Arhiva Contemporanul

Revista Contemporanul nr. 09 / Septembrie 2015

contemporanul-sigla-buna-300x69


Revista Contemporanul nr. 09 / Septembrie 2015

Din sumar:

■ Nicolae Breban · Ce ne uneşte pe noi, româniiseptembrie_2015_tipar-p-1

■ Eugen Simion. O hermeneutică a sfinţeniei

■ Eveniment editorial: Ion Druţă. Singurătatea duhului

■ Livia Cotorcea. Renaşterea naţională prin cultură

■ Ştefan Borbély. Vremea Moroiului

■ Alex Ştefănescu. A venit vremea să scriu despre mine

■ Magda Ursache. Limba română, o necunoscută

■ Luiza Barcan. Un muzeu în agonie

■ Constantin Lupeanu. Maestrul Zhang – 张文祥

■ Comentarii critice de Iulian Boldea, Ştefan Borbély,

Marian Victor Buciu, Boris Marian, Alex Ştefănescu,

Adriana Teodorescu, Maria-Ana Tupan

Editorial

Nicolae Breban · Ce ne uneşte pe noi, româniiseptembrie_2015_reader-2

Cronica literară

Bogdan Crețu · Comunismul – mod de utilizare

Cronica literară

Ştefan Borbély. Vremea Moroiului

Profil

Marian Victor Buciu. Basarab Nicolescu şi transdisciplinaritatea

ca rădăcină a unei noi tradiţii

Lecturi

Adriana Teodorescu. Urși, Alzheimer, treceri

Povestea subteranei

Aura Christi · A citi – a scrie

MarginaliiBoris-Marian-Elias-Canetti-conte-09

Boris Marian · Semnul tragic al involuţiei civilizaţiei

Scrisori neexpediate

Magda Ursache. Limba română, o necunoscută

Lecturi

Iulian Boldea. E.M. Cioran – fiziologia ideii

Modele

Eugen Simion. O hermeneutică a sfinţeniei

Istoria mentalităţilor

Cezar Stanciu. Arhiepiscopul de Canterbury la București, 1965

Literatura română după o revoluțieseptembrie_2015_reader-40

Alex. Ştefănescu · A venit vremea să scriu despre mine

Istoria mentalităţilor

Andrei Marga · Cum se gândeşte?

Rondul de zi

Gelu Negrea · F de la frică

Clubul Ideea Europeană

Paul Celan

Mircea Ţuglea. Cine sunt eu și cine ești tu?

Paul Celan. Engführung (Stretto)

■ Editura Academiei Române ■ Noutăţi editoriale

Theodor Codreanu

Ion Druţă şi memoria identitarăp-3-Constantin-Noica-conte-09

Ion Druţă. Singurătatea duhului

Modele

Constantin Cubleşan. Prozatorul câmpiei basarabene

(Con)Texte

Maria-Ana Tupan. Cicero şi noi

Polemice

Luiza Barcan. Un muzeu în agonie

Recitiri

Adrian Dinu Rachieru. Marin Preda şi universul memorial

Corespondenţă din Spania

Dana Oprica. Ţara mea de dincolo de depărtăriSAM_2959-conte-09

Feedback către un prieten

Constantin Lupeanu. Maestrul Zhang – 张文祥

Film

Călin Căliman · Ofensiva filmului documentar

Dana Duma · Woody Allen pe teritoriul lui Dostoievski

Istoria mentalităţilor

Livia Cotorcea. Renaşterea naţională prin cultură

■ Academia Română ■ Știri ■ Evenimente ■ Cărți

Rubrică de Elena Solunca

Vă dorim lectură plăcută!

Doriți să citiți anumite articole din numărul curent dați (click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Proiect editorial co-finanţat

de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Sigla-AFCN-color-2015

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”

Citiţi în numărul viitor:

Eveniment

Aura Christi la Festivalul Literar Pordenonelegge

Sâmbătă, 19 septembrie, la orele 11.30, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în colaborare cu Fundaţia Pordenonelegge, a organizat prezentarea volumului Sfera frigului. Din infern cu dragoste La sfera del freddo. Dall’inferno con amore, de Aura Christi, tradus în limba italiană Aura-Christi-Venetiade Floarea Maria Pop şi publicat la editura Rediviva. Evenimentul, inclus în programul Festivalului Literar Pordenonelegge, una dintre cele mai bine cotate manifestări de profil din nordul Italiei şi o întâlnire importantă pentru toţi iubitorii de literatură, reunind pe scenele sale atât autori consacraţi, cât şi scriitori aflați la începutul carierei, a avut loc la Pordenone, în Palatul Gregoris (Corso Vittorio Emanuele, II, 44, 33170). La eveniment au participat aproximativ cincizeci de persoane: reprezentanţi ai comunităţii române locale, jurnalişti, scriitori, studenţi, pasionaţi de poezie. Au luat cuvântul Aura Christi, Maria Floarea Pop şi Claudia Bolboceanu, reprezentanta Editurii Rediviva. În introducere, Aura Christi s-a referit la valorile literaturii române, menţionând câteva nume de scriitori a căror faimă a depăşit graniţele ţării: Mihai Emienscu, Emil Cioran, Mircea Eliade etc.; în cele ce au urmat a vorbit despre volumul lansat, publicat în Italia cu sprijinul programului TPS al Institutului Cultural Român: Sfera frigului. Din infern cu dragoste, menţionând, printre altele, structura originală a acestuia – o combinaţie de poezie şi proză autobiografică. În a doua parte a întâlnirii poeta şi traducătoarea au citit câteva poezii din volum, întâi în limba română, apoi în limba italiană. Publicul, format din italieni şi români, a apreciat recitalul bilingv, unul dintre spectatorii care au luat cuvântul la final mulţumindu-i poetei pentru ocazia pe care i-a oferit-o de a asculta opere literare de valoare în limba română.

În aceeaşi zi, cu începere de la orele 17.00, Aura Christi, însoţită de traducătoarea Floarea Maria Pop s-a întâlnit cu membrii comunităţii române din localitatea Sacile. Evenimentul, intitulat Periplu poetic, a avut loc la Centro Giovani Zanca, în sala Brugnacca (Viale Zancanaro, 8, 3307, Sacile). Întâlnirea, la care au participat aproximativ treizeci de persoane (reprezentanţi ai comunităţii române locale, direcţiunea Asociaţiei culturale române G. Enescu, reprezentanţi ai Editurii Rediviva, profesori şi pasionaţi de literatură şi poezie) a fost organizată în colaborare cu Asociaţia culturală română G. Enescu şi a avut o structură similară cu cea de la Pordenone. Au luat cuvântul în ordine: reprezentanta editurii Rediviva, traducătoarea Maria Pop, care s-a referit la opera Aurei Christi menţionând temele recurente: exilul, destinul, viaţa, şi care a făcut şi o foarte bună prezentare a poetei şi, fireşte, Aura Christi, care a aprofundat conceptul de frig ca materie a poeziei sale, explicând astfel şi titlul volumului prezentat. Au fost citite, în limba română şi italiană, poezii din volum. Publicul s-a dovedit deosebit de atent la discursul poetei şi al traducătoarei, fapt dovedit de observaţiile percutante de la final, uDe-la-stanga-la-dreapta-Mihai-Stan_Aurora-Firta_Aura-Christi_Maria-Floarea-Pop_Mariana-Damian_Cristian-Alexandru-Damiannul dintre spectatori găsind că titlurile poeziilor alese de Aura Christi şi citite în cadrul evenimentului formează la rândul lor o succesiune plină de înţeles şi de miez. În încheiere, Prof. Paolo Tomasella, care făcea parte din public, a recitat câteva versuri de George Bacovia.

O a treia întâlnire ce a avut-o ca protagonistă pe Aura Christi a avut loc la Universitatea Ca’ Foscari din Veneţia (Ca’ Bembo, Aula Dottorato, Fondamenta Sangiantoffetti, 30123 Venezia), în data de 18 septembrie, la orele 11.00. În cadrul unei lecţii-dialog poeta a vorbit publicului, format din studenţi ai Lectoratului de Limba, Cultura şi Literatura română din cadrul Departamentului de Studii Lingvistice şi Culturale Comparate al Universităţii Ca’ Foscari şi din reprezentantele Asociaţiei de poezie „La Settima Stanza” despre Poezie şi destin. În introducre poeta s-a referit la cei mai de seamă reprezentanţi ai literaturii române, a vorbit apoi despre situaţia literaturii române de-a lungul istoriei zbuciumate a poporului român şi despre limba română ca element fundamental al identităţii românilor de pretutindeni, mai ales a celor din afara graniţelor ţării. A urmat conferinţa, a cărei traducere în limba italiană a fost proiectată pe ecran. La finalul evenimentului, publicul a dorit textul conferinţei, bogate în informaţii şi reflecţii, pentru a-l putea reciti şi aprofunda ulterior.

Aura Christi este poetă, romancieră, eseistă, publicistă și traducătoare. Poemele sale au fost traduse şi publicate în Germania, Franţa, Belgia, Italia, Suedia, Israel, Federaţia Rusă, SUA, Bulgaria, Albania, Turcia, Țara Galilor, Republica Populară Chineză ș.a. În romanele și eseurile sale vorbeşte despre destine umane aflate sub teascul ocupației străine, unul din motivele literare preferate fiind numit de scriitoare acasă – în exil. Tema recurentă a cărților sale este exilul geografic şi încercarea fiinţei de a-şi afla o patrie în poezie.

Floarea Maria Pop este poetă şi traducătoare. Colaborează cu Centrul cultural italo-român din Milano. A tradus în limba italiană: În absenţa stăpânilor de Nicolae Breban (In assenza dei padroni, Cantagalli 2013), O istorie sinceră a poporului român de Florin Constantiniu (Storia della Romania, trad. în colaborare cu Fulvio del Fabbro, Rubbettino 2015), Sfera frigului. Din infern cu dragoste de Aura Christi (La sfera del freddo. Dall’inferno con amore, Rediviva 2015).

Evenimentele au fost organizate de Institutul Cultural Român și Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, în parteneriat cu: Fundaţia Pordenonelegge, Asociaţia culturală română G. Enescu din Sacile, Departamentul de Studii Lingvistice şi Culturale Comparate al Universităţii Ca’ Foscari din Veneţia şi revista Contemporanul.

Aurora Firţa

Aura Christi

Poezia: exil, patrie sau destin? 

Ca şi opera, aşadar, destinul, viaţa reprezintă o construcţie şi, da, un templu, sub a cărui amplă, spectaculoasă, incredibilă, deci, adevărată cupolă împărtăşesc credinţa lui Friedrich Nietzsche, conform căreia singura justificare a vieţii este cea estetică.

Pe măsură ce înaintezi în existenţă parcă ai înţelege tot mai puţin din ceea ce se întâmplă; e ca şi cum ai urmări cum capacitatea de a pricepe se diminuează, iar neînţelegerea creşte văzâAura-Christi-citind-poezie-la-Universita-ca-Foscarind cu ochii, ca ceaţa deasă, în nopţile de toamnă târzie, când resturile de vară ezită să se retragă şi să moară de tot, dispărând Dumnezeu ştie unde. Constatând faptul că aşa-zisa neînţelegere sporeşte, nu-ţi rămâne, probabil, decât să recurgi la politeţe ca la o armă, să-ţi sporeşti, în continuare, umanitatea din ce în ce mai vie şi să te prefaci cu viclenie superioară că înţelegi totul; vreau să spun că instinctiv chiar înţelegi totul, aproape. Scriind despre cunoaştere şi dorinţa de a înţelege, maestrul lui Friedrich Nietzsche – Arthur Schopenhauer – pune accentul pe intuiţie, ştiind că, atunci când te pomeneşti într-o fundătură, pegaşii ei pot deschide nu puţine luminişuri. Verbul a înţelege provine din latinescul intĕllĭgĕre/ intĕllĕgĕre, care înseamnă a înţelege.

 

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)


Revista în format tipărit este distribuită de Editura Regală SRL (tel.: 021 317 90 81).

În format tipărit poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

 

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
 
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]

Salvează

Total 6 Votes
0

Contemporanul

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent cu aparițiile editoriale, inclusiv ale editurii Contemporanul, care vă pune la dispoziție un portofoliu variat de cărți de calitate, atât romane și cărți de beletristică, cât și volume de filosofie, eseu, poezie și artă.
Contemporanul promovează cultura, democrația și libertatea de exprimare.

The Contemporanul, founded in 1881, is a national journal for culture, politics and science, including reports on ongoing Romanian and international cultural, social and political events, as well as on quality books brought out by the Contemporanul Publishing in the fields of literature, philosophy, essay, poetry and art.

The Contemporanul Journal promotes culture, democracy and freedom of speech.

www.contemporanul.ro

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button