Contemporanul » Clubul Ideea Europeană » Klaus Iohannis: Educaţia – condiţie a unei culturi performante

Klaus Iohannis: Educaţia – condiţie a unei culturi performante

Avem o infrastructură culturală fragilă, de care nu ne-⁠am îngrijit la timp şi am permis ca actul de cultură să se manifeste în spaţii improprii, cu personal din ce în ce mai redus, slab motivat, şi în condiţii inadecvate, după principiul – „lasă că merge şi aşa”. Este momentul să schimbăm o asemenea stare de fapt, care nu onorează cultura românească

La început de an aniversăm naşterea poetului naţional Mihai Eminescu şi, în acelaşi timp, Ziua Culturii Naţionale. 15 ianuarie devine astfel, de fiecare dată, un moment festiv şi un bun prilKlaus-Iohannis-ZIUA-culturii-nationale-2ej de reflecţie asupra rolului culturii în societatea noastră. Daţi-⁠mi voie însă, la debut de 2016, să exprim, înainte de toate, câteva gânduri care privesc mai degrabă întreaga perspectivă a anului ce abia a început. Putem vorbi despre memoria marelui nostru poet naţional Mihai Eminescu, despre importanţa culturii pentru progresul unei naţiuni şi nu e loc mai potrivit în acest sens decât cel în care ne aflăm.

Dar tot aici, sub cupola Academiei Române, îmi doresc să vorbim despre mai mult, despre ceea ce am numit deja „România educată” ca proiect naţional. „România educată” se referă la educaţie şi informare, dar nu numai. „România educată” priveşte identitatea noastră naţională, culturală şi socială.

Am auzit evaluări şi analize despre ce urmează în 2016, despre cât de aprigă se anunţă bătălia electorală, despre provocările la care trebuie să răspundem cu toţii – preşedinte, instituţii ale statului, partide, societate civilă. Ca Preşedinte, sunt perfect conştient de aşteptările anului 2016, dar nu le privesc cu îngrijorare, ci cu responsabilitate şi încredere. Sper ca toţi actorii politici să trateze cu egală responsabilitate aceste aşteptări pe care cetăţenii le au. Ani de zile clientelismul, nepotismul, lipsa de respect faţă de legi, faţă de cuvântul dat, dispreţul faţă de şcoală, de cultură, de valori spirituale au fost afişate fără rezerve şi, mai mult, au impregnat imaginea publică despre ce înseamnă a avea succes în carieră, în viaţă şi mai ales în politică. Ce poate face din anul 2016 unul special nu sunt alegerile în sine, ca act politic, ci începutul reaşezării societăţii pe valori, al unei schimbări culturale. Mă refer aici la o cultură a succesului bazată pe performanţă, muncă, talent, onestitate şi integritate. Aceasta este o altă expresie a proiectului „România educată”, căruia vreau să-⁠i dedic anul 2016.

În contextul zilei de astăzi suntem datori să privim cu atenţie realităţile culturii româneşti, cu oameni, tradiţii şi patrimoniu, cu specificul, excepţionalul şi paradoxurile sale. Ziua Culturii Naţionale ne oferă ocazia să cinstim creatorii şi să celebrăm cultura în integralitatea expresiilor sale. Bogăţia şi diversitatea manifestărilor noastre culturale reprezintă o sursă inestimabilă pentru dezvoltarea societăţii româneşti, pentru întărirea solidarităţii şi a sentimentului demnităţii naţionale. Am avut, recent, prilejul de a mă afla în mijlocul a peste 30 de creatori populari distinşi cu titlul de „Tezaur Uman Viu”. Am putut să îmi dau seama, încă o dată, de faptul că ţara noastră are bogate rezerve de tradiţii şi meşteşuguri culturale ce o identifică drept un spaţiu al patrimoniului umanităţii. Fie că aparţin majorităţii sau minorităţilor etnice, culturii academice ori tradiţionale, în forme clasice sau dintre cele mai inovative, produse de creatori independenţi ori de instituţii publice, expresiile diversităţii noastre culturale sunt o resursă inestimabilă pentru dezvoltarea durabilă a colectivităţilor. Într-⁠o lume competitivă şi globalizată, atuurile localităţilor sau regiunilor din România se leagă tot mai mult de ceea ce pot oferi din punct de vedere al calităţii mediului şi al infrastructurii culturale şi educaţionale. Într-⁠o societate în continuă mişcare, legătura dintre oameni şi locuri e asigurată din ce în ce mai mult de forţa valorilor spirituale comune şi a patrimoniului cultural. Nu cu mult timp în urmă s-⁠a încheiat prima fază a selecţiei candidaturilor pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii – 2021. Este impresionant că 14 oraşe din România s-⁠au înscris în această competiţie. Văd în aceasta un angajament al administraţiilor locale în favoarea unui rol crescut al culturii în fructificarea identităţii şi competitivităţii locale. Cred că, în preajma centenarului Marii Uniri şi a asumării pentru prima dată a Preşedinţiei Consiliului UE de către ţara noastră, avem datoria să ne ocupăm de patrimoniu şi mai ales de oamenii care servesc şi reprezintă moştenirea culturală. Nu întâmplător, promovarea identităţii naţionale, inclusiv prin prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural, se numără printre obiectivele noastre de securitate naţională.

Din păcate, cultura este astăzi şi un spaţiu al paradoxurilor. Avem pe de o parte filme premiate în plan internaţional şi un palmares de care putem fi realmente mândri, iar pe de altă parte o reţea de cinematografe publice care nu este capabilă să le preia difuzarea. Acelaşi contrast îl găsim între prestigiul internaţional al dramaturgiei şi teatrele care îşi închid sălile aflate în imobile cu risc seismic, între patrimoniul de excepţie şi muzeele care se desfiinţează din lipsă de spaţii sau personal, între monumentele istorice remarcabile şi bugetul insuficient alocat întreţinerii sau restaurării lor.

Avem o infrastructură culturală fragilă, de care nu ne-⁠am îngrijit la timp şi am permis ca actul de cultură să se manifeste în spaţii improprii, cu personal din ce în ce mai redus, slab motivat, şi în condiţii inadecvate, după principiul – „lasă că merge şi aşa”. Este momentul să schimbăm o asemenea stare de fapt, care nu onorează cultura românească. Aceasta presupune în primul rând voinţă în promovarea şi susţinerea culturii, în toate formele sale de manifestare, o proiecţie pe termen lung care să vizeze inclusiv resurse, umane şi materiale, o strategie marcată atât prin decizie responsabilă, cât şi prin continuitate şi coeziune a sistemului în ansamblu. În acelaşi timp, nu putem avea o cultură performantă dacă nu investim în educaţie. Potenţialul creator al tinerilor noştri nu va putea fi atins fără implicarea noastră în crearea cadrului potrivit pentru un învăţământ bazat pe performanţă, pe meritocraţie şi pe identificarea şi promovarea la cel mai înalt nivel a adevăratelor talente. Sistemul de educaţie şi cercetare trebuie să aibă mecanismele de a sancţiona abaterile de la principiile integrităţii şi meritocraţiei, precum şi de a susţine cultura calităţii. Consider că sunt întrunite toate premisele şi oportunităţile pentru a genera, în orizontul anilor 2018-⁠2019, un angajament instituţional de a face o adevărată cauză naţională din promovarea creaţiei contemporane, din protejarea şi transmiterea către noile generaţii a patrimoniului cultural.

Aniversăm astăzi naşterea „omului deplin al culturii româneşti”, aşa cum a fost considerat Mihai Eminescu. Manuscrisele eminesciene din tezaurul Bibliotecii Academiei ne amintesc că trebuie să ne cinstim limba, cultura şi patrimoniul naţional. Prin semnificaţie şi simbolistică, Ziua Naţională de la 1 Decembrie şi consacrarea zilei naşterii lui Mihai Eminescu ca zi a culturii naţionale formează axa identitară a naţiunii noastre. Exact acum 150 de ani, după ce cunoscuse Cernăuţiul, Eminescu străbătea în Transilvania locurile care urmau să fie în toamna lui 1918 cetăţile Marii Uniri. Rolul operei lui Mihai Eminescu în desăvârşirea conştiinţei de sine a României se leagă, nu întâmplător, de înfiinţarea tot acum 150 de ani a Societăţii Literare Române, precursoarea Academiei Române. Cultura este cea care face o naţiune nemuritoare. Ne mândrim cu geniul lui Eminescu, păstrăm şi onorăm tradiţii şi obiceiuri, citim istoria ţării noastre şi suntem recunoscători înaintaşilor noştri care au luptat pentru ca România de astăzi să existe. Dar dincolo de datoria de a rememora şi respecta trecutul, avem de construit un viitor.

Cu toţii ne dorim, cred, să trăim într-⁠o lume mai bună, mai educată, mai corectă şi mai decentă. Dar pentru a trăi într-⁠o astfel de lume trebuie s-⁠o creăm zi de zi, împreună şi putem face acest lucru prin cultură.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest