Contemporanul » Clubul Ideea Europeană » Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918

Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918

Patriarhul României, Preşedintele ţării şi Preşedintele Academiei Române, academicieni, profesori, clerici şi alte personalităţi au participat la sesiunea de comunicări ştiinţifice „Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918”, ce a avut loc în Aula Magna Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei, locul în care a avut loc Adunarea electivă a Ţării Româneşti, sub preşedinţia Mitropolitului Nifon în data de 24 ianuarie 1859. Primul care a luat cuvântul a fost Acad. Cristian Hera, Preşedintele Academiei Române, care a moderat întreaga manifestare. Acesta a subliniat nevoia de unitate, care „face puterea”: „Fie ca exemplul făuritorilor Unirii de la 24 Ianuarie 1859 şi de la 1 Decembrie 1918, evenimente astrale care încălzesc sufletele românilor în perioadele geroase ale iernii şi de-⁠a pururea, să ne fie o pildă de urmat. Să transmitem urmaşilor noştri o ţară unită, demnă şi respectată, în care să domnească concordia, indiferent de deosebirile dintre noi, de orice natură ar fi: etnice, religioase, sociale, sau politice. Să avem în permanenţă un singur gând: unirea face puterea”.

După cuvântul acad. Cristian Hera, a urmat discursul Preşedintelui României, Klaus Iohannis. Preşedintele a evidenţiat faptul că elitele politice de atunci „au înţeles momentul istoric şi au urmat interesul general al societăţii”, realizând „un moment fundamental al naşterii statului român”. „Mesajul peste timp al actului Unirii principatelor, ca şi al Marii Uniri se regăseşte în spiritul, în energia, şi în determinarea socială de a ne urma destinul european. În aceste două momente fundamentale ale istoriei noastre moderne, românii au avut în frunte conducători destoinici”, a spus Klaus Iohannis.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi-⁠a intitulat mesajul „Clădirea în care s-⁠a decis Unirea”. Preafericirea Sa a vorbit despre importanţa aniversării Unirii de bază, care a avut loc „pe cunoscutul Deal al Mitropoliei, reper al istoriei, credinţei şi culturii, loc al binecuvântărilor care aduc bucurie oamenilor”. „Ziua de 24 ianuarie 1859 reprezintă pentru istoria României un moment fundamental în care ierarhii şi clericii Bisericii, oamenii politici şi poporul, adunaţi pe Dealul Mitropoliei au avut un rol determinant pentru Unirea principatelor române”, a subliniat Părintele Patriarh.

În continuare, a luat cuvântul Acad. Dan Berindei, Preşedintele Secţiei de Istorie a Academiei Române, care a evidenţiat faptul că „spre mirarea întregii Europe, Unirea principatelor a fost un obiectiv comun al unei întregi naţiuni care şi-⁠a demonstrat existenţa cu o vigoare ca un David înfruntând mai mulţi Goliaţi”.

După o scurtă pauză, Preşedintele Klaus Iohannis a plecat de la Palatul Patriarhiei. Sesiunea de comunicări a continuat cu următoarele referate: „Unirea Principatelor în context internaţional” – Acad. Victor Spinei; „Importanţa Unirii de la 1859 pentru românii din Transilvania” – Acad. Ioan-⁠Aurel Pop; „Elita românească şi înfăptuirea Unirii Principatelor Române” – Acad. Victor Voicu; „Ceva despre «mesianicii noştri pozitivi»: cei care au făcut Unirea din 1859 şi au pus, astfel, bazele României Moderne” – acad. Eugen Simion.

La eveniment au fost prezenţi: Secretarul de Stat pentru Culte, Victor Opaschi, şi Consilierul prezidenţial Sergiu Nistor. În aulă au asistat la sesiunea de comunicări membrii Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi cei ai Permanenţei Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Sesiunea de comunicări s-⁠a încheiat cu prezentarea unor volume apărute la Editurile Patriarhiei Române. PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, a evidenţiat în mod special lucrarea „Biserica Ortodoxă Română şi Marea Unire”, apărută în 2018 la Editura Basilica.

În încheiere Patriarhul Daniel s-⁠a adresat tuturor participanţilor, mulţumindu-⁠le pentru prezenţă şi interesul manifestat faţă de eveniment. În acest context, vorbind despre Mitropolitul Nifon, cel care a prezidat Adunarea electivă în care s-⁠a realizat Unirea principatelor, Preafericirea Sa a anunţat că va fi amenajat un muzeu în casa care a aparţinut vrednicului de pomenire Mitropolit Nifon Rusailă. Părintele Patriarh a spus că este posibil ca acesta să fie realizat până la împlinirea a 160 ani de la Unirea principatelor, în 24 ianuarie 2019. De asemenea, Părintele Patriarh a făcut unele precizări importante referitoare la reformele întreprinse de Alexandru Ioan Cuza, explicând de ce statul contribuie astăzi la salarizarea clericilor.

Părintele Patriarh Daniel a spus că această finanţare este „un act reparatoriu” care s-⁠a aplicat şi în alte ţări din Occident. Patriarhul a spus despre Alexandru Ioan Cuza că „nu a întors spatele Bisericii” prin reforma sa, ci „putem spune că a luat pe umerii săi o parte din nevoile Bisericii, şi-⁠a asumat unele măsuri compensatorii din partea statului faţă de Biserică pentru că erau o necesitate”. Citând din Noua Lege a cultelor, Patriarhul Daniel a mai spus că statul nu finanţează cultele „din milă”, ci „pentru că le recunoaşte contribuţia lor la viaţa socială a ţării: la educaţie, spiritualitate, cultură”.

Patriarhul României a explicat că prin secularizare, făuritorul Unirii de la 1859 a dorit „să readucă românilor pământurile mănăstirilor închinate, care aveau centrul de comandă în afara ţării”, dar acest lucru a fost făcut „cu pripeală” şi în urma secularizării, o mulţime de biserici cu valori istorice şi culturale, nemaifiind îngrijite, s-⁠au deteriorat şi distrus. „Nu doar ţăranii au profitat de secularizare, ci însuşi statul român modern”, a adăugat Preafericirea Sa, enumerând câteva din marile instituţii care funcţionează în clădiri construite pe vechile vetre monahale. „Palatul prezidenţial se află pe vatra Mănăstirii Cotroceni” a amintit Patriarhul, dar a adăugat că actualmente există şi o biserică la Palat şi că acesta este singurul sediu prezidenţial din Europa care are în interiorul ei o Biserică frecventată de credincioşi din afara administraţiei prezidenţiale. „Ne bucurăm că am putut ajuta Statul Român Modern, (…) avem conştiinţa că în toate realizările poporului român Biserica a fost prezentă”, a încheiat Patriarhul. La final, Patriarhul Daniel le-⁠a oferit în dar câteva cărţi elevilor teologi prezenţi la manifestările aniversare. (Sorin Ioniţe, www.basilica.ro)

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest