Contemporanul » Ancheta Conte » Apel pentru salvarea culturii române vii (V)

Apel pentru salvarea culturii române vii (V)

Genocidul… cultural si Ministerul Culturii si Cultelor

Dosarul Apelului pentru salvarea culturii romane vii a fost depus la Presedintele Romaniei, Ministrul Finantelor Publice, Guvernul Romaniei si, respectiv, Ministerul Culturii si Cultelor.
Ministrul Finantelor Publice, precum si Guvernul Romaniei ne-au raspuns; Ministerul Culturii si Cultelor ne-a onorat cu un raspuns abia dupa ce a primit o sesizare de la Guvernul Romaniei, inclusiv acest gest denotand un dispret fatis fata de semnatarii Apelului nostru, intre care exista nu putine personalitati de prim rang ale culturii romane vii, cum ar fi bunaoara Augustin Buzura, Eugen Simion, Nicolae Breban, Dinu Flamand, Basarab Nicolescu si altii.
Raspunsul Ministerului Culturii este redactat intr-un ton triumfalist, impertinent (a da lectii de competenta si profesionalism unui Breban, Buzura, Basarab Nicolescu, precum si altor personalitati de acelasi rang, sau a le vorbi acestor monstri sacri despre proiecte viabile – nu e decat o impertinenta care depaseste poza-art-9-3-nr-05-2014-reprezorice imaginatie!) si nu are nimic comun cu dramatica realitate a culturii romane vii, avand accente vadit reactionare; a aplica criteriul vandabilitatii in cazul revistelor de cultura, non-profit in marea lor majoritate, a arunca cartile, editiile critice in peisajul unei economii de piata haotice, inseamna a aplica un liberalism nenuantat, salbatic, condamnand astfel cultura romana vie, la o lenta si sigura disparitie!
Raspunsul, semnat de secretarul general al MCC, dl. V. Nitulescu, nu trateaza, de asemeni, a fond, nici una dintre problemele abordate in Apelul pentru salvarea culturii romane vii, fiind un mod perfect (in sens negativ) de a bate apa in piua. Bunaoara, nu se mentioneaza absolut nimic despre capitolele ce si-au mentinut actualitatea, desi de la lansarea Apelului in circuitul mass media au trecut cinci luni, iar noi am depus primele adrese oficiale in luna octombrie:

· Alocarea unui buget de 3 % din PIB culturii (suma de 0,16 la suta alocata la ora actuala este jenanta; argumentul „nu exista bani pentru cultura” e un neadevar vehicularea caruia este descalificanta atat pentru Guvernul tarii, cat si pentru Ministerul Culturii din Romania);
· Revederea Legii sponsorizarii, care la ora actuala e departe de a incuraja sprijinirea culturii romane vii; scutirea de impozite a membrilor Uniunilor de Creatie (un model, in aceasta ordine de idei, este Irlanda);
· O alta masura stringenta e desprinderea FCN de MCC; FCN este, la ora actuala, o caricatura a proiectului lansat si discutat in presa scrisa si TV publice/private; coordonarea activitatii intre MCC, ICR, Uniunea Scriitorilor si FCN, in scopul sprijinirii, promovarii (in tara si strainatate) a culturii romane;
· Crearea in cadrul MCC a unui Departament distinct „Cultura Scrisa” (alcatuit din cateva Birouri: Cultura Scrisa, Promovarea Culturii Scrise, Lectura/Achizitii publice) si alocarea acestui Departament a unui buget egal cu cel al Departamentului Patrimoniu Cultural National;
· Subventionarea culturii scrise in cadrul MCC, prin Departamentul Cultura Scrisa; excluderea din competitie a publicatiilor/editurilor obscure; crearea unor comisii ai caror membri, bine informati in privinta peisajului editorial national, sa faca publice proiectele castigatoare cel tarziu pe 15 martie. ( Si nu in august, septembrie sau octombrie, cum se intampla in ultimii ani. In contractele incheiate cu editorii de carte si reviste sa se includa o clauza distincta: executarea platilor de catre MCC timp de 10 zile de la predarea lucrarilor; anul trecut au fost inregistrate intarzieri de plata de pana la cinci luni.)

Vom reproduce in continuare raspunsurile primite de la cele trei institutii, mentionand ca, in cazul in care timp de treizeci de zile nu vom primi un raspuns concret, la obiect, din partea Ministrului Culturii si Cultelor, dl Adrian Iorgulescu, vom relansa Apelul pentru salvarea culturii romane vii in circuitul mass media national si international, adunand semnaturi pana se va tine cont de cerintele noastre, fara de care existenta de mai departe a culturii romane vii este imposibila.
De fapt, prin adresa MCC, se confirma, din pacate inca o data, ceea ce se afirma raspicat in Apelul pentru salvarea culturii romane, si anume: „E un semnal grav: Ministerul Culturii ne demonstreaza inca o data ca nu este interesat de sprijinirea culturii romane vii, inclusiv a literaturii romane vii. Ministerul Culturii (ne referim la toate administratiile postdecembriste) duce o politica anticulturala, in esenta antinationala; o politica de indiferenta crasa fata de valorile culturii romane; e literalmente un genocid ce se intampla, genocid care are ca tinta cultura vie si valorile vii, scriitorii, artistii plastici, criticii, poetii vii.
Problema reala in perioada post-decembrista (la domeniul culturii ne referim) e ca administratorii culturii au functionat consultandu-se rareori cu creatorii. Astfel, ne-am trezit in plina impostura: eram si mai suntem invatati cum sa ne facem meseria de indivizi neavizati, agresivi, cu pretentii de «omul-stie-tot»; se elaboreaza o lege referitoare la domeniul culturii si ti se pune in fata textul acesteia, iar tu te uiti in el cel putin uimit, intrucat intelegi ca cel care a facut legea respectiva habar n-are cum se face o carte, cum se lucreaza o revista. In consecinta, nu se deconteaza decat costurile tiparului (o parte din acestea!), ca si cand revistele, cartile ar fi scrise de fantome! Cultura romana este dispretuita de guvernantii care uita – din ignoranta, calcul meschin, rauvoitor, din nepasare – ca Romania moderna a fost construita inclusiv de scriitori, de oameni de cultura.”

Ministerul Finantelor Publice
Cabinet Ministru

Referitor la „Apelul pentru salvarea culturii vii” adresat Presedintelui Romaniei, Primului ministru, ministrului culturii si cultelor si ministrului finantelor publice, va comunicam urmatoarele:

Potrivit prevederilor Hotararii Guvernului privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor, nr. 78/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, acest minister asigura elaborarea si aplicarea Strategiei de dezvoltare in domeniul culturii si artei.

In consecinta elaborarea cadrului normativ in ceea ce priveste politica in domeniul culturii scrise intra in competenta Ministerului Culturii si Cultelor si a Administratiei Fondului Cultural National, care stabilesc masurile ce trebuie luate pentru dezvoltarea acestui domeniu de activitate.

In ceea ce priveste aspectele ce intra in sfera de competenta a Ministerului Finantelor Publice, va comunicam faptul ca, potrivit prevederilor Titlului III – impozit pe venit, din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt acordate urmatoarele facilitati fiscale:
– art. 42 lit. a) – nu sunt venituri impozabile, indemnizatiile lunare primite de artistii interpreti sau executanti liber profesionisit, pentru activitatea artistica interpretativa desfasurata intr-o perioada anterioara, indemnizatii acordate potrivit legii speciale;
– art. 42 lit. f) – nu sunt venituri impozabile sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;
– art. 48 alin. (5) lit. a) – la determinarea venitului net din activitati independente sau cheltuieli deductibile limitat0 (5% din baza de calcul stabilita potrivit legii) cheltuielile de sponsorizare si mecenat, inclusive cele cu bursele private acordate in conformitate cu legea speciala;
– art. 50 – determinarea venitului net anual realizat din drepturi de propietate intelectuala se face utilizandu-se cotele forfetare de cheltuieli (40%, respective 50% din venitul brut) cu posibilitatea optiunii pentru determinarea venitului net annual in sistem real;
– art. 57 alin.(4) si art. 84 alin. (2) – contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul anual pe venitul din salarii si din impozitul pe venitul net anual impozabil datorat, pentru sponsorizarea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza potrivit legii, inclusiv pentru bursele private acordate in conformitate cu legea speciala.

In consecinta si persoanele fizice care activeaza in sfera culturii, beneficiaza de facilitatile prezentate mai sus, intrucat acestea se circumscriu sferei beneficiarilor sponsorizarii, in conditiile legii.
Avand in vedere cele de mai sus si pentru o aplicare unitara a prevederilor legislatiei din acest domeniu consideram ca este necesar ca asupra problemelor ridicate sa se pronunte Ministerul Culturii si Cultelor.

Ministru,
Sebastian Vladescu

Guvernul Romaniei
Cancelaria Primului Ministru
Directia Relatii cu Publicul
Nr. 16 / 10294 / 04.12.2006
Catre,
Fundatia Culturala Ideea Europeana
Piata Amzei nr. 13, et. 3, Bucuresti Sectorul 1

Referitor la memoriul dumneavoastra nr. 2616/11.11.2006, va facem cunoscut faptul ca a fost transmis, spre competenta solutionare, MINISTERULUI CULTURII SI CULTELOR, solicitand luarea masurilor legale ce se impun.
Urmeaza ca, in termenul legal, insituttia sesizata sa comunice Cancelariei Primului – Ministru si dumneavoastra solutia adoptata.

Cu stima,
Director,
Oana Marina Istrate

Ministerul Culturii si Cultelor
Secretar General
Nr. 631
Data 26.01.07
Catre:
Fundatia Culturala Ideea Europeana
Bucuresti, Piata Amzei, nr. 13, et. 3, Sector 1

Ca urmare a adresei Dvs. inaintata Guvernului Romaniei si redirectionata catre Ministerul Culturii si Cultelor, inregistrata cu nr. 5004/I.O./27.12.2006, va comunicam urmatoarele:

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana a impus si adaptarea persoanejlor juridice de drept public si privat din domeniul cultural la un mediu economic social si bazat pe competitie si competenta. Acest mediu presupune eforturi suplimentare in special din partea operatorilor culturali, care urmeaza sa se confrunte concomitent cu doua feluri de constrangeri: pe de o parte, publicul solicita o oferta culturala diversa, de calitate si la costuri cat mai reduse, pe de alta parte, diversificarea ofertei si mentinerea unor preturi atractive sunt posiblile numai in masura in care anumite costuri sunt suportate de catre ofertantii culturali.
Prezentarea, promovarea si valorificarea patrimoniului cultural, educarea publicului, facilitatea accesului la actul cultural, pastrarea identitatilor culturale confruntate cu riscul globalizarii, precum si accelerarea trecerii catre societatea informationala reprezinta nevoii si procese pe care operatorii trebuie sa invete sa le gestioneze.
In considerarea celor de mai sus, inca din anul 1998, Guvernul Romaniei s-a implicat in acest proces prin introducerea in legislatie a conceptelor de programe si proiecteculturale si prin finantarea acestora de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.
Avand in vedere ca piata culturala romaneasca se deschide total pentru operatorii culturali din alte tari europene, s-a impus adoptarea unor masuri legislative potrivit carora competitia si competenta sunt singurele reguli care guverneaza finantarea actului de cultura.

Astfel, in scopul satisfacerii nevoilor culturale la nivel local, zonal, regional, national, dar si international, precum si pentru sustinerea si promovarea culturii scrise, s-a considerat necesar implementarea sistemului de finantare nerambursabila a programelor, proiectelor si actiunilor culturale si editoriale.
Mentionam ca unor reviste culturale respectiv asociatii editoriale semnatare ale memoriului le-a fost aprobat, inclusiv in anul 2006, sprijin financiar din partea MCC (Premiile Revistei Luceafarul – 9.000 lei, Revista Contemnporanul – 125 de ani de la anfiintare – 12.000 lei, GALELE A.P.L.E.R. – 5.000 lei etc.
Mai mult, pentru eficientizarea procesului de finantare a actului de cultura s-a infiintat Administratia Fondului Cultural National, institutie publica cu personalitate juridica, cu atributii de colectare a sumelor necesare si acordare a finantarii nerambursabile programelor, proiectelor si actiunilor culturale si editoriale, finantari acordate pe baza de selectie publica de oferte; mentionam ca evaluarea si selectarea programelor, proiectelor si actiunilor culturale si editoriale se realizeaza de catre comisii alcatuite din experti independenti, accesul la finantare fiind permis in conditii de egalitate atat persoanelor juridice de drept public, cat si celor de drept privat care desfasoara activitati culturale.

Motivul pentru care a fost creata Administratia Fondului Cultural National, in septembrie 2005, a fost acela de a pune la dispozitia operatorilor culturali un instrument important de finantare a proiectelor culturale si editoriale, insa nu o unica sursa de fonduri, in conditii de transparenta si competitivitate (potrivit prevederilor din Ordonanta nr. 10 / 2005, sectiunea a 6-a).

Pe de alta parte, asociatiile profesionale ale editorilor, cat si reprezentanti ai unor institutii publice si private – furnizoare de productii editoriale – sunt implicate in procesul de propunere a membrilor din comisiile de evaluare si selectie a proiectelor editoriale. Propunerile venite din partea cestor asociatii si din partea redactiilor si editurilor au fost sporadice. Responsabilitatea selectiilor expertilor evaluatori a fost asumata de Consiliul A.F.C.N. Numit pe o perioada de doi ani de catre Ministrul Culturii si Cultelor, Consiliul A.F.C.N. este alcatuit in acest moment din personalitati culturale si specialisti precum Adrian Guta, critic de arta, Mihai Sora, scriitor si filosof, Andrei Pippidi, istori, Maria Ana Munteanu, scenograf si producator de spectacole de dans, Victor Neumann, istoric, Virgil Nitulescu, secretar general, reprezentant al M.C.C., Istvan Zsehranszky, reprezentant al Departamentului pentru Relatii Interetnice – Guvernul Romaniei, Tanti Colcer, reprezentant al Ministerului Finantelor Publice, Horia-Roman Patapievici, reprezentant al Insitutului Cultural Roman.

Prin misiunea sa, A.F.C.N. spijina realizarea proiectelor culturale provenite din noua domenii culturale (arte vizuale si arhitectura, activitati muzeale, teatru, dans, muzica, patrimoniu cultural national, patrimoniu imaterial, managament cultural si formare profesionala, proiecte editoriale propuse de artisti, institutii publice, organizatii neguvernamentale in vederea obtinerii de finantari nerambursabile). In cadrul sesiunii de finantare a proiectelor editoriale pe anul 2006, pentru prima oara in Romania post-decembrista, s-au acordat finantari nerambursabile – si nu subventii – unui numar de 35 de reviste si publicatii. Elaborarea si inscrierea  unui proiect in procesul de evaluare presupun din partea celui care l-a propus asumarea riscului de a nu fi selectionat, iar din partea evaluatorului, asumarea responsabilitatii judecatii de valoare. Procesul de evaluare a avut la baza prioritatilor  definite de Consiliul A.F.C.N., potrivit Legii nr. 186 / 2003 privind sustinerea si promovarea culturii scrise, cat si grila de evaluare a proiectului editorial. Prioritatile de finantare au fost anuntare in momentul lansarii sesiunii si sunt afisate la sectiunea Finantari a paginii de web www.afcn.ro.

Instrumentele de evaluare mentionate mai sus asigura obiectivitatea judecatii de valoare, care, insa, oricat s-ar stradui sa fie impartiala, nu poate multumi pe toata lumea. Pentru a se adapta conditiilor economiei de piata, va fi necesar ca operatorii culturali sa se obisnuiasca sa elaboreze si administreze proiecte viabile. Banii pentru reviste de cultura au fost obtinuti, pana acum, prin subventii, nu prin finantari de proiect. O mare pondere a detinut-o, in anii anteriori, notorietatea institutiei, nu calitatea proiectului propus. Consideram ca este fireasca evolutia spre finantari de proiecte, iar evaluarea acestor proiecte a fost facuta de comisiile desemnate pe baza propunerilor (putine ca numar) primite de A.F.C.N. de la operatorii culturali (redactiile publicatiilor si editurile), potrivit procedurilor legale in vigoare (Ordonanta de Guvern nr. 10 / 2005, sectiunea a 6-a, Legea nr. 146 / 2005, Hotararea de Guvern nr. 802 / 2005, Ordinul Ministrului Culturii si Cultelor nr. 2102 / 2006, Legea nr. 186 / 2003, cu modificarile si completarile ulterioare).

In vederea eficientizarii procedurilor de acordare a finantprilor nerambursabile in 2007, inca din octombrie 2006 a fost constituit un grup de lucru, formati din reprezentanti ai editurilor si publicatiilor culturale (inclusiv reprezentantul Fundatiei Culturale Ideea Europeana), M.C.C., A.F.C.N., Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii (C.S.C.D.C.). Pe baza propunerilor formulate s-au discutat prioritatile tematice pentru proiectele editoriale, precum si criteriile de evaluare pentru aceste proiecte.
Rezultatele obtinute s-au concretizat in:
– definirea unor grile de concurs (criterii de evaluare si punctaje) adaptate cerintelor de productie si, in consecinta, de evaluare, a revistelor culturale, demrs finalizat pe parcursul a doua luni de intalniri – noiembrie-decembrie 2006;
– propunerea, venita din partea A.F.C.N., de implementare a unei modalitati de calcul (bugete) pentur carte si reviste culturale adaptate specificului productiei editoriale.

Pentru anul 2007, se va realiza acordarea de finantari nerambursabile din  bugetul Administratiei Fondului Cultural National in conditii de concurenta, competitivitate si transparenta, pentru programele, proiectele si actiunile culturale, precum si se va accelera procesul de transformare si adaptare a ofertantilor culturali la conditiile viitorului. Numai in aceste conditii contribuabilii vor avea garantia ca resursele financiare publice sunt utilizate eficient prin finantarea actului de cultura de calitate.

Secretar General
Virgil Stefan Nitulescu

Dupa primirea acestor raspunsuri, Fundatia Culturala Ideea Europeana si revista Contemporanul a depus urmatoarea adresa, anexand la aceasta dosarul la zi al Apelului pentru salvarea culturii romane vii:

En tete
Nr. 297/ 08.02.2007

Catre Presedintele Romaniei,
Traian BASESCU

Primul Ministru,
Calin Popescu TARICEANU

Ministrul Finantelor Publice,
Sebastian VLADESCU

Apel pentru salvarea culturii uneia dintre tarile… Uniunii Europene

Aparitia revistelor de cultura este incredibila in contextul in care toate guvernele post-decembriste au tratat cultura romana vie cu dispret, condamnand-o la o lenta disparitie. Este, aceasta, o realitate, care, in septembrie 2006, ne-a facut, dupa cum se stie, sa lansam in circuitul mass media un Apel pentru salvarea culturii romane vii, semnat pana la ora actuala de 847 de personalitati din Romania, Israel, Irlanda, Franta, Germania, Australia, precum si din alte tari, intregul dosar – destul de voluminos de altfel – fiind depus in atentia presedintelui tarii, a ministrului finantelor, primului ministru si a ministrului culturii. Ministrul Finantelor Publice, precum si Guvernul Romaniei ne-au raspuns; Ministerul Culturii si Cultelor ne-a onorat cu un raspuns dupa ce a primit o sesizare de la Guvernul Romaniei, inclusiv acest gest denotand un dispret fatis fata de semnatarii Apelului, intre care exista nu putine personalitati de prim rang ale culturii romane vii, cum ar fi bunaoara Augustin Buzura, Eugen Simion, Nicolae Breban, Dinu Flamand, Basarab Nicolescu, Vasile Gorduz, Ion Pop, Irina Petras si altii.

Raspunsul Ministerului Culturii este redactat intr-un ton triumfalist, impertinent (a da lectii de competenta si profesionalism unui Breban, Buzura, Basarab Nicolescu, precum si altor personalitati de acelasi rang, sau a le vorbi acestor monstri sacri despre proiecte viabile – nu e decat o impertinenta care depaseste orice imaginatie!) si nu are nimic comun cu dramatica realitate a culturii romane vii, cele circa cinci file redactate avand pe ici si colo accente vadit reactionare; a aplica criteriul vandabilitatii in cazul revistelor de cultura – non-profit in marea lor majoritate –, a arunca cartile, editiile critice in arena unei economii de piata haotice, inseamna a aplica un liberalism nenuantat, salbatic, condamnand astfel cultura romana vie la o lenta si sigura disparitie!

Raspunsul, semnat de secretarul general al MCC, dl. V.Nitulescu, nu trateaza, de asemeni, ŕ fond, nici una dintre problemele abordate in Apelul pentru salvarea culturii romane vii, fiind un mod perfect (in sens negativ) de a bate apa in piua. Bunaoara, nu se mentioneaza absolut nimic despre capitolele ce si-au mentinut actualitatea, desi de la lansarea Apelului in circuitul mass media au trecut cinci luni, iar noi am depus primele adrese oficiale in luna octombrie: • Alocarea unui buget de 3 % din PIB culturii (suma de 0,16 la suta alocata la ora actuala este jenanta; argumentul „nu exista bani pentru cultura” e un neadevar vehicularea caruia este descalificanta atat pentru Guvernul tarii, cat si pentru Ministerul Culturii din Romania); • Revederea Legii sponsorizarii, care la ora actuala e departe de a incuraja sprijinirea culturii romane vii; scutirea de impozite a membrilor Uniunilor de Creatie (un model, in aceasta ordine de idei, este Irlanda); • O alta masura stringenta e desprinderea FCN de MCC; FCN este, la ora actuala, o caricatura a proiectului lansat si discutat in presa scrisa si TV publice/private; coordonarea activitatii intre MCC, ICR, Uniunea Scriitorilor si FCN, in scopul sprijinirii, promovarii (in tara si strainatate) a culturii romane; • Crearea in cadrul MCC a unui Departament distinct „Cultura Scrisa” (alcatuit din cateva Birouri: Cultura Scrisa, Promovarea Culturii Scrise, Lectura/Achizitii publice) si alocarea acestui Departament a unui buget egal cu cel al Departamentului Patrimoniu Cultural National; • Subventionarea culturii scrise in cadrul MCC, prin Departamentul Cultura Scrisa; excluderea din competitie a publicatiilor/editurilor obscure; crearea unor comisii ai caror membri, bine informati in privinta peisajului editorial national, sa faca publice proiectele castigatoare cel tarziu pe 15 martie. (Si nu in august, septembrie sau octombrie, cum se intampla in ultimii ani. In contractele incheiate cu editorii de carte si reviste sa se includa o clauza distincta: executarea platilor de catre MCC timp de 10 zile de la predarea lucrarilor; in anii trecuti au fost inregistrate intarzieri de plata de pana la cinci luni.)

Intentionam sa relansam Apelul pentru salvarea culturii romane vii in circuitul mass media national si international, adunand semnaturi pana se va tine cont de cerintele noastre, fara de care existenta de mai departe a culturii romane vii este imposibila. De fapt, prin adresa MCC, se confirma, din pacate inca o data, ceea ce se afirma raspicat in Apelul pentru salvarea culturii romane, si anume: „E un semnal grav: Ministerul Culturii ne demonstreaza inca o data ca nu este interesat de sprijinirea culturii romane vii, inclusiv a literaturii romane vii. Ministerul Culturii (ne referim la toate administratiile postdecembriste) duce o politica anticulturala, in esenta antinationala; o politica de indiferenta crasa fata de valorile culturii romane; e literalmente un genocid ce se intampla, genocid care are ca tinta cultura vie si valorile vii, scriitorii, artistii plastici, criticii, poetii vii.

Problema reala in perioada post-decembrista (la domeniul culturii ne referim) e ca administratorii culturii au functionat consultandu-se rareori cu creatorii. Astfel, ne-am trezit in plina impostura: eram si mai suntem invatati cum sa ne facem meseria de indivizi neavizati, agresivi, cu pretentii de «omul-stie-tot»; se elaboreaza o lege referitoare la domeniul culturii si ti se pune in fata textul acesteia, iar tu te uiti in el cel putin uimit, intrucat intelegi ca cel care a facut legea respectiva habar n-are cum se face o carte, cum se lucreaza o revista. In consecinta, nu se deconteaza decat costurile tiparului (o parte din acestea!), ca si cand revistele, cartile ar fi scrise de fantome! Cultura romana este dispretuita de guvernantii care uita – din ignoranta, calcul meschin, rauvoitor, din nepasare – ca Romania moderna a fost construita inclusiv de scriitori, de oameni de cultura.”

Actualul ministru al culturii demonstreaza inca o data incapacitatea de a solutiona criza administrarii/sprijinirii culturii romane, si consideram ca este o datorie de onoare a d-sale sa-si dea demisia. In caz contrar, Ministerul Culturii din Romania risca sa-si consolideze faima de singurul minister al culturii din lume care nu isi sprijina cultura vie – realitate cunoscuta deja atat in tara, cat si peste hotare.

Revista Contemporanul. Ideea Europeana
Redactor-sef –
Aura CHRISTI

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, infiintata in 1981, este o publicatie nationala de cultura, politica si stiinta, in paginile careia se gasesc cele mai proaspete stiri privind evenimentele culturale, sociale si politice din Romania si din strainatate. De asemenea, veti fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest