei Române. Am participat şi eu la câteva dintre ele. La radio am urmărit emisiuni culturale, am citit diverse articole/interviuri apărute în presă, am participat la discuţii în cadrul unor manifestări ştiinţifice mai mult sau mai puţin dedicate unor evenimente de importanţă naţională. În aproape toate aceste ocazii a apărut la un moment dat aceeaşi întrebare – Ce face Academia Română?. O întrebare legitimă, mai ales atunci când este adresată de oameni care nu vin decât rar în contact cu această instituţie. Nu este mai puţin adevărat că, de multe ori, răspunsul este suficient de lapidar, de genul „Academia Română este cel mai înalt for de ştiinţă şi cultură al ţării”, propoziţie standard urmată, eventual, de scurte completări. Fără îndoială, este un răspuns corect, dar departe de a fi complet şi lămuritor.

Cred că este necesară o prezentare succintă a unor funcţii pe care şi le-⁠a asumat Academia Română şi prin care se manifestă ca instituţie în slujba naţiunii române.

Pentru a răspunde însă cât mai complet, aş reformula întrebarea – Cum contribuie Academia Română la progresul naţiunii române?

Nu voi prezenta şi cu atât mai puţin detalia contribuţia Academiei Române, prin opera membrilor săi, prin institutele şi centrele din subordine, la îmbogăţirea patrimoniului ştiinţific şi cultural naţional şi  universal, la creşterea vizibilităţii României în afara graniţelor sale, nici ocrotirea şi cultivarea limbii române, a conştiinţei identitare şi stabilirea normelor obligatorii ale limbii române. Sunt subiecte a căror abordare s-⁠ar adresa unui public restrâns. Mă voi referi la câteva dintre provocările majore – unele dintre ele existente de mulţi ani deja – care au stat sau stau în faţa noastră, a tuturor, şi cărora Academia Română le face faţă, cu argumente şi soluţii.

Cu toţii ne amintim de discuţiile, desfăşurate pe parcursul mai multor ani, referitoare la proiectul de exploatare a aurului în munţii Apuseni (proiectul Roşia Montana). Începând din anul 2003, Academia Română a făcut publice luări de poziţie şi rapoarte referitoare la Roşia Montana şi a solicitat  autorităţilor centrale, în repetate rânduri, să nu aprobe proiectul minier propus. În toate intervenţiile sale, Academia Română şi-⁠a argumentat poziţia prin studii consistente şi riguroase ştiinţific, elaborate de către specialiştii din institutele ei, care au analizat consecinţele exploatării – din perspectiva valorii istorice şi culturale a zonei, a mediului şi a impactului asupra populaţiei. Poziţia constantă a Academiei Române s-⁠a bucurat de o susţinere fără precedent din partea societăţii civile, a unor organizaţii şi instituţii profesionale, a unor personalităţi publice, a unor reprezentanţi ai cultelor şi a fost susţinută de liste şi petiţii care au adunat zeci de mii de semnături. A fost vorba despre un proces ce a durat aproape zece ani, timp în care Academia Română s-⁠a confruntat cu o opoziţie îndârjită, chiar agresivă, demers pe care cel mai înalt for de ştiinţă şi cultură al ţării l-⁠a susţinut atât în ţară – în Parlamentul României şi în faţa miniştrilor de resort –, cât şi în străinătate (Bruxelles, 30.11.2010 – iniţiativa comună a organizaţiei Pro Patrimonio, ICOMOS şi Academiei Române).

Pe aceeaşi linie a intervenţiilor Academiei Române în probleme de importanţă majoră pentru ţară se înscriu şi luările de poziţie recente privind situaţia cercetării ştiinţifice din agricultură şi înstrăinarea  terenurilor agricole. La iniţiativa Secţiei de Stiinţe agricole şi silvice, Academia Română şi-⁠a exprimat public – ultima dată în a doua jumatate a anului 2016 –  „îngrijorarea profundă fată de nesiguranţa şi dezordinea care se manifestă de peste două decenii în domeniul proprietăţii funciare din România”, faţă de fenomenul de acaparare a terenurilor agricole şi a solicitat autorităţilor competente ale statului asumarea unor obiective pe termen lung în privinţa structurilor funciare. La aceste luări de poziţie se adaugă excelentul discurs de recepţie al academicianului Cristian Hera, vicepreşedinte al Academiei Române – „Pledoarie pentru sol. Elogiu slujitorilor pamântului românesc” (Aula Magna a Academiei Române, 18.11.2016).

Tot în a doua jumatate a anului trecut, Academia Română, prin Secţia de Ştiinţe agricole şi silvice, şi-⁠a exprimat public îngrijorarea faţa de starea actuală a pădurilor României şi a silviculturii, aflate în declin. Ca şi în situaţiile descrise anterior, Academia Română a solicitat şi propus guvernului adoptarea în regim de urgenţă a unor măsuri destinate stopării fenomenelor alarmante constatate.

O parte din consecinţele negative ale exploatărilor forestiere necontrolate şi abuzive au fost discutate inclusiv în dezbaterea naţională „Fenomene climatice extreme” organizată de către Academia Română şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu – Siseşti” (Aula Magna a Academiei Române – 15.09.2016), dezbatere încheiată cu o rezoluţie care precizează măsurile care se impun în vederea prevenirii şi diminuării efectelor schimbărilor climatice şi fenomenelor extreme.

Un exemplu concret în care intervenţia Academiei Române a împiedicat, la începutul lunii octombrie 2016, emiterea unui ordin de ministru, îl constituie suspendarea unei hotărâri care propunea împuşcarea a 1691 animale sălbatice strict protejate prin lege (urşi, lupi şi pisici sălbatice). Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii a Academiei Române, prin preşedintele ei, Dan Munteanu, membru corespondent al Academiei Române, nu a avizat proiectul şi, avizul comisiei fiind obligatoriu, Ministerul Mediului a trebuit să renunţe la emiterea ordinului de ministru.

Tot anul trecut, Academia Româna s-⁠a simţit obligată să intervină, prin repetate luări de poziţie, în problema planului cadru al învăţământului gimnazial din România. A fost şi rămâne un subiect major care îngrijorează mediul academic din cauza reducerii numărului de ore la discipline fundamentale menite să formeze noile generaţii de elevi atât în ceea ce priveşte cultura generală, cât şi conştiinţa istorică şi identitară. Punctul de vedere al Academiei Române menţiona limba latină (un prim material, semnat de 500 de intelectuali – printre care mai mulţi membri ai Academiei Române – a fost elaborat şi transmis Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Stiinţifice de către doi membri ai Academiei Române – acad. Solomon Marcus şi subsemnatul, 5.02.2016), limba şi literatura româna, istoria şi geografia. Mai mult, Academia Română a propus Ministerului de resort participarea secţiilor sale de specialitate la verificarea şi avizarea manualelor de limba şi literatura română, de istoria românilor şi istorie universală, de geografie şi limba latină. Poziţia Academiei Române a fost aprobată în unanimitate de Adunarea Generală din data de 12.02.2016.

Aş adauga faptul că, numai în decursul anului 2016, răspunzând unor solicitări venite din partea celor două camere ale Parlamentului, din partea unor ministere sau din proprie iniţiativă – în probleme pe care le-⁠a considerat ca fiind de interes naţional major – Academia Română a transmis instituţiilor menţionate peste 20 de luări de poziţie, puncte de vedere, memorii. Trebuie specificat şi insistat, însă, pe faptul că Academia Română nu este factor decizional – ea poate sfătui, îndruma, exprima opinii şi propune soluţii, puterea de decizie rămânand, de cele mai multe ori, la latitudinea clasei politice.

Toate cele prezentate anterior, ca şi multe altele care se înscriu în domenii conexe se regasesc pe site-⁠ul Academiei Române şi pot fi consultate prin simplă navigare.

Nu poate fi neglijată contribuţia Academiei Române, prin opere fundamentale, majore la afirmarea şi păstrarea identităţii naţionale. In urmă cu câţiva ani a fost finalizat Dictionarul Limbii Române – 19 volume, fiecare având între 850 şi 1000 de pagini. Acestei opere monumentale i se adaugă Dicţionarul General al Limbii Române – 7 volume, fiecare conţinând în jur de 800 de pagini (a doua ediţie a acestei lucrări, care va însuma 9 volume, este în curs de pregătire).

Istoria Românilor este o altă operă fundamentală elaborată de către Academia Română – 11 volume care însumează aproape 11000 de pagini; o a doua ediţie este aproape de definitivare – până în prezent au apărut  primele 9 volume.

Nici o altă instituţie nu ar fi putut pregăti şi termina cele două dicţionare menţionate sau Istoria Românilor. Fiecare dintre ele reprezintă ani de muncă dedicată a zeci şi zeci de cercetători ai institutelor de profil ale Academiei Române.

Capitolul lucrărilor monumentale elaborate de către Academia Română nu poate să nu menţioneze colecţia Opere Fundamentale, pregătită de către Fundaţia Naţională pentru Stiinţa şi Artă a Academiei Române. Din initiaţiva şi sub coordonarea academicianului Eugen Simion, Fundaţia a reuşit editarea a 185 de volume – cele mai importante opere din literatura română clasică, la care se adaugă şi opere ale unor clasici ai literaturii universale.

În câteva săptamâni, Academia Româna va finaliza Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani, un proiect care propune decidenţilor politici direcţia de dezvoltare a României, etapele care trebuie parcurse pentru a atinge ţinte realiste, resursele necesare. Elaborat plecând de la o serioasă analiză a situaţiei actuale a ţării, a rezervelor şi potenţialului ei, a oportunităţilor, dar şi ameninţărilor prezentului, proiectul, început în septembrie 2014 şi coordonat de Preşedintele Academiei Române, academicianul Ionel Valentin Vlad, a fost dezvoltat prin intermediul a 11 teme care acoperă Şcoala şi educaţia, Resursele naturale (rezervele strategice), Securitatea şi eficienţa energetică, Siguranţa informatică (protecţia cibernetică, protecţia proprietăţii intelectuale), Securitatea şi siguranţa alimentară, Economia şi calitatea vieţii, Sănătatea, Strategia naţională a Dunării, Cultura românească – între naţional şi universal, România – societate a cunoaşterii şi a valorii adăugate, România în era globalizării (spaţiu de întâlnire a civilizaţiilor, de echilibru şi moderaţie). Strategia propusă de către Academia Româna este dezvoltată pe trei variante teoretic posibile – cea a unei integrări puternice a României într-⁠o Europă unită, cea a unei integrări într-⁠o Europă slăbită, afectată de tendinţe centrifuge, şi varianta (realistă) care presupune o evoluţie pozitivă, dar într-⁠un ritm lent a Uniunii Europene. Până în prezent, materialul redactat însumează aproape 2500 de pagini – accesibile pe site-⁠ul Academiei Române –, rod al eforturilor a peste 300 de cercetători din institutele/centrele Academiei Române şi al unor specialişti din învăţământ sau ministere şi organizaţii guvernamentale. Strategia propune obiective clare, realiste, etapele de parcurs pentru atingerea lor, termene precise, specifică resursele umane, infrastructura, eforturile financiare, modificările legislative necesare atingerii obiectivelor.

Strategia – care reflectă viziunea Academiei Române – reprezintă contribuţia celui mai înalt for de ştiinţă şi cultură al ţării la progresul naţiunii române, este un dar oferit poporului român în preajma împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire.

Acest material conţine doar câteva exemple, considerate reprezentative, ale activităţii Academiei Române. Lor li se pot adăuga multe altele – în parte prezente pe site-⁠ul instituţiei – cum ar fi manifestările culturale de rezonanţă naţională organizate. Academiei îi datoram Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită anual începând cu anul 2011 în întreaga ţară, în ziua de 15 ianuarie. Iniţiativă a academicianului Eugen Simion şi a Academiei Române, proiectul legislativ a fost susţinut, votat de Parlamentul României şi consfinţit prin Legea nr. 238 promulgată în 7 decembrie 2010. An de an, manifestarea devine tot mai bogată în substanţă şi semnificaţie şi reprezintă un omagiu închinat memoriei celui mai mare poet al românilor şi un moment de reflecţie asupra rolului culturii în păstrarea şi cultivarea identităţii naţionale în condiţiile diversităţii europene.

Seminarul International „Penser l’Europe” (iniţiativă a academicianului Eugen Simion), aflat la a XV-⁠a ediţie în anul 2016, organizat de către Academia Română şi Fundaţia Naţională pentru Stiinţă şi Artă cu participarea a şapte Academii europene în calitate de co-⁠organizatori, găzduieşte sub cupola Aulei Magna a Academiei Române personalităţi ale elitei culturale, ştiinţifice şi politice europene care dezbat problemele majore ale societăţii şi evoluţiei Europei.

La acestea se adaugă seriile de conferinţe deschise publicului larg – un adevărat regal intelectual –, manifestările culturale şi ştiinţifice ale Academiei Române, cele organizate de filialele si de institutele sale, manifestările ştiinţifice internaţionale (numai în ultimii trei ani Aula Magna a găzduit prezentări a patru laureaţi ai Premiului Nobel), sesiunile dedicate unor comemorări sau evocări ale unor personalităţi ale istoriei noastre şi multe, multe altele.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest