Contemporanul » Clubul Ideea Europeană » Iniţiatorii Apelului Academiei Române salută spiritul civic din societatea românească. Societatea va recunoaşte că spiritul civic se traduce prin patriotism. Şi invers.

Iniţiatorii Apelului Academiei Române salută spiritul civic din societatea românească. Societatea va recunoaşte că spiritul civic se traduce prin patriotism. Şi invers.

Iniţiatorii Apelului Academiei Române
salută spiritul civic din societatea românească
Societatea va recunoaşte că spiritul civic se traduce
prin patriotism. Şi invers.

Bucureşti, 12 februarie 2017

Academia Română, conform Legii 752/2002 şi statutului său, are ca datorie şi misiune de bază să formuleze opinii în privinţa problemelor fundamentale ale societăţii româneşti; în plus, vocaţia şi garanţia păstrării identităţii Academiei ca instituţie de cultură şi ştiinţă este neimplicarea sa în politica partizană.

În acest context, am făcut public apelul nostru semnat, până în prezent, de 101 dintre cei 208 membri ai Academiei Române (23 dintre ei s-⁠au alăturat după publicarea acestuia, iar printre cei 102 se numără doi foşti preşedinţi ai Academiei). Am dorit ca susţinerea acestui apel să fie bazată pe opţiunea personală a fiecăruia dintre colegii noştri, nu pe o decizie majoritară a Adunării Generale, care ne-⁠ar fi angajat pe toţi, dar nu în nume propriu. De altfel, Academia Română are Adunări Generale doar o dată la câteva luni, dar având în vedere numărul de semnături, Apelul ar fi fost aprobat fără probleme (pentru ilustrare, preşedintele în exerciţiu al Academiei a fost ales cu 65 de voturi). Acest apel a fost difuzat către membrii Academiei, fiind cunoscut Biroului Prezidiului Academiei. Două treimi dintre membrii acestui Birou al Prezidiului (excepţie fac un vicepreşedinte şi preşedintele Academiei) sunt semnatarii Apelului.

Apelul nostru nu a insistat asupra ideilor de consens din societatea noastră – anume aderarea la valorile Uniunii Europene şi ale NATO: le considerăm de la sine înţelese, incontestabile şi nepericlitate, prin urmare, nu necesită reiterarea şi susţinerea noastră formală în acest moment.

Venind într-⁠un moment în care, poate, cei mai mulţi dintre noi aşteaptă adeziuni la una sau alta dintre cele două poziţii fundamentale ale membrilor societăţii civile, anume cele legate de dezbaterile din ultimele săptămâni, unii comentatori au asimilat Apelul nostru unei ralieri la discursul unor anumite partide politice (din campania electorală şi din ultimele săptămâni).

Regretăm acest lucru şi, subliniem faptul că Academia Română este şi doreşte să rămână nealiniată politic în demersurile sale. Membrii Academiei Române sunt aleşi pe viaţă de către colegii din secţiile de specialitate, exclusiv pe criterii de excelenţă profesională şi fără a ţine cont de afilieri sau dosare, fie şi politice. Nici un demnitar activist politic nu poate deveni însă membru al Academiei în timpul exercitării mandatului. Prin urmare, Apelul nostru reaminteşte doar acele chestiuni strategice, valabile pe termen lung, care ar trebui să constituie o preocupare permanentă şi nu doar circumstanţială a politicilor publice. Este vorba cumva despre o reamintire a interesului naţional, dincolo de interesele personale, de partid sau de moment.

Nu susţinem un „naţionalism” xenofob sau mesianic. Dimpotrivă, respectăm valorile fiecărei naţiuni. Credem însă că patriotismul – mai ales în lumina evoluţiilor europene şi mondiale recente – nu este o realitate desuetă sau retrogradă, chiar dacă, într-⁠un moment sau altul, el poate fi asumat de anumite partide şi demonetizat prin discursuri publice, în scopuri electorale sau circumstanţiale. Credem că, dacă patriotismul nu s-⁠ar limita doar la discursul public, politicile publice strategice ale României ar putea deveni mult mai consensuale.

Salutăm creşterea şi manifestarea fără precedent a spiritului civic în societatea românească în ultimele săptămâni, în ambele părţi ale spectrului politic, şi sperăm că societatea va recunoaşte că spiritul civic se traduce prin patriotism. Şi invers.

În legătură cu discuţia despre oportunitatea tonului Apelului, academician Ioan-⁠Aurel Pop:
„Identitatea naţională se bazează, la mai toate popoarele, pe limbă, pe originea comună, pe religie, pe istoria şi tradiţiile comune, pe cultură, pe teritoriu etc. Or, ce constatăm în legătură cu noi? Că limba română este pervertită şi dispreţuită (orele de română se reduc la gimnaziu şi la liceu), ortografia oficială nu este respectată, 42 la sută dintre români sunt analfabeţi funcţionali. Originea – studiată şi cunoscută de specialişti – este şi ea „redirijată” (acum suntem cumani!), religia batjocorită, istoria scoasă din programele şcolare etc. Cum mai învaţă românii să fie români, dacă ne este ruşine să mai şi recunoaştem că suntem români? Naţiunea este intrată în disoluţie sub ochii noştri.

(…) Autonomiile pe criterii etnice ajung la ordinea zilei în România, când Constituţia interzice astfel de creaţii etc. Ne tăiem pădurile, ne risipim resursele subsolului, ne poluăm atmosfera, apele, pământul, într-⁠o veselie! Tot mai mulţi preşedinţi de state ameninţă zona noastră direct ori voalat şi tot mai mulţi mizează pe mesaje populiste şi naţionaliste. Circulă pe internet fel de fel de scenarii care – cu siguranţă, unele – intoxică populaţia cu variate ştiri apocaliptice despre soarta României, vândută la mezat, pe cale de a fi destrămată, cucerită indirect, dirijată de forţe oculte etc.

(…) Ce să creadă omul de rând din toate astea, decât să-⁠şi ia lumea în cap! Oare nu ar trebui, de aceea, să mai stăm şi strâmb şi să cugetăm drept? Oare un pic de luciditate ne-⁠ar fi de prisos? Dacă nu învăţăm să pornim şi de la principiul bunei credinţe, dacă ne bănuim numai de rele, dacă ne declarăm sus şi tare democraţi, dar respingem de plano părerea celuilalt, dacă ne etichetăm fără să ne cunoaştem, unde vom ajunge? În nici un caz la înţelegere şi la dialog!”

În legătură cu unele reacţii la Apel, academician Victor Voicu, secretar general al Academiei Române:
„În mijlocul optimismului legat de spiritul civic şi civilizaţia românilor redescoperită în ultimele săptămâni, nu pot să nu mă întristez când văd robespierrismul şi spiritul inchizitorial cu care unii se avântă la demolarea valorilor, oricare ar fi ele: autoritate profesională, patriotism, instituţii istorice etc. Din păcate, trecem dintr-⁠o extremă în alta: de la pasivitate – la demonizare şi iconoclasm. În elanul revoluţiei morale, unii dintre noi au o mare voluptate în a arăta cu degetul, a da sentinţe, a demola şi călca în picioare mituri, purtându-⁠şi cu fală, pe rever, radicalismul de ocazie.”

Academician Victor Voicu
Academician Ioan-⁠Aurel Pop
Academician George Păun

Identitate, Suveranitate şi Unitate Naţională.

Apelul unor academicieni români

Către Poporul Român,

Către instituţiile Statului Român:

Vezi aici

 

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Recomandați articolul în rețelele sociale:

Despre Conte

Revista Contemporanul, infiintata in 1981, este o publicatie nationala de cultura, politica si stiinta, in paginile careia se gasesc cele mai proaspete stiri privind evenimentele culturale, sociale si politice din Romania si din strainatate. De asemenea, veti fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest