Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 07 / Iulie 2016

Revista Contemporanul nr. 07 / Iulie 2016

contemporanul-sigla-buna-300x69

Revista Contemporanul nr. 07 Iulie/ 2016

Editorial

Nicolae Breban ● Era vremea războiului / 3

Nu, cu siguraţă nu, în faţa unei asemenea viziuni şi mai ales într-⁠un asemenea moment de maximăiulie_2016_reader-1 sinceritate – şi aici, acest substantiv abstract îşi găseşte în fine locul! – orice afară de simpla şi susţinuta, curajoasa contemplare, este nelalocul ei, o simplă şi ruşinoasă pierzanie

Eseu

Bogdan Creţu ● Recitindu-l pe marchizul de Sade / 4

Cum îl citim pe Sade, aşadar? Relaxaţi, cu amuzament, gustându-⁠i jocul şi admirându-⁠i truvaiurile epice. O literatură acceptabilă, nu de primul raft, dar care a făcut carieră pentru că şi-⁠a atins scopul: a şocat. Şi, nu încape îndoială, o va face şi de acum înainte

Modele

Mircea Platon ● Convorbiri literare, seria clasică: manual de construit o ţară (II) / 5

România Convorbirilor literare e o România victoriană, o ţară a legii ca expresie montesquieusiană a raporturilor reale existente între lucruri, persoane şi stări sociale. Sistemul de învăţământ are, după Xenopol, tocmai acest rost, de a obişnui elevul cu ideea de rânduială, de lege, de criterii solide, pe baza studiului ştiinţelor. Dar pe lângă ştiinţe, şi disciplinele umaniste au rolul lor de jucat în educaţia copiilor pentru a deveni maturi responsabili

Lecturi

Marian Victor Buciu ● Sorin Titel, scriitor român, european / 6cafeneaua-critica

În partea a doua, naratorul-⁠autor manevrează, ca într-⁠un caleidoscop sau vârtej, numeroase personaje. Siluete de personaje sau simple nume ori cognomene. Le-⁠aş numi prezenţe actanţiale, dacă le includem, pe lângă condiţia retorico-⁠gramaticală de subiecţi, şi predicaţia definitorie

Eseu filosofic

Vasile Muscă ● Constantin Noica şi dimensiunea spirituală a Ardealului / 7

După ce a suferit numeroase înfrângeri şi umilinţe, ca rezultat al unei politici de alianţe inteligente şi ferme, România, Vechiul Regat, cum mai era numit, iese din Primul război mondial ca făcând parte din tabăra învingătorilor. Recompensa a fost pe măsura privaţiunilor îndurate, o nouă construcţie statală pe harta politică a Europei care îşi purta cu fală denumirea: România Mare; „România dodoloaţă”, cum îi spunea Lucian Blaga în Hronicul şi cântecul vârstelor

Bref

Premiile Cafenelei critice / 8Trinitas-TV-vasile-banescu-iulie_2016_tipar-9

Din infern, cu dragoste

Aura Christi ● O dimineaţă perfectă / 9

Oare să fie Tibetul preponderent gri? Pe măsură ce urcam, munţii creşteau în înălţime, pe platourile formate ici şi colo apăreau din când în când parcele de porumb, apoi câmpuri întinse de rapiţă, al căror galben ducea cu gândul la peisajele târzii ale prietenului lui Paul Gauguin, Van Gogh. Apoi, a urmat surpriza de proporţii…

Cultura istoriei

Ioan-Aurel Pop ● Nicolae Noica despre Ateneul Român / 10

Dincolo de literatură, între 1859 şi 1918 s-⁠a produs modernizarea rapidă a societăţii româneşti, în funcţie de programul Revoluţiei de la 1848-⁠1849, pus în practică tocmai în acele decenii: dubla alegere a lui iulie_2016_reader-2Alexandru Ioan Cuza şi unirea Principatelor, unificarea instituţională, secularizarea averilor mănăstireşti, reforma agrară, reforma învăţământului, reforma justiţiei, adoptarea Constituţiei, crearea Academiei Române, venirea dinastiei de Hohenzollern, adoptarea leului ca monedă naţională, cucerirea şi recunoaşterea independenţei absolute, unirea Dobrogei cu România, crearea Băncii Naţionale, crearea Regatului României, autocefalia Bisericii Ortodoxe Române, Marea Unire etc.

Editura Academiei

Mircea Braga ● Ştefan Aug. Doinaş şi iradierea prin tâlcuri / 12

E, de fapt, jocul permanent , inepuizabil între esenţe şi modul de atingere a lor, o formă „deviată” a relaţiei dintre categorial şi fenomen, mişcare asupra căreia filosofia n-⁠a încetat niciodată să se exercite. Problema n-⁠a rezolvat-⁠o Platon, din moment ce a trebuit să excludă poezia din cetate, dar a rezolvat-⁠o Pitagora, când a „citit” numerele prin lentila simbolului, cum a rezolvat-⁠o şi Kant sau Heidegger recunoscând calitatea fiinţei de a conferi sens fenomenalului.

Lecturi

Iulian Boldea ● Eugen Simion – Voluptatea lecturii / 14

Eugen Simion aduce în critica literară românească tonul judicios, lipsa exceselor temperamentale ori a stridenţelor expresive, căutând punctul de echilibru şi, totodată, acela de fugă ce caută să prindă în dinamica sa intimitatea textului, substanţa lăuntrică a operei în tot adevărul său ultim

Polemice

Magda Ursache ● Despre Eminescu, aşa cum nu trebuie scris / 16mihai-eminescu-2

Cum nu trebuie scris despre poet s-⁠a scris. Ghidul absolut: L. Boia. După ce s-⁠a mers din mitologie în mitologie, avem, iată şi „contramitologia”. E altceva, e altfel! Ecce Eminescu „adevărat”, nu mit.

Patrimoniu cultural

Nicolae Mareş ● Eminescu în Polonia / 17

Faptul că Eminescu a fost repus prin volumul amintit în pleiada poeţilor universali enumeraţi mai sus, alături de Petrarca, Mickiewicz şi Norwid a constituit un veritabil eveniment pentru literele româneşti, mai ales că până atunci la Varşovia, printre traducerile efectuate în polonă, tronau doar lucrările promovate insidios de Bucureşti, caracteristice perioadei proletcultiste a anilor ‘50

Clubul Ideea EuropeanăIoanel-Sinescu

Elena Solunca în dialog cu Ioanel Sinescu

„Este greu de ajuns în vârf. Este şi mai greu să te menţii acolo” / 19

Academia Română rămâne, de departe, instituţia cea mai prestigioasă a acestei naţii. În această instituţie vor fi elaborate strategiile de dezvoltare ale României, pe toate planurile. Avem, cu prisosinţă, această forţă!

Cultura istoriei şi a credinţei

Alexandru Surdu ● Despre Apocalipsă / 21

Clubul Ideea Europeană ■ Eveniment

Politică şi cultură conferinta-academia-romana

Participă: Gabriel Andreescu, Ramona Ardelean,

Nicolae Breban, Aura Christi, Horia Pătraşcu,

Eugen Simion, Bogdan C. Simionescu,

Ionel Valentin Vlad, Victor Voicu / 22

Polemos

Dan Voiculescu ● O nouă abordare a valorilor umane / 26

Nevoia de prosperitate socială nu exclude bunăstarea individuală, nici viceversa. Nevoia de securitate nu ar trebui să presupună renunţarea la libertăţi.best-of-i-l-caragiale

Patrimoniu cultural

■ Eveniment editorial

Lucian Blaga. Poemele luminii/Les poèmes de la lumière

în traducerea lui Jean Poncet / 27

Patrimoniu cultural

Constantin Cubleşan ● Caragiale în texte non-orale / 30

Dominante în opera lui I. L. Caragiale, consideră Gelu Negrea a fi „textele non-⁠orale”, adică scrisorile, articolele de ziar, bileţelele ş.c.l. care devin adevărate personaje ce introduc şi conduc diversle intrigi, atât în piese, cât şi în scrierile epice.

(Con)textefestivalul-de-poezie-iulie_2016_tipar-33

Maria-Ana Tupan ● Un Caragiale mai puţin cunoscut / 31

Profil

Adrian Dinu Rachieru ● Tragicul fastuos / 32

Eveniment

Festivalul Internaţional „Poezia la Iaşi” / 33

Feedback către un prieten

Constantin Lupeanu ● Datul sorţii / 34

Semnal editorial

Theodor Codreanu ● Preludiu la o istorie a literaturii gălăţene / 34

Cărţi

Alexandru Ciocan ● Eseu despre nefiinţa cărţii / 35dana-Sieranevada-nr-07

Film

Călin Căliman ● Premii cinematografice româneşti / 36

Filmul Aferim a fost prezent şi în palmaresul Premiilor UCIN, dar numai cu un Premiu Special al Juriului, cu Premiul pentru imagine (Marius Panduru), cu un Premiu pentru scenografie (Augustina Stanciu) şi cu Premiul Asociaţiei Criticilor şi Filmologilor

TIFF 2016

Dana Duma ● Trofeul trece pe la Cannes / 37

Competiţia Zilele Filmului Românesc a adus şi alte surprize plăcute, printre care ciulie_2016_reader-40âştigătorul Premiului secţiunii Lungmetraj, Ultima zi de Gabriel Achim, în care regizorul revine la plăcerea de a construi poveşti auto-⁠reflexive afirmată în opera sa primă Visul lui Adalbert

Eseu

Ramona Ardelean ● Entropia supraeului naţional / 38

Această carenţă sau slabă apetenţă a românilor pentru o idee mare, pentru un ideal sau pentru o idee „de creştere” îşi are originea în structura fragilă a supraeului nostru naţional, rămas, din păcate, într-⁠un stadiu infantil şi insuficient dezvoltat

Eseu filosofic

Horia Pătraşcu ● Energia radiantă a idealului / 39

Idealul este acea forţă care structurează forţele, înzestrările, calităţile, dar şi defectele unei naţiuni şi le dă o formă coerentă, stabilă. Fiecărei naţiuni îi este specific un astfel de ideal la un moment dat al istoriei sale – fie că se cheamă idealul unităţii, al libertăţii, al democraţiei, al egalităţii

Logo-romania-citeste-ro

Vă dorim lectură plăcută!

Doriți să citiți anumite articole din numărul curent (click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

 

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

 

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
 
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

  1. corina@doc.ro'

    Ce ma bucur ca o gasesc online, e fix ce ma intereseaza!

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest