Contemporanul » Clubul Ideea Europeană » Janina Ianoși (12 iulie 1930 – 16 ianuarie 2017)

Janina Ianoși (12 iulie 1930 – 16 ianuarie 2017)

Janina Ianoși (12 iulie 1930 – 16 ianuarie 2017)

Luni, 16 ianuarie 2016, ora 18.00, după o îndelungată suferință, la Spitalul de Urgență Floreasca, s-a stins din viață Janina Ianoși – o remarcabilă specialistă în filosofia și literatură rusă, o traducătoare de neegalat din limbile rusă, germană și franceză. Este autoarea a peste patruzeci de titluri traduse din limbile rusă, franceză și germană. A fost soția scriitorului, profesorului, esteticianului Ion Ianoși, unul dintre cei mai importanți specialiști în filosofia și literatura rusă (născut Ioan Maximilian Steinberger n. 1 mai 1928 – 1 iulie 2016), trimis (1949-1953) la studii la Sankt Petersburg (Leningrad), în cadrul Universității Jdanov, unde a urmat cursurile Facultății de Filosofie și unde cunoscut-o pe Janina Caffe-Theodorescu, care i-a fost alături timp de 66 de ani.

Janina Ianoși (Jeanina-Maria Janosi) s-a născut la București, în 12 iulie 1930. A urmat Școala Centrală de fete din București, un an la Facultatea de Filosofie a Universității din București (1949–1950), apoi Facultatea de Filosofie a Universității din Leningrad (absolvită în 1955). Janina Ianoși a lucrat la Facultatea de Filosofie și la Facultatea de Limbi străine – secția limbi germanice – a Universității din Bucuresti, ca asistent (1955), lector (1970), conferențiar (1983). Doctor în filosofie, cu teza Optimism și pesimism istoric (1972). Membru al Uniunii Scriitorilor (din 1986). A fost distinsă cu Premiul revistei Sfera politicii, pentru cea mai buna traducere de știință politică a anului 1998: Jürgen Habermas, Sfera publică și transformarea ei structurală; Premiul revistei Poesis, 2005, pentru volumul Rilke – Tvetaieva – Pasternak, Roman epistolar 1926; Premiul revistei Convorbiri literare, 2008, pentru volumul Marina Țvetaieva, Proză.

Carte de autor: Optimism și pesimism istoric, Editura Științifică (1972)

Traduceri: I. Davidov, Arta și elita (1973); Lev Tolstoi, Jurnal, vol. I (1975), vol. II (1976); G. V. Plehanov, Studii de teoria artei (1978); Konstantin Paustovski, Trandafirul de aur (1981); Marina Țvetaieva, Proză (1986); Herzen – Belinski – Cenisevski – Dobroliubov – Pisarev, Despre cultura estetică, valorile artistice, creația literară (1987); Ales Adamovici – Daniil Granin, Cartea blocadei (1987); Vasili Grossman, Panta Rhei (1990); Andrei Platonov, Cevengur (în volaborare cu George Bălăiță) (1990); Vladimir Soloviov – Nikolai Berdiaev – Gheorghi Fedotov, Creștinism și antisemitism (1992); Piotr Ceaadaev, Scrisori filozofice (1993); Friedrich Nietzsche, Despre genealogia moralei (în colaborare cu Horia Stanca) (1993); Lev Șestov, Apoteoza lipsei de temeiuri. Eseu de gândire adogmatică (1995); Heinrich Heine, Contribuții la istoria religiei și a filosofiei în Germania (1996); Henry Corbin, Paradoxul monoteismului (1997); Vladimir Jankélévitch, Paradoxul moralei (1997); Elie Wiesel, Celebrare biblică. Portrete și legende (1998); Jürgen Habermas, Sfera politică și transformarea ei structurală (1998); Thomas Mann, Germania și germanii. Eseuri (1998); Thomas Mann, Despre problema evreiască (1998); Vladimir Jankélévitch, Să iertam? (1998); Léon Poliakov, Istoria antisemitismului, vol. II (1999), vol. III (2000); Marek Halder, Ce este un evreu? Iudaismul povestit tinerilor (2000); Jean Tulard, Napoleon (2000); Lev Tolstoi, Jurnal [ediție revazută] (2000); Raphaël Delpard, Copii evrei ascunși (2001); Götz Aly, ,,Solutia finala”. Strămutarea populațiilor și asasinarea evreilor europeni (2001); Pauline Bebe, Femeile și iudaismul (2002); Lev Tolstoi, Moartea lui Ivan Ilici (2003); Moses Mendelssohn, Ierusalim sau despre puterea religioasa și iudaismul (2003); Tsvia Walden, Cuvantul unei israelitence (2004); Pierre Bouretz, Martori ai viitorului. Filosofie și mesianism (cap. I-VI) [Janina Ianoși a tradus paginile 5-685 din totalul de 1028, plus Indicele de referințe, realizat în redacție] (2005); Jürgen Habermas, Sfera publică și transformarea ei structurală, Studiu asupra unei categorii a societății burgheze (2005); Gilbert Durand, Știința despre om și tradiția. Noul spirit antropologic (2006); Nicolas Grimaldi, Cartea lui Iuda (2006); Piotr Ceaadaev, Scrisori filosofice către o doamnă, urmate de Apologia unui nebun (2007); Vasili Grossman, Panta Rhei (2007); Lev Tolstoi, Spovedanie (Introducere la o operă netiparită) (2008)

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest