Clubul Ideea Europeană

Academia Română: Sesiune solemnă de Ziua Culturii Naţionale şi Ziua lui Mihai Eminescu

Academia Română a promovat continuu cultura naţională în sensul ei cel mai larg, iar rolul acesteia este de a apăra identitatea naţională, a declarat preşedintele Academiei Române, Ionel-⁠Valentin Vlad. „Înfiinţată pentru cultivarea limbii române, pentru studierea istoriei naţionale, a ştiinţelor şi artelor, Academia Română a promovat continuu cultura naţională în sensul ei cel mai larg”, a spus Ionel-⁠Valentin Vlad, la sesiunea solemnă „În jurul identităţii româneşti”, organizată de Academia Română şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale şi Zilei poetului Mihai Eminescu. El a menţionat că rolul Academiei Române este să medieze corect între tendinţa integrării şi identitatea naţională.

„Într-⁠o lume care tinde să se globalizeze, o academie naţională europeană, aşa cum este Academia Română, are astăzi o misiune urgentă şi de mare responsabilitate: să medieze corect între tendinţa integrării şi identitatea naţională. Rolul Academiei este acela de a apăra identitatea naţională, să aducă valorile ei profunde, inestimabile, ţinând cont şi de tendinţele actuale ale dezvoltării umanităţii”, a adăugat acesta.

Ionel-⁠Valentin Vlad a atras atenţia asupra manualelor şcolare, menţionând licitaţii de manuale favorabile unor edituri şi interese, dar şi faptul că manualele de liceu din partea ştiinţifică conţin puţine date în privinţa unor mari descoperiri făcute de savanţi români.

„Academia Română a avut luări de poziţie şi mesaje către factorii de decizie în educaţie şi cultură. Dar facem tot ce ar trebui, potrivit legii Academiei, privind limba română şi istoria românilor? Facem totul în problema manualelor? Printr-⁠o corectoare a legislaţiei care prevede licitaţii pentru manuale favorabile unor edituri şi interese, care însă au un control modest al conţinutului lor? Durate mari pentru procesele birocratice costisitoare şi durate mici pentru coordonarea conţinutului şi aprobarea de către secţiile de specialitate ale Academiei, cum ar trebui să fie”, a adăugat acesta.

El a subliniat că manualele din liceu conţin prea puţine date asupra descoperirilor făcute de savanţi români şi, în schimb, au „numele efemere ale unor prezentatoare sau moderatoare de televiziune”.

„Manualele de liceu din partea ştiinţifică conţin puţine date asupra unor mari descoperiri făcute de savanţi români, adevăraţi eroi ai naţiunii noastre, Carol Davila, Victor Babeş, Ioan Cantacuzino, Gheorghe Marinescu, Nicolae Paulescu, Grigore Antipa, Emil Racoviţă, Anghel Saligni, Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coandă şi mulţi alţii, unii chiar preşedinţi ai Academiei României. Mulţi tineri (…) nu au vreo idee de aceste personalităţi, de ce au lăsat în patrimoniul universal, dar cunosc din manualele de liceu numele efemere ale unor prezentatoare sau moderatoare de televiziune”, a adăugat acesta.

Ionel-⁠Valentin Vlad a mai arătat că, potrivit unui top al limbilor celor mai vorbite în lume, limba română ocupă locul 40 în acest clasament cu aproximativ 23,4 milioane de vorbitori, după limbile chineză, spaniolă, engleză etc. „Ceea ce este important este că limba română, în toate dialectele ei, este vorbită în 20 de ţări. Aceasta este limba noastră, nu este o limbă minoră, este o limbă care are mare întindere”, a adăugat academicianul.

„Ziua Culturii Naţionale este un moment în care privim la ceea ce s-⁠a înfăptuit şi ar trebui să ne gândim la ceea ce avem de realizat pentru întărirea culturii şi unităţii naţionale. Acestea pornesc din credinţă, din educaţia în familie şi în şcoli a limbii române, a istoriei române”, a mai spus acesta. Cu acest prilej, academicianul Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură, a arătat că Ziua Culturii Naţionale este sărbătorită de ziua lui Mihai Eminescu, ceea ce este o „alianţă simbolică” şi o „întâlnire rodnică”.

„Sărbătorim astăzi ziua lui Eminescu. De câţiva ani, la propunerea Academiei, Parlamentul a votat ca această zi să fie şi Ziua Culturii Naţionale. O întâlnire potrivită, rodnică, o alianţă simbolică pentru noi, românii, şi pentru toţi aceia care consideră că, între valorile lumii, cultura este şi rămâne esenţială. Este esenţială pentru că ea exprimă valorile spiritului naţional şi modul nostru de a fi, al unui popor în lume, de a primi şi exprima relaţiile cu alţii, adică identitatea noastră”, a spus academicianul Eugen Simion.
La sesiunea solemnă au transmis mesaje: preşedintele României Klaus Iohannis, Prea Fericitul Părinte Daniel – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, IPS Monsenior Ioan Robu – arhiepiscop, Mitropolit al Arhiepiscopiei Catolice. La eveniment au fost prezenţi miniştrii Culturii şi Educaţiei, Ioan Vulpescu şi Pavel Năstase, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, senatorul PSD Ecaterina Andronescu.

AGERPRES/ Alina Novăceanu

Total 2 Votes
0

Contemporanul

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent cu aparițiile editoriale, inclusiv ale editurii Contemporanul, care vă pune la dispoziție un portofoliu variat de cărți de calitate, atât romane și cărți de beletristică, cât și volume de filosofie, eseu, poezie și artă.
Contemporanul promovează cultura, democrația și libertatea de exprimare.

The Contemporanul, founded in 1881, is a national journal for culture, politics and science, including reports on ongoing Romanian and international cultural, social and political events, as well as on quality books brought out by the Contemporanul Publishing in the fields of literature, philosophy, essay, poetry and art.

The Contemporanul Journal promotes culture, democracy and freedom of speech.

www.contemporanul.ro

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button