Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 06 / 2014

Revista Contemporanul nr. 06 / 2014

contemporanul-sigla-buna-300x69

Revista Contemporanul nr. 06/2014:

 iunie_2014_reader-1

■ Nicolae Breban. Eugen Simion în dialog cu Nicolae Breban

„Şansa pe care o dau culturii noastre naţionale? Enormă!” (II)

■ O ediție-eveniment: Titu Maiorescu. Opere. Jurnal volumul I: 1855-1882

Ancheta Contemporanul

„Să ieşim din zodia totalitarismului comunist” (III)

Participă: Virgil Nemoianu, Gabriel Andreescu, Theodor Codreanu,

Viorel Padina, Cassian Maria Spiridon, Ioan Chelaru, Magda Ursache

■ Modele. Dumitru Radu Popescu și lupta cu istoria

Nicoleta Sălcudeanu · Mihai Sin și mecanismul infernal al absurdului

■ Andrei Filip: „Matricea formatoare este familia”


Clubul Ideea Europeană

Eugen Simion în dialog cu Nicolae Breban

„Şansa pe care o dau culturii noastre naţionale? Enormă!” (II)

La începutul acestei, sau al acestor, campanii de aşa-zisă revizuire, am rămas uimit, neînţeDialog-Nicolae-breban1legând prea bine, apoi m-au iritat şi, în sfârşit, le dau nepăsător la o parte ca să-mi pot vedea de ale mele. E o diversiune politico-culturală, dusă, adesea, cu armele murdare ale politicii de la noi, mai grav e faptul că mai tinerele generaţii n-o să înţeleagă mare lucru. Răul s-a făcut imediat după revoluţie cu manevrarea grosolană a manualelor şcolare, fapt ce ne-a amintit, nouă, veteranilor literaturii de Tezele provizorii ale anului 1948, an cu care a început de fapt stalinismul, distrugerea şi calomnierea valorilor şi tradiţiei româneşti şi instalarea securităţii în locul justiţiei.

Lecturi

Marian Victor Buciu · William Faulkner în lectura lui Sorin AlexandrescuIon-Simut-Cornel-Ungureanu-Nicolae-Breban-Ioan-Pintea-Noiembrie-2012

Dintr-o haltă părăsită

Cassian Maria Spiridon

Lecturi

Ionel Necula · O carte despre Saga Cioranilor

Povestea subteranei

Aura Christi · Carnea trecătoare a cui sunt, Doamne?

Nu văd nici un motiv să nu fiu eu însămi şi să nu lupt în continuare să rămân eu însămi, chiar dacă sau cu atât mai mult cu cât dacă emit un adevăr incomod, sunt tratată ca un trouble-fête. Dacă regret radicalismul și lipsa de tact de a emite un adevăr neplăcut, mi se sugerează că sunt lașă. Dacă devin visătoare sau patetică, mi se spune că sunt depășită. Când sunt tristă – sau lunec în acea deznădejde picioriniană: rece, seacă, drapată într-o politețe deprinsă în aulele Sorbonei celor şapte ani de acasă – și mă ascund după masca unei veselii luate cu împrumut de la delfini, mi se zâmbește insidios: ei, ascunde ea ceva. Când spun în gura mare ceea ce cred, sunt șfichiuită cu sarcasme. Iar atunci când abordez teme majore, mi se sugerează că sunt expirată. E limpede că nu există comunicare; nici vorbă de aşa ceva. La mijloc sunt, mai degrabă, niște mecanisme menite să-ți deformeze nu rareori faptele, iar, în ultimă instanță, imaginea, și să-ți taie orice elan, pentru ca, într-un târziu, să te facă să alegi pe ruinele entuziasmului de altădată subit reinventat, iarăși, singurătatea – mamă bună, aspră, caldă – în iadul-raiul de fiecare zi și să te reîntorci în subterana ta, da-da, în labirintul interiorităţii, mereu același, mereu altul, tu, cel care ești și devii ceea ce ești, fără să afli ce anume. Aici e marea judecată: între pereții acoperiți cu cărți, între zidurile fiinţei începe cunoașterea; e adevărat, un alt tip de cunoaştere. Restul sunt paranteze, tăceri, vorbe, fantezii, toane, divagații, sincope, întâmplări mărunte, scurse laolaltă dinspre realitatea de fum, a cărei amintire e proaspătă și-atât de vie. Orgoliul, smerenia și asprimea îndreptată împotriva ta îți vor fi sfetnici când vagabondezi prin „necunoscutul cel mai deplin”.

Ce zeitate și-a slobozit mierea eretică în miezul labirintului care sunt?

Carnea trecătoare a cui sunt, Doamne?iunie_2014_reader-2

 

Modele

Adrian Dinu Rachieru

Ştefan Aug. Doinaş în „pelerinaj la verb”

Lecturi

Cristina Gelep · Existenţialismul: conceptualizare, abstractizare, literaturizare

Alexandru Ionaşcu · Decadentismul și literatura română

Rondul de zi

Gelu Negrea · Democrația și femeia cu barbă

Pentru cei care încă n-au înțeles că politica, în general, și politica românească, în special, rimează perfect cu antica tânguire a Eclesiastului vanitas vanitatum et omnia vanitas, am o sugestie: să fie oleacă atenți cât de repede se sting orbitoarele stele ale vieții noaste publice, fie că se numesc Elena Udrea ori Crin Antonescu și cum se afundă ele iremediabil în neant

Literatura română după o revoluție

Alex. Ștefănescu · Poeți despre care nu se vorbește

Polemice

Magda Ursache · Istoria şi URMA ei

Adrian Alui Gheorghe are o capacitate mare de a cultiva umorul negru. Postmodernistul o face cu talent şi nu în joacă. Scena în care moşneguţul scheletic mărturiseşte anchetatorilor că urmele îi aparţin (imaginar, se teleportase la Rădăuţi, în restaurantul pieţei, chinuit de pofta de jumări trecute prin hrean) e magistrală: „Mă iertaţi că am întârziat”, bravează omuleţul. Cartea de 148 de pagini a lui Adrian Alui Gheorghe este, in nuce, un alt memorial al durerii. Da, cu Urma nu-i de glumit

Eseu filosofic

Andrei Marga · Istorismul și filosofia

(CON)TEXTE

Maria-Ana Tupan · Românii fără cultură?

Pentru a coborî şi mai mult intelectualitatea în derizoriu, atacul mediatic priveşte exclusiv numele sonore, ceea ce pare o trăsătură latină, dacă mă gândesc la aforismul lui Julio Iglesias: „Oamenii trag ţintindu-ţi viaţa, dacă zbori mai sus”. Mi-amintesc de dialogul unor slujbaşi de la Poştă auzit întâmplător: „Ce ai, mă, cu ea?” Cel astfel interpelat s-a poticnit mental, privirea i-a hălăduit undeva la orizont, iar răspunsul a venit moale şi târziu: „N-am nimic, dar…”.

Cronica literară

Ştefan Borbély · Un poet revine în România

O ediție-eveniment

Florin-Corneliu Popovici · Un dar așteptat

Bogdan Mihai Dascălu şi Ana Maria Dascălu au realizat o ediţie-eveniment, o ediţie-şcoală, o ediţie academică care poate fi privită şi ca ghid de lectură ce însoţeşte, prin comentariile pertinente, prin intervenţiile explicative (atunci când este cazul), prin glose (ce au rolul de a netezi calea de lectură a cititorului) textul maiorescian. În spirit maiorescian, editorii se supun, pe de-o parte, rigorilor reclamate de felul de a fi german (disciplină, organizare, rigoare, cultul pentru muncă, acurateţe), pe de alta, dificultăţilor textului maiorescian, care, uneori, este lapidar, prezentând date incomplete pentru cititor, dar suficiente pentru autorul lor

Ancheta Contemporanul

„Să ieşim din zodia totalitarismului comunist” (III)

Participă: Virgil Nemoianu, Gabriel Andreescu, Theodor Codreanu,

Viorel Padina, Cassian Maria Spiridon, Ioan Chelaru, Magda Ursache

Clubul Ideea Europeană

Modele

■ Dumitru Radu Popescu (II)

Theodor Codreanu. Dumitru Radu Popescu și lupta cu istoria

Jeana Morărescu. Totemul Calului de lemn

 

Modele

Nicoleta Sălcudeanu · Mihai Sin și mecanismul infernal al absurduluiNicol-afis-Sin

Noutatea pe care o aduce cu adevărat însă acest roman este alegoria terifiantă a autobuzului ca sistem totalitar, în care şoferul devine dictatorul absolut, iar călătorii victime şi complici în acelaşi timp. Un „experiment Piteşti” la scară redusă. Iar victima supremă este Şteflea însuşi care, nerezistând unui minim instinct justiţiar, ripostează, iar riposta îi atrage moartea

 

Clubul Ideea Europeană

Andrei Filip: „Matricea formatoare este familia”

În meseria mea trăiesc în fiecare zi situații limită. Fiecare operație este o încercare și o mare responsabilitate: vederea acelui om. Îmdialog-5-doctor-Filipi fac meseria cu foarte multă dragoste, răbdare, pasiune, și îmi doresc ca pacienții mei să urmeze sfaturile date pentru a obține ce ne-am propus: VEDEREA, pe care toți ne-o dorim bună, până în ultima clipă a vieții. Nu degeaba se spune: scump ca ochii din cap, scump ca lumina ochilor! Teama oricărui medic, indiferent de specialitate, este că de multe ori oamenii nu ascultă sfaturile noastre și se intorc la noi când nu prea mai avem ce face. Este latura umană a problemei… Consider că unul dintre cele mai importante aspecte pentru o evoluție bună este relația care se creează între medic și pacient. Încrederea este absolut necesară, pentru că nu întotdeauna totul merge ușor, fără complicatii, iar în acele situații la limită pacientul trebuie să fie convins de faptul că medicul lui va lua cele mai bune decizii pentru el. Eu am o vorbă: nu totul este ușor, pentru că dacă ar fi ușor, ar face toată lumea! Am avut cazuri complicate în care am luptat luni de zile pentru a ajunge la rezultatul dorit, iar în acel moment al izbânzii… nu există cuvinte pentru a vă spune ce simțim, pacientul meu și cu mine!

Film

Festivalul Filmului European 2014

Dana Duma · Stradana-afistegii cinematografice europene

Umbra lui Luis Buñuel pluteşte şi ea peste această poveste despre femei abuzate. Revelând cu zgârcenie detalii despre relaţiile sordide din această familie dominată de un tată tiranic, filmul vorbeşte despre o monstruoasă mentalitate patriarhală, dar şi despre problelmele acute ale unei ţări în criză

Film

Călin Căliman. Premianții Uniunii Cineaștilorcalin-afis

Marele Premiu şi Trofeul UCIN au revenit filmului Poziţia copilului, regizat de Călin Peter Netzer şi produs de Ada Solomon. Suntem îndreptăţiţi, aşadar, să considerăm – coroborând această opţiune a juriului cu principalele Premii Gopo, revenite aceluiaşi film – că Poziţia copilului reprezintă principalul câştig artistic al anului cinematografic românesc, fapt confirmat, de altfel, şi de importantele distincţii internaţionale

Literatura străină

Marius Iosif · A fi cu moartea în fațăcotorcea-Alexandr-Soljenitin-cu-Vladimir-Putin

Poeme

Constantin Iftime

Literatura străină

Livia Cotorcea. Alexandr Soljeniţîn și instrumentele poeticii

Marginalii

Andrei Zanca. Fragmente despre SeraficoCoroiu-eminescu

Modele

Constantin Coroiu · „Dosare” Eminescu

Revista revistelor

Marin Radu Mocanu · Despre societate, cultură și politică

Citiți în numărul următor:

Clubul Ideea europeană

O carte în dezbatere

Aura Christi, Dostoievski – Nietzsche. Elogiul suferinței

Editura Academiei, 2013

Editura Academiei și Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu” au organizat o dezbatere pe marginea volumului Dostoievski – Nietzsche. Elogiul suferinței de Aura Christi, dezbatere care a stârnit, în cele din urmă, o polemică purtată de Gelu Negrea, Nicolae Breban, Dumitru Radu Popescu, Dumitru Balan, Alex Ștefănescu și Theodor Codreanu și autoarea cărții.

Apărut la sfârșitul anului trecut la Editura Academiei, volumul constituie o incursiune în opera a cititi-in-nr-viitor-dostoievskidoi titani ai Friedrich-nietzsche-foto1literaturii universale, mai exact, în modul acestora de a trata una dintre temele majore: suferința. Referindu-se la acest volum în care sunt aduși față în față doi scriitori-dinamită, profesorul, criticul și istoricul literar Theodor Codreanu nota, între altele: „Descoperirea Aurei Christi e că numitorul comun al celor două genii din secolul al XIX-lea, atât de diferite, în acelaşi timp, este suferinţa. În genere, Nietzsche a fost receptat în modernitate şi postmodernitate fie prin faimoasa lui afirmaţie Dumnezeu a murit, dând lovitura de graţie creştinismului, fie din pricină că ar fi pus capăt metafizicii occidentale. Redeschiderea «dosarului Nietzsche» prin apropierea de suferinţa dostoievskiană este meritul principal al cercetării Aurei Christi, o cercetare care nu este doar una comparatist-livrescă (de largă erudiţie), ci una puternic trăită ca experienţă personală: «Tot ce am făcut îşi are rădăcinile în suferinţă; şi susţin acest lucru cu o seninătate orgolioasă, din convingerea nietzscheană conform căreia «durerea îl transformă pe om în aristocrat, întrucât îl separă de ceilalţi»”.

Discipline de graniţă

Gelu Negrea: Aş evoca o frază spusă de un mare regizor român, Liviu Ciulei: „Nu există spectacole mari sau spectcititi-in-nr-viitor-2-dostoievski-nietzsche-elogiul-suferinteiacole mici. Există doar spectacole importante şi spectacole neimportante!”. Putem să expandăm spusele domniei sale la literatură şi să zicem că nu există cărţi mari şi mici, ci cărți importante şi cărţi neimportante. Prin ceea ce are mai bun, cartea Aurei Christi promite să fie o carte importantă.

Nicolae Breban: Aura Christi atacă o temă mare – acest detaliu, în primul râniunie_2014_reader-40d, justifică epitetul de capodoperă, în sensul curajului temei. În al doilea rând, Aura vine cu referinţe foarte largi. Cum a spus şi domnul Negrea, ea introduce în context, aduce alături mari nume, pe care le citează. Aura Christi vine cu ruşii, inclusiv cu cei trei ruşi fugiţi în anii ‘20 la Paris: Berdiaev, Şestov și Merejkovski. Scriitoarea are curajul tematic, curajul moral și curajul intelectual de a pune alături doi giganţi ieşiţi din două culturi total diferite, antagonice chiar: cultura rusă şi cea austriaco-germană. Două spirite ieşite din medii culturale etnice total diferite. Aura descoperă că Dostoievski și Nietzsche au câteva intuiţii tematice identice și este teribil de original acest lucru. (…)

Dincolo de temele mari – amoralitatea, viul, suferința – Aura se apropie de ceea ce îi leagă pe cei doi monştri: Dostoievski și Nietzsche. Este, într-adevăr, un pariu să îi pui alături pe aceşti doi uriași, care şi azi, mai ales pentru români, dar şi pentru francezi, rămân cvasinecunoscuţi, pentru că aproape un secol şi Franţa și România au stat puţin cu umărul spre Nietzsche şi spre Dostoievski. Repet, sigur că se ştiu multe, se știau… Dar nimeni n-a îndrăznit să aprofundeze în special tema amoralității. Pentru că lumea lui Dostoievski părea o lume dezmăţată, o lume bezmetică, o lume care contrazice rigoarea clasicistă româno-franceză.

Vă dorim lectură plăcută!

Doriți să citiți anumite articole din numărul curent dați (click aici)

Doriți să citiți revista offline în format PDF (Click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)


Revista în format tipărit este distribuită de Editura Regală SRL (tel.: 021 317 90 81).

În format tipărit poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Librăria Muzeului Literaturii Române (Bd. Dacia nr. 12, Sector 1, București),
Cărturești – Verona București.

Versiunea on-line al numărului curent va fi disponibilă după data de 20 ale lunii următoare.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL, Zirkon Media,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
 
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, infiintata in 1981, este o publicatie nationala de cultura, politica si stiinta, in paginile careia se gasesc cele mai proaspete stiri privind evenimentele culturale, sociale si politice din Romania si din strainatate. De asemenea, veti fi la curent [...]

Vezi descriere completă

  1. cristinagelep@yahoo.com'

    Buna ziua! Este un numar foarte bun al Contemporanului, ca majoritatea, de altfel..

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest