La secţiunea Filologie şi Literatură, Premiul „Timotei Cipariu” a revenit lucrărilor: The Grammar of Romanian, autori Dana Niculescu şi Ana-Maria Iorga Mihail şi Grammar of Rom
anian. Volume I : The Noun Phrase, autori (editori) Carmen Dobrovie-Sorin şi Alexandra Cornilescu. Premiul „Bogdan Petriceicu Haşdeu” a fost acordat lucrării Atlasul lingvistic al dialectului meglenoromân de Petar Atanasov şi Dicţionarului limbajului poetic al lui Octavian Goga de Gheorghe C. Moldoveanu. La aceeaşi secţiune, Premiul „Titu Maiorescu” a revenit lucrărilor Inorogul la Porţile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir, Studiu comparativ, vol. I-II de Bogdan Creţu şi I.D. Sîrbu. Opere. I: Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, II: Corespondenţă, autori (editori) Toma Velici şi Tudor Nedelcea. Premiul „Lucian Blaga” a fost acordat cărţii Critică de export de Andrei Terian, Premiul „Mihai Eminescu” – Ţeasta de Eugen Suciu şi Poeme în balans de Cassian Maria Spiridon.
La secţiunea Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie s-au acordat: Premiul „Ion Petrovici“ pentru lucrarea Metafizica greacă de Mircea Arman; Premiul „Mircea Florian“ pentru volumul Judecată şi timp. Fenomenologia judicativului de Viorel Cernica; Premiul „Vasile Conta“ pentru Tratat de psihologie socială de Dumitru Cristea; Premiul „Constantin Rădulescu-Motru“ pentru Tulburarea depresivă, vol. I, autori (coordonatori): Camelia Popa, Adela Magdalena Ciobanu.
Printre premiile acordate la secţiunea Ştiinţe Istorice şi Arheologice se numără Premiul „Vasile Pârvan” pentru lucrarea O biografie a ceramicii neolitice de la Vădastra, de Radu-Alexandru Dragoman; Premiul „Dimitre Onciul” pentru volumele: Comunităţile romano-catolice, protestante şi lipoveneşti din Basarabia în secolul al XIX-lea, de Ion Gumenâi (Rep. Moldova) şi Şcoala românească în judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail pe durata reîntrupării la Principatele Române 1857-1878 de Ion I. Solcanu; Premiul „Nicolae Iorga” – I.C. Brătianu şi politica externă a României (1866-1888) de Liviu Brătescu şi Premiul „Alexandru D. Xenopol” – Evreii din Hârlău. Istoria unei comunităţi de Carol Iancu (Franţa).
La secţiunea Ştiinţe Medicale, Premiul „Iuliu Haţieganu” a revenit lucrării Tratat de Oncologie Digestivă, vol. I Cancerul Esofagian şi Gastric, autori Mircea Grigorescu, Alexandru Irimie şi Mircea Beuran, în timp ce la secţiunea Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologice Premiul „Dimitrie Gusti” a revenit, printre altele, lucrării Un deceniu cât un secol, semnată de Paul Dobrescu.
De asemenea, la secţiunea Arte. Arhitectură şi Audiovizual, printre premianţi s-au numărat compozitorul Dan Buciu, Premiul „George Enescu” pentru lucrarea Cristiane (pentru ansamblu de 10 instrumente); pictorului Ion Grigorescu, Premiul „Ion Andreescu” în domeniul artei plastice pentru expoziţia „Le pont” de la Muzeul de Artă Contemporană, Marsilia. Premiul a fost acordat ex aequo şi pictorului Grigore Popescu-Muscel pentru pictura bisericii „Pogorârea Sfântului Duh”, Câmpina, jud. Prahova. În cadrul aceleiaşi secţiuni au mai fost premiaţi regizorul Dan Piţa, Premiul „Aristizza Romanescu” în domeniul artelor spectacolului pentru întreaga creaţie, şi arhitecţii Sorin Vasilescu şi Călin Hoinărescu, răsplătiţi cu Premiul „Duiliu Marcu” în domeniul creaţiei arhitectonice pentru întreaga creaţie.
Totodată, au fost acordate premii la secţiunile dedicate ştiinţelor Matematice, Fizice, Chimice, Biologice, Geonomice, Tehnice, Agricole şi Silvice, ca şi la secţiunea Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei.
Bilanţul anului 2013 s-a concretizat în 68 de premii acordate unui număr de 145 de laureaţi, pentru opere individuale sau colective sau pentru întreaga creaţie. Din cele 78 de premii stabilite prin regulament 10 nu au fost acordate.
Academia Română a acordat şi Diploma „Meritul Academic” lui Ion Piso, pentru prestigioasa activitate artistică, lui Dinu Cernescu şi Vladimir Zamfirescu, la împlinirea vârstei de 80 de ani.
Premiile Academiei Române sunt acordate din primii ani de funcţionare a forului de ştiinţă şi cultură. În 1867, s-a decis constituirea „premiilor fondatorilor”, pornind de la fondul constituit din importanta donaţie a lui Evanghelos Zappas. Acestui fond i s-a adăugat suma de 5.000 de lei, donată de domnitorul Al. I. Cuza, din 1863, cu scopul instituirii unor premii ştiinţifice şi literare româneşti. Primul premiu al Academiei Române a fost acordat lui Timotei Cipariu, pentru manuscrisul lucrării Gramatica limbii române. Partea analitică.
Cele 78 de premii ale Academiei Române acordate în prezent sunt repartizate pe domenii corespunzătoare celor 14 secţii ştiinţifice, iar fiecare premiu poartă numele unei personalităţi ilustre din domeniul creaţiei ştiinţifice, literare şi artistice naţionale.
Sursa: Livia Popescu (AGERPRES)
