Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 05 Mai 2017

Revista Contemporanul nr. 05 Mai 2017

contemporanul-sigla-buna-300x69

Revista Contemporanul nr. 05 Mai 2017

 Editorial:

Nicolae Breban ● Lupta pe un teren sterp/ 3;

Lupta sa pe un teren sterp, convulsiile sale ca şi accentele sale de tandreţe şi cam de obosită înţelepciune erau mişcătoare. Îl supăra cu siguranţă şi un fel de nepăsare aparentă a tinerelului care eram.

Eseu:

Bogdan Creţu ● „Literatura feminină”. Moduri de utilizare (II)/ 4;

În orice caz, literatura, definită ca performanţă estetică, nu are sex (sau are?), nu este democratică, nici corectă politic (ceea ce nu înseamnă că este antidemocratică sau incorectă politic). Sau, mai precis: nu există o legătură demonstrabilă între sexul autorului/ autoarei şi calitatea literară a textului.

Polemice:

Mircea Platon ● De la „Imperiul Răului” la „Imperiul nevăzut”: UEuropa şi noi/ 5;

Dă, oare, „elita” românească, o mână de ajutor la fabricarea, în 20 de ani (termen drag şi lui Silviu Brucan), unui demos european? Se simte oare „elita”, plătită din banii contribuabilului român, dezlegată de obligaţii faţă de statul şi faţă de poporul român pentru că şi-a asumat obligaţii faţă de un imperiu nevăzut şi faţă de un demos care nu există? Se închină, oare, elita românească, la năluci?

Lecturi:

Marian Victor Buciu ● Proza lui Dumitru Ţepeneag/ 6;

La masa de nuntă de aici mai rămân doar opt invitaţi. Cifra infinitului, într-o cheie hermeneutică a secretului, tip Matei Călinescu, criticul care l-a predat pe Ţepeneag la universitate, în S.U.A.

File de istorie:

Dan Berindei ● Istoria Academiei Române (1866-2016)/ 7;

Din primii ani de domnie ai lui Alexandru Ioan Cuza, s-a simţit un suflu nou în cultură. Problemele culturale au devenit însă mult mai complexe şi, totodată, clasa politică a vremii a conştientizat locul lor important în procesul de constituire a statului naţional şi modern. În Principatele Unite, cultura ajunsese un bun comun al muntenilor şi moldovenilor. Nu mai aveam de-a face cu două state separate, ci cu un singur stat unit şi lucrul acesta a avut fireşti consecinţe.

Din infern, cu dragoste:

Aura Christi ● Poveşti de iubire/ 9;

Cum să suporţi viaţa între două cărţi? Cum să suporţi viaţa între două poeme, când ştii că fiecare poem e o poveste de iubire? Fiecare poezie poate fi ultima. Chiar ultima. Şi o smulgi din carnea sufletului tău, a sufletelor tale; ea se scrie prin tine, se smulge din tine, aşa cum erau smulse bucăţile din Osiris.

Ostrovul Învierii:

Aura Christi ● Prin ochii lui Adam, Prin ochii Evei/ 10;

Eseu:

Horia Vicenţiu Pătraşcu ● Fanatismul zilelor noastre. Noutăţi privitoare la Diavol/ 11;

Dumnezeu desparte lumina de întuneric, apele de jos de apele de sus, pământul de ape, ziua de noapte, anotimpurile, zilele şi anii, pomul vieţii de pomul cunoştinţei binelui şi răului, pe Adam însuşi îl des-parte în bărbat şi femeie, iar după comiterea păcatului originar îl pune în afara grădinii Edenului.

Proză:

Florin Logreşteanu ● Melusina/ 12;

Cu atât mai puţin, Hanibal Pătraşcu nu a putut înţelege sfârşitul relaţiei lor petrecută într-un moment când femeia s-a simţit trădată de bărbatul de la care aştepta altceva. Cu siguranţă, îi era străină legenda Melusinei şi intuiţia că zâna, jumătate femeie, jumătate şarpe, s-ar regăsi în ea… Ca în orice femeie, cum ar fi spus profesorul Vidan…

Lecturi:

Olimpiu Nuşfelean ● Cămaşa Ustinei/ 13;

Vom desluşi multe rosturi ale îngrijirii de trup (postul, însănătoşirea cu ajutorul medicinii, trăirea în suferinţă…). Iisus, de altfel, îndură rănile de pe cruce ca să ne ajute în dobândirea vindecării sufletului, a ieşirii din vină, a înaintării pe calea mântuirii.

Eseu filosofic:

Andrei Marga ● Primul român cu formaţie în filosofie/ 14;

În cea mai bună tradiţie a meritocraţiei, el spune că „sancţiunea sănătoasă pe care acest principiu o dă meritului şi nemeritului” este cea care ţine trează conştiinţa posibilului şi motivează acţiunea.

Cărţi:

Ladislau Daradici ● Timp rătăcit, vremuri bastarde/ 15

În arhitectura romanului există şi un nivel bine conturat al intervenţiilor naratoarei referitoare la timp şi vremuri, la inevitabila prăbuşire a casei strămoşeşti (care se transformă peste noapte, dintr-un cuib generos şi protector, într-o arcă instabilă).

Lecturi:

Mihaela Roşu Bînă ● Tratat despre iubire, credinţă şi mântuire/ 16;

Drumul către sine este drumul către fiinţele dragi şi, mai ales, către marele Univers cu ale cărui ritmuri învaţă să rezoneze. Cartea a patra a tetralogiei, născută din tentativa autoarei de a-şi înţelege locul şi menirea, poate fi abordată ca un Tratat despre iubire, sacrificiu, credinţă şi mântuire.

Modele:

Ionel Necula ● Omul providenţial al culturii române/ 17

Puţini, dintre cei care admit teza dublei sacrificări a lui Eminescu recunosc, concomitent, şi nevinovăţia lui Maiorescu, recunosc că magistrul a avut o atitudine aproape părintească faţă de poet şi-a arătat faţă de el o generozitate cum nu prea se poartă în cultura noastră, în care suntem mai mult porniţi spre tăgadă decât spre recunoaşterea valorii acolo unde se irizează.

Clubul Ideea Europeană:

Sorin Lavric în dialog cu Virgil Nemoianu „Stâlpi ai existenţei noastre”/ 18;

Mă simt mândru şi privilegiat că şi din familia mea au fost unii care au intrat în această categorie, doi unchi jertfindu-şi viaţa, unul în temniţa de la Aiud, altul executat fiindcă fusese „partizan“ în munţii Banatului. Alţi membri din familie au fost încarceraţi, au fost plasaţi sub domiciliu forţat şi altele. Încă de copil ajungeau la urechile mele veşti despre grozăviile ce se petreceau.

■ Poeţii închisorilor:

Nichifor Crainic ● Unde sunt cei care nu mai sunt? / 21;

Modele:

Victor Voicu ● Victor Babeş – un reper de anvergură/ 22;

Generaţia paşoptistă, formată cultural şi ştiinţific în Occident precum şi cea care i-a urmat, au fondat Academia Română – o instituţie simbol a românilor, dând în 1866 semnalul unităţii spirituale a acestui popor.

Ştiinţă:

Cristian Hera ● Solul – o arhivă a planetei/ 23;

În evoluţia dezvoltării umane s-au înregistrat şi se înregistrează numeroase crize, provocatoare de destabilizare. De regulă, crizele apelează la patrimoniul cunoaşterii, suscită inteligenţa, competenţa, îndrăzneala şi solidaritatea umană.

Repere:

Vasile Muscă ● Nietzsche şi filologia clasică/ 24;

Grecia clasică, cu valorile sale universale şi idealul său etern de om şi de cultură, exprimă nevoia spiritului lui Nietzsche, care este, totodată, şi cea a spiritului european al vremii sale, de a găsi un punct cardinal în aventura existenţei omeneşti, după ce omenirea a plonjat în baia relativismului istoric, necesar pentru ca omul să nu se piardă definitiv în pustiul scepticismului istorizant.

Lecturi:

Sonia Elvireanu ● „Poezia ca apoteoză a sfârşitului surâzător”/ 26;

Descoperim orientarea scriitoarei către un ideal de literatură înaltă, în spiritul clasicităţii moderne, refuzul categoric al postmodernismului contemporan, afinităţi spirituale cu Dostoievski şi Nietzsche.

Lecturi:

Constantina Raveca Buleu ● Simetrii şi discrepanţe/ 27;

Consecinţa este că fiecare eseu echivalează cu un exerciţiu spectacular gratifiant, în care altitudinea subiectului se expandează graţie capacităţii hermeneutice, freneziei relaţionare şi plăcerii jocului care domină scriitura autorului. Histrionismul structural al Simetriilor depăşeşte sfera implicită a discursului eseistic şi se converteşte în miza explicită a unor secvenţe autoreferenţiale.

O carte-eveniment:

Livia Cotorcea ● Din nou Soljeniţîn/ 28;  

„Cea mai simplă şi mai la îndemână cheie pentru a fi liberi este neparticiparea noastră la minciună! Chiar dacă minciuna a acoperit totul, chiar dacă ea a pus stăpânire pe toţi, în cele mai mărunte lucruri, tu să nu uiţi să-ţi spui un singur lucru: n-are decât să stăpânească răul, dar fără participarea mea!”

Antologiile Contemporanul:

Serghei Biriukov (Federaţia Rusă)

Traducere şi prezentare de Leo Butnaru/ 29;

Polemos:

Adrian Dinu Rachieru ● O operaţiune de asanare/ 30;

Dintr-o haltă părăsită:

Cassian Maria Spiridon/ 30;

Corespondenţă din Canada:

Mircea Gheorghe ● Imaginarul/ 31;

Şi dacă ajungem în zilele noastre, nu se poate să nu observăm că în ciuda aparenţei, majoritatea vieţii noastre se desfăşoară într-o lume imaginară.

Corespondenţă de la Viena:

Hans Dama ● Dialectele Maya/ 31;

Împotriva uitării:

Vissarion Alexa ● Din nou Caragiale/ 33;

Nu există deci, întemeiată aşa de bine, o solidaritate umană latentă? Cum? Tu, tiran, rupi această solidaritate şi eu s-o consfinţesc ca orice brută unealtă a ta, ca orice infam cointeresat al crimelor tale, această răzvrătire a ta contra umanităţii? Să stau nepăsător, când pot să-ţi dovedesc că solidaritatea umană poate deveni patentă prin voinţa mea?

Polemice:

Magda Ursache ● Controverse privind felul de a fi român/ 34;

„Dacă negăm ţara, ne negăm pe noi înşine, fiindcă noi constituim ţara. Dacă România este o minciună, şi noi înşine suntem astfel. Oare e posibil aşa ceva, să ne confundăm cu neantul, cu răul, cu întunecimea?”

(Con)texte:

Maria-Ana Tupan ● Nicolae Breban. Istoria ca destin/ 35

Film:

Călin Căliman ● A 11-a ediţie a Premiilor GOPO/ 36;

Cinci documentare de lung metraj au fost nominalizate pentru Premiul celui mai bun film documentar de lung metraj.

Film:

Dana Duma ● Alt nume, alt cinema/ 37;

Primul titlu care merită amintit după acesta este Două lozuri de Paul Negoescu, succesul neobişnuit în box office-ul românesc pe 2016 (aproape 140.000 de spectatori).

Corespondenţă din Spania:

Dana Oprica în dialog cu Amfilohie Brânză „O viaţă de dăruire totală”/ 38

Valeriu Gafencu, părintele Calciu, cu preţul vieţii, au rămas neclintiţi şi s-au încununat de sfinţenie. Sfânt a fost idealul lor, s-au contopit cu el şi, prin el, au atins o asemenea dimensiune duhovnicească în rugăciune, o viaţă lăuntrică de dăruire totală, încât ajunseseră să se roage pentru torţionarii lor şi pentru cei care mureau sub ochii lor. Au ajuns la o iubire milostivă faţă de semeni pe care o întâlnim doar în Patericele creştinilor primilor veacuri.

Vă dorim lectură plăcută!

Vă invităm să citiți numărul curent al revistei Contemporanul în format PDF( Click aici)

Logo-romania-citeste-ro

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
 
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
 
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest