Contemporanul » Ancheta Conte » Apel pentru salvarea culturii române vii (IV)

Apel pentru salvarea culturii române vii (IV)

APLER si cultura romana vie

Galele APLER s-au desfasurat si de asta data la Campina in prima joi a lunii noiembrie, luandu-se in discutie, intre alte probleme importante vizand administrarea culturii romane, Apelul pentru salvarea culturii romane vii. Au participat reprezentanti ai editurilor, revistelor membre ale acestei institutii, precum si reprezentanti ai bordului director al Federatiei Editorilor si Distribitorilor de Carte din Romania infiintate relativ recent, reporteri de la radio, TV si de la publicatiile centrale. Ministerul Culturii si Cultelor, precum si FCN n-au binevoit sa fie reprezentati la acest forum important decat prin niste functionari lipsiti de putere de decizie, aceste institutii manifestandu-si astfel din nou dispretul fata defoto-carti-fot-prez creatorul roman viu, fata de institutiile nationale care fac parte din patrimoniul romanesc viu. Apelul pentru salvarea culturii romane vii a adunat circa 700 de semnaturi. Vom continua demersurile enuntate in acest document important.

MEDIAFAX: APLER a desemnat Contemporanul si Dacia literara drept cele mai bune reviste culturale din 2005, Campina, nov. Revistele Contemporanul si Dacia literara au fost premiate de Asociatia Publicatiilor Literare si Editurilor din Romania (APLER) pentru activitatea desfasurata in cadrul celei de-a opta editii a Galelor APLER de la Campina. Pentru prima data, APLER a acordat cate doua premii la fiecare categorie, respectiv: revista anului, editura anului, autorul anului, graficianul anului si jurnalistul cultural al anului. Pentru activitatea editoriala desfasurata anul trecut, APLER a premiat Editura Academiei Romane si Editura Muzeului National al Literaturii Romane. In plus, au fost premiati si scriitorii: Gheorghe Glodeanu, pentru cartea Mastile lui Proteu, aparuta la Editura Fundatiei Culturale Libra, si Ioan Matiut, pentru volumul Deja vu, aparut la Editura Dacia din Cluj. Mihai Zgondoiu din Bucuresti si Doina Buciuleac din Iasi au fost desemnati graficienii de carte ai anului 2005. APLER a acordat si doua premii pentru jurnalism cultural Iolandei Malamen, de la cotidianul Ziua, si Clarei Margineanu de la TVR Cultural. Juriul care a desemnat castigatorii a fost format din Cassian Maria Spiridon, Gellu Dorian, Paulina Popa, Vasile Dan si Ion Vadan. Premiile au o valoare totala de 7.000 lei (70 de milioane lei vechi), dintre care 5.000 lei au fost acordati de Ministerul Culturii si Cultelor. (Madalina Cerban)

GALELE ASOCIATIEI PUBLICATIILOR LITERARE
SI EDITURILOR DIN ROMANIA (APLER)
,
editia a VIII-a, 2-4 noiembrie 2006, Campina

Propuneri
care s-au desprins din dezbaterea de la Campina

  1. Comisia de subventionare a revistelor si cartilor sa treaca inapoi sub egida Ministerul Culturii si Cultelor;
  2. Sa se dea raspuns la Apelul pentru salvarea culturii romane vii, semnat de 664 de scriitori si oameni de cultura;
  3. Revederea Legii sponsorizarii, care nu incurajeaza deloc mecenatul;
  4. Sa nu se mai retina la AFCN documentele originale ale editorilor de carte si reviste;
  5. Sa se renunte la obligativitatea licitatiilor pentru tipografii si la impartirea aberanta, pe luni, a decontarii cu chitante pentru consumabile, precum si a regiei;
  6. Sesiunile de evaluare sa se faca in primul trimestru al anului;
  7. Solutionarea problemelor cu Posta Romana;
  8. In Consiliul Director al AFCN sa se regaseasca si reprezentanti ai asociatiilor de editori;
  9. Sa se precizeze ce finanteaza AFCN: autorul, opera, editura sau cititorul.

Sinteza dezbaterii
Din 2 noiembrie 2006, orele 18,00


Fondul Cultural National versus cultura scrisa nationala?

Au participat circa 100 scriitori, directori si redactori-sefi de reviste literare si edituri, personalitati ale vietii culturale, reprezentanti ai presei scrise, TVR si ai unor televiziuni locale.
MCC si AFCN

Ion Tomescu, presedinte executiv APLER, moderator:
Nu exista o strategie a culturii scrise nationale, desi s-a cerut acest lucru la Galele din 2005. S-a mai cerut modificarea Legii 186, cu propunerile editorilor facute tot la Campina si inaintate MCC, Parlamentului Romaniei, Presedintiei s.a. Legea s-a modificat, dar fara sa fim consultati noi, editorii, asociatiile profesionale. Si s-a modificat pagubos, firesc, in detrimentul nostru.
Lipsa de comunicare cu AFCN si MCC pentru studierea criteriilor – unul prezent pe site, altul in fisa din Ghidul utilizatorului.

Faptul ca reprezentantii MCC si ai AFCN au intarziat la dezbateri a creat nemultumiri in randul participantilor prezenti la dezbatere, considerand aceasta intarziere o sfidare.
De la bun  inceput s-a facut precizarea ca AFCN a fost constituit pentru sprijinirea culturii scrise, dar de la initiativa la fapte s-a dovedit a fi o distanta foarte mare.
Ce fel de proiect este o carte sau o revista literara care apare, de exemplu, de peste 100 de ani. Au fost intrebari la care nu s-a putut da un raspuns.

S-a precizat ca foarte multe reviste de traditie din Romania nu au primit nici un fel de finantare, iar cele care au fost selectate au primit sume foarte mici, in comparatie cu anii precedenti.
Cartile aprobate  au fost comunicate la sfarsitul lunii septembrie, iar termenul de predare a lor este foarte scurt (10 noiembrie), ceea ce face ca unele edituri sa renunte la decontarea lor: Saeculum I.O., Curtea Veche s.a.

Cornel Antoniu, redactor-sef al Revistei Antares, Galati, membru al Colectivului de lucru FEDCR–APLER–AFCN–MCC:
Intalnirea cu AFCN si MCC a avut in vedere o discutie punctuala
proiectele stabilite de AFCN sunt straine de lumea editoriala. S-a convenit ca pentru anul viitor sa se revizuiasca aceste criterii.

Care sunt modurile de evaluare, de acordare a punctajului si realizarea selectiei. Exista o suma iar revistele intrunesc un punctaj, dupa care expertii in proiecte (de care nu am auzit pana astazi), dar din care ar trebui sa faca parte un specialist care sa fi facut o revista etc. A ramas stabilit ca din viitoarea comisie sa faca parte si un reprezentant al APLER, in cunostinta de cauza. Un sistem de evaluare corect, tinand cont de punctaje normale si reale.

Chiar daca se doreste disparitia culturii scrise, apar mai multe si mai multe reviste, care fac viata spirituala a poporului nostru. Asa a fost si asa trebuie sa fie si ar trebui sa dea de gandit MCC, AFCN, scriitorilor, cei care sunt fermentul culturii scrise in Romania, sa-i indemne la o solidaritate concreta, adevarata. Avem o experienta de 16 ani de tranzitie si numai prin solidaritate putem sa determinam oamenii care conduc MCC si AFCN sa gandeasca si sa actioneze asa cum simtim noi. Nu este cel mai mare efort al unei tari, ar trebui sa fie o prima urgenta a guvernului.

AFCN a demonstrat deschidere si speram ca cel putin de la anul sa fie criterii reale si termene realiste. Pentru ca este imposibil sa se faca propunerile in toamna, aprobarile sa fie comunicate in v ara, adica dupa 7 luni… in 7 luni cu ce se face revista? Noi sa facem propunerile in iarna, iar cel tarziu la sfarsitul lunii ianuarie sa se dea raspunsurile, ca toti operatorii culturali (cum ne numiti dvs.) sa fie in cunostinta de cauza, edituri, carte revista, sa stim cum sa actionam. Poate ca vor fi si alte propuneri si este bine ca sistemul de lucru sa se imbunatateasca, pentru ca asa nu se mai poate continua.
Sa ne unim eforturile sa schimbam optica celor care conduc aceasta tara.

Ion Tomescu:
alta disfunctie: rezultatele sunt comunicate la sfarsitul lunii septembrie, termenul  de predare este 10 noiembrie…. Daca editorul realizeaza cartea inainte, AFCN nu o ia in considerare, ca fiind realizata inainte de evaluare;

Trebuie sa gasim solutiile cele mai bune. De ce s-a renuntat la comisia de subventionare de la MCC? Care este diferenta intre subventionare si finantare nerambursabila?
Sumele alocate revistelor sunt foarte mici. Mi s-a explicat de ce s-a oprit la 62,8 puncte – nu s-au ajuns banii!!! Anul trecut au fost bani mai multi. Ni se invoca normele europene, dar nu vom vinde si cumpara numai manele…

Ionel Oprisan,  vicepresedintele SER:
Sunt convins ca ceea ce vom discuta va fi paralel cu hotararile ce se iau la alte niveluri. Ca editor, am fost la AFCN si am vorbit cu doamna director Grecu si cu alta doamna, am plecat de acolo nemultumit total. In primul rand am predat cererile pentru aprobarea de finantare nu subventionare (diferenta de gingasie intre ele) la inceputul lunii mai. Ni s-a promis solemn ca nu se va mai repeta situatia de la MCC, din anii trecuti, cand lucrarile erau gata si contractele nu. Acum, totul este intr-o ceata totala. Nimeni nu stie nimic, ne-au trimis dintr-o parte in alta. Dupa ce s-a dat rezultatul, s-a impus un termen aberant 10 noiembrie, cel putin pe contractul meu. Nu se pot realiza lucrarile intr-un termen atat de scurt. La sfarsitul anului, tipografiile nu mai fac fata: calendare, agende, carti. Daca editorul a publicat una dintre carti, AFCN nu ia in considerare factura emisa inainte de contract. Nu se poate edita atata amar de carte intr-o luna, o luna si jumatate. O clauza impusa dupa ce s-au dat contractele: fisele de antecalcul cu modificari – alte surse de finantare 10% ale editurii,  altadata la MCC se trecea un mic profit al editurii, sunt carti de biblioteca, se vand greu, nu se poate scoate diferenta care sa amortizeze partial costurile. MCC nu a aprobat decat max. 30-40% din costuri. Alta problema, in fisa de antecalcul se trece cota de regie, care se adauga la celelalte cheltuieli. Se adauga chitante in plus. De unde atatea chitante? Se pretinde sa se faca licitatii de la mai multe tipografii. Noi nu stim daca tipografia respectiva va face carte de calitate, in comparatie cu cea cu care lucram de ani de zile. Mai mult, nu ajunge licitatie pt tipografie, ci mai trebuie si pentru consumabile: trei oferte de pret pentru pixuri, hartie. Asta inseamna a arata banii si a-i lua inapoi. Eu personal sunt hotarat cu editurile mele sa ma retrag din aceasta afacere paguboasa. Voi refuza banii pe care ar trebui sa-i iau dupa aparitia lor. Le voi scoate, dar nu le voi deconta. Propun ca toate fondurile pentru finantare sa se verse pentru achizitii. Macar prin acele comenzi de stat poate sa se mai miste ceva, poate vor ajunge in biblioteci.

Aura Christi, redactor-sef, revista Contemporanul:
Este jenant ca MCC nu este reprezentat aici (Reprezentantul MCC nu ajunsese la Campina). Lucrurile au inceput sa se deterioreze de mai demult. Toate guvernele au ignorat cultura scrisa, au tratat-o cu un dispret inexplicabil. Romania moderna a fost cladita de mari ganditori.
Incepand cu 1996 au fost distruse cateva mari institutii: Editura Minerva, 13 reviste, dintre care unele care au peste 100 de ani. Lucrurile au involuat, Razvan Theodorescu a desfiintat Departamentul Cultura Scrisa al ministerului, care nu exista nici la ora actuala. Este unul… Divertisment, spectacole… Cultura scrisa e un birouas micut, la coada.
Mona Musca a vrut sa infiinteze o institutie total independenta si paralela cu MCC, dupa modelul Centre National du Livre din  Franta. Nu a avut intentia de a desfiinta subventiile pentru cultura scrisa, ce functionau de 16 ani.
Sub administratia Iorgulescu e si mai rau. MCC este un exemplar unic in lume, MCC este singurul minister din lume care nu sprijina cultura romana vie, scrisa, care e patrimoniu.
FCN functioneaza aberant… Ma duc acolo, ma prezint: ma numesc…, sunt scriitor. Nu, mi se raspunde, dvs. sunteti operator cultural, eu sunt scriitor de programe.
In cotidiene apar stiri culturale, dar intr-un cotidian nu apar informatii ca in presa literara, sa nu amestecam lucrurile, intr-un cotidian nu e nevoie de subventii. O revista de cultura apare in 1500 ex., difuzarea este deficitara, sistemul e construit in mod ticalos.
Aceasta este cauza care ne-a determinat ca, in august, cand AFCN a anuntat rezultatele (cand toata lumea era plecata in vacanta), sa initiem Apelul si aici, in sala, 90% sunt semnatarii acestui apel. El este sustinut de 664 personalitati culturale. Apelul nu a fost o dorinta de razbunare pe MCC, pe x sau y, semnaturile sunt din Romania, Israel, SUA, Australia, practic din toata lumea.

Cerem punctual:
alocarea unui buget de 3% din PIB. Argumentul ca nu sunt bani pentru cultura este descalificant si pentru guvern si pentru Romania;
Revederea legii sponsorizarii care nu incurajeaza deloc mecenatul;
Scutirea de impozite a membrilor uniunilor de creatie (dupa modelul irlandez);
Desprinderea FCN de MCC;

Elaborarea unei strategii nationale. USR, AFCN, MCC, ICR, fac programe de capul lor. Centre National du Livre stie programul Ministerului de Externe si al Ministerului Culturii in Franta. Trebuie doar sa comunicati intre voi! Se schimba guvernele, se rade totul si se reia de la zero.
Crearea in MCC a unui Departament distinct cultura scrisa, care sa cuprinda: 1. cult scrisa, 2 promovarea culturii scrise 3. lectura, achizitii publice. Alocarea acestui departament a unui buget egal cu cel al patrimoniului.
Subventionarea culturii scrise (nu prin AFCN si alte institutii-purici) in cadrul MCC. Am auzit diverse variante, ca UE impune nesprijinirea culturii scrise: minciuni sfidatoare. Franta are un  intreg sistem  de subventionare a culturii scrise. Nu va convine scriitorul roman si faceti toate eforturile sa il aruncati pur si simplu. Nu va convine: eu sunt operator cultural, dvs. sunteti scriitor! Subventionarea culturii scrise prin MCC, Departamentul cultura scrisa.

Crearea unor comisii de evaluare ai caror membri sa faca parte din mediul scriitoricesc,  sa fie la curent cu peisajul editorial, cultural, sa nu confunde Romania Literara cu Convorbiri literare sau cu Contemporanul. Sunt lucruri foarte importante.

In contractele incheiate cu editorii de carte si reviste, sa se specifice clar decontarea lucrarilor in termen  de 15 zile de la predarea acestora. Comisiile sa se tina in martie nu in august sau octombrie. Anul trecut au fost intarzieri de plata de 5 luni.

Situatia este dramatica, acest Apel pentru salvarea culturii romane vii este o victorie, chiar daca autoritatile n-au miscat. De fapt, intr-un fel, au reactionat. Ni s-a demonstrat un lucru care mi se parea ca tinand de fantasmele sau utopiile mele placute, agreabile, cand ma aflu in fata calculatorului si scriu: scriitorul roman este apt de solidaritate!

Consultati Apelul si ancheta La ce bun cultura romana vie? Daca l-as traduce in engleza, franceza si germana si l-as distribui la agentiile de presa din strainatate i-as face un deserviciu de imagine si mai mare acestei tari.
Lucrurile sunt extrem de grave. Am fost apti de solidaritate; pe lista se afla scriitori care nu se saluta de ani de zile, scriitori care s-au judecat, care s-au certat. Acum 3-4 saptamani, am fost convocati (prozatorul Breban, eu si ministrul Adrian Iorgulescu) la Comisia pentru cultura a Senatului, de catre dl. Paunescu, unde am avut o discutie de circa o ora si jumatate, amiabila. am convenit cu dl Adrian Iorgulescu ca nu stam pe parti opuse ale baricadei, trebuie sa miscam lucrurile din loc. Ce m-a socat este ca ministrul sustine una si buna tot timpul – cultura are bani, are mult mai multi ca in anii trecuti, aduce argumente de genul ca in Biblioteca Nationala se vor investi 440 milioane de euro – cladiri, biserici, restaurari etc. Nu ne referim la domeniul patrimoniului e un domeniu in care se fac enorm de multe crime: restaurarea monumentelor se face fara licitatii, specialisti etc. Ma refer la cultura romana vie, la texte scrise, la cartile care nu se vand si in care trebuie investit (editii critice, exegeze), la reviste vechi, prin care intram in Europa.

Ion Tomescu:
Este vorba de a reveni cu picioarele pe pamant. Pentru o singura carte trebuie facut un dosar stufos. Cum adica: Ce proiect cultural este o carte? Ce proiect cultural este o revista culturala de peste 100 de ani? Am fost atacat in presa si se afirma ca nu mai contreaza traditia. Atunci putem sa ne mutam in alta parte in Europa, ca e la fel…

Dan Al. Condeescu:
APLER contine si reviste culturale si edituri. Par doua chestiuni diferite dar fondul este acelasi. In cazul revistelor o buna parte dintre ele nu au primit finantare sau daca da, e ca si inexistenta. In cazul editurilor am primit foarte tarziu si trebuie sa scoatem cartile pana pe 10 nov. Lucrurile si din punctul de vedere al revistelor si al editurilor s-au spus si noi le cunoastem, va rugam sa incercati sa ne dati un raspuns, urmand ca discutiile sa continue.

Laura Ganea, inspector AFCN:
In primul rand vreau sa va asigur de intregul meu respect pentru scriitorii romani aici de fata. AFCN nu se doreste nici o secunda un adversar, ci un partener. Si tocmai din acest punct de vedere ma aflu aici. Pe de alta parte, va rog sa-mi permiteti sa nu vorbesc decat in numele AFCN. Nu pot da nici un fel de raspuns in numele MCC. Ma voi referi la cateva lucruri punctuale aduse in discutie. Noi avem o relatie extraordinar de buna cu APLER, au fost mai multe intalniri de lucru, in urma carora s-au facut pasi extraordinari, inclusiv prin incercarea unor schimbari legislative. Acest lucru nu depinde insa de noi. Sprijinul dvs. pentru noi este foarte, foarte util.

Exista o deschidere pentru discutii in vederea imbunatatirii activitatii, inclusiv prin initiative legislative. Si in acest sens, sprijinul editorilor este foarte important. Referitor la termenul de 10 noiembrie extrem de scurt, s-au facut demersuri la ministrul culturii si Directia buget finante pentru prelungirea acestuia. Conform contractului, AFCN deconteaza cartile in termen de 30 de zile si a facut demersuri pe langa MCC pentru prelungirea termenului si suplimentarea fondurilor pentru 2007 astfel incat sa se poate deconta pana pe 28-29 decembrie. Mai mult nu se poate pentru ca intram intr-un alt exercitiu bugetar. Este doar un demers si nu se cunoaste inca solutia. Noi ne-am straduit sa venim in intampinarea dorintelor, nevoilor, solicitarilor dvs.

(In discutia ulterioara purtata de Ion Tomescu cu Dl. Director Demeter Andras, la sediul MCC, s-a convenit prelungirea termenului pana la 30 noiembrie a.c.)

Referitor la cei 10%, care sunt prevazuti in Normele Metodologice – Ordinul MCC. Regret ca nu le cunoasteti sau nu le-ati consultat inainte.
Ne-a interesat si am dori sa va usuram eforturile. Procesul de selectie se va simplifica, se va desfasura in 2 etape, nu va vom  mai cere atat de multe documente, din pacate acest lucru nu se poate realiza intr-un rastimp atat de scurt cum ne-am dori. Si daca demersurile AFCN sunt sustinute si de dvs., atunci impreuna vom ajunge la un rezultat.
Va asigur de maxima deschidere pentru consultari si exista deschidere in continuare, avem consultari cu APLER si invitam toate asociatiile de editori la discutii.

Catalin Avramescu, unul dintre expertii evaluatori:
Nu fac parte din comisia pentru evaluarea revistelor, ci doar din cea de evaluare carte. Asigur ca nu am nici o legatura cu MCC, nici cu alte institutii, sunt expert independent, nu apartin nici unui grup sau grupari.
Am venit la dezbatere pentru clarificarea unor lucruri, pentru mine personal si pentru editori.

Grila de evaluare ni s-a dat de la AFCN, iar cuantumul nu este decis de experti. In total sunt 5 experti din comisia de carte.

Nu am tradus in nici un fel preferintele mele in acte practice. Evaluarea a fost facuta strict pe criterii. Nu ma consult cu nimeni la evaluare. Desi cunosc scriitori care erau propusi spre finantare, nu s-a lasat influentat.

Criteriile sunt importante, dar nu are nici un control asupra lor, nu-i apartin. Pot doar sa explic cum s-au aplicat criteriile, dar nu am nici un control asupra criteriilor. Sunt doua lucruri distincte. Discutia despre criterii nu se poate face cu domnia-sa, ci cu cei care le-au intocmit.
La modul general, dosarele primite pentru evaluare, contin lucruri bune si mai putin bune. Cele mai putin bune: carte aparuta si existenta in librarii, propusa spre finantare; procedural este interzisa finantarea in acest caz. Cartea aparuse cu 8 luni inaintea depunerii dosarului.
Intocmirea proiectelor defectuoasa, descrierea cartii, autorului, proiectului. Au fost extrem de multe dosare de un schematism total: titlu, autor. Sau alt exemplu dosare de genul titlul, autorul si o descriere schematica: roman promitator al unui debutant… In felul acesta sansele de a primi o reactie favorabila sunt nule. Dosarul se evalueaza. Daca dosarul nu contine descriere nu poate fi evaluat favorabil.

Ion Tomescu: Scuze pentru intrerupere, nu evaluarea am contestat-o, ci grila, criteriile de evaluare care sunt defectuoase, traduse prost, si ori ca evaluezi o carte, ori un tractor, o faci la fel.

Laura Ganea: Dar acum lucram impreuna la o noua grila si lucrurile se vor schimba.

Cassian Maria Spiridon, redactor-sef Revista Convorbiri literare, Iasi, vicepresedinte al APLER:
Discutam grila de acum. Grila mi se pare o matrice care se poate aplica la orice si la nimic. Va intreb acum despre:

Justificarea proiectului, daca este nou. Dar daca eu incep Convorbirile literare acum, dupa 140 de ani, si va explic dvs. de ce fac Convorbirile literare, ma trezesc intr-o situatie absurda.
A doua chestiune – Anvergura proiectului editorial. Un proiect de genul Convorbiri literare are o anvergura nationala.

Contributia colaboratorilor externi – nu inteleg la ce va referiti, ce inseamna: cei care nu sunt in revista? Contributia lor se vede in paginile revistei. Daca deschideti revista aflati ca a semnat Al. Zub, de exemplu. Eu trebuie sa va explic, sau dvs. sa va obositi sa intelegeti ca propun sa continuam un proiect de 140 de ani. Cum sa va traduc eu implicarea colaboratorilor externi?

Contributia traducerilor. Convorbiri literare publica numar de numar traduceri. Ce sa spun in plus?

Capacitatea de acoperire geografica… revista Convorbiri literare are o acoperire nationala si va garantez ca are si una internationala…

Daca revista Contemporanul, care n-are decat 125 de ani, nu a primit nimic, noi care avem 140 de ani am primit 52 milioane pentru tot anul. Bun! Pentru acesti 52 milioane, in august, am trimis (mi s-a cerut) documentele originale, pentru toata suma si inca ceva pe deasupra. S-a impartit suma pe 5 luni, cate 10 mil., asta e o dovada a bunei gospodariri a banilor. La ora actuala documentele mele originale trimise in august sunt arestate la Dvs., eu nu pot sa-mi fac contabilitatea, nu am documente. Pe urma, dvs. mi-ati cerut si chitante ca am platit, ordine de plata; le-am trimis, ca am platit, dar nu au fost de-ajuns…. Chitanta de tipar costa 30 mil. si dvs. imi dati 10 mil., pe care deja i-am platit la tipo. Si mie nu-mi ajunge chitanta aceea ca sa acopar 10 mil. ca sa mi-i dati.

Laura Ganea: As vrea sa ma credeti ca nu noi va dam acesti bani, si ca ii dam in functie de niste legi, pe care trebuie sa le respectam.

Cassian Maria Spiridon:
Eu respect legea, dar dvs. cat imi tineti documentele originale, cat va trebuie ca sa va lamuriti ca sunt originale? Eu am fost personal la dvs. acum o saptamana. Am adus si pe luna septembrie, si pe luna octombrie documentele originale: Doamna, le vedeti, sunt, nu? Da! Aveti copia? Da! Nu dar mai lasati-le aici sa vina sa le vada si contabilul-sef, sa vina sa mai vada si nu stiu cine… Nu mai inteleg!
In plus, au vrut sa-mi puna stampila DECONTAT AFCN pe aceste documente. Eu va dau un exemplu: pe factura de 30 milioane dvs. imi puneati stampila DECONTAT dvs., si mie imi decontati numai 10 milioane. Si diferenta cum o justific eu? I-am luat acasa, i-am baut eu?

Laura Ganea: Ceea ce spuneti dvs. ma face sa-mi dau seama ca va trebui sa facem un inventar al tuturor legilor care trebuie respectate si sa lucram toti cu ele. Ma gandesc ca la fiecare sesiune sa existe un Ghid al solicitantului, in care sa fie mentionate si aceste lucruri, cu trimiterea clara la legile in baza carora actionam.

Cassian Maria Spiridon:
Sunt de acord. Dar de ce eu daca scot revista din ianuarie, de ce imi platiti numai in august, ca ea apare din ianuarie si nu scot revista pentru prima data. Si toti colegii mei la fel. Sau daca scot o carte, o aduc la dvs. apoi imi cereti documentele concrete pentru regie: adica chiria din luna respectiva, dar eu daca scot 7 carti intr-o luna, chiria din urma nu conteaza, ea nu intra la regia pentru carti, sau telefonul numai din luna aceea e valabil. E foarte ciudat. Cer iertare, poate am fost prea vehement. Dar efectiv nu stim cum sa iesim din situatia asta cu totii, pentru ca daca eu in 10 noiembrie ar trebui sa aduc cartea, nu pot s-o aduc, sau revista din decembrie s-o aduc in 15 noiembrie, nu pot. Si nici nu sunteti de acord sa platiti pe trei luni.

Laura Ganea
: Am facut demersuri la minister ca sa putem plati si pe trei luni

Cassian Maria Spiridon:
Daca dvs. obtineti ca pana la sfarsitul lunii sa pot aduce revista, e bine, dar eu nu pot sa o aduc inainte de aparitia ei normala. N-am cum!

Ion Tomescu:
A venit si domnul Andras, director general in MCC. Face prezentarile:
Doamna senator Paula Ivanescu, dl. viceprimar Eduard Milu, presedintele FEDCR dl. Radu Petru, dl. Mihai Penescu, presedinte UECR, Ioan Oprisan, vicepresedintele SER, Ion Tomescu, presedinte APLER, Dan-Alexandru Condeescu, vicepresedinte APLER, Cassian Maria Spiridon, vicepresedinte APLER, acad.

Nicolae Breban, presa, membrii nostri si alti invitati.

Problemele discutate pana acum au fost destul de furtunoase.

Am incercat cu ceva timp in urma ordonarea unor lucruri. La ultima intalnire la MCC cu dl. secretar de stat Ioan Onisei, cu toate problemele pe care le-am ridicat, Domnia-sa ne-a promis solutionarea problemelor inclusiv cu Posta Romana, la sfarsitul anului, cand se mai elibereaza si Guvernul sa aprobe o Ordonanta de urgenta cu toate solicitarile noastre. Ar fi o solutie, o imbunatatire a activitatii culturii scrise, care si asa este cam pe faras.

Am mai mentionat ca MCC si-a permis sa faca modificari in Legea 186 fara sa ne consulte pe noi, asociatiile de editori, in fond, societatea civila, si-a mai permis sa nu ne consulte in legatura cu FCN si vedeti si dvs. ce a iesit. Daca 700 de oameni de cultura striga (la Apelul pentru salvarea culturii romane ma refer, Apel initiat de revista Contemporanul) ca este alb si altcineva sustine ca este negru, pe cine sa credem? Sunt foarte multe lucruri. Am fost suparati ca MCC nu ne-a onorat cu prezenta, dar doamna Ganea ne-a explicat ca veti sosi, chiar si mai tarziu, venind de la o inmormantare.

Gheorghe Neagu, director Revista Oglinda Literara, Focsani:
Din pacate asistam pe undeva si la inmormantarea culturii scrise, de cand Mona Musca a decis in mod diabolic, ca profesor ce e, ca e bine sa faca un apendice, desprinderea finantarii culturii scrise de la MCC si sa se descurce niste oameni nevinovati cu cele trebuincioase culturii scrise. In locul ei, chemam cele 5-6 asociatii si le spuneam: astia sunt banii pentru cultura scrisa, impartiti-i voi, AER, APLER… si raspundeti penal. Si isi faceau structuri, isi luau contabili, specialisti in domeniu care puteau sa faca ca banii sa nu fie risipiti sau criteriile alea stupide pe care dl. vicepresedinte Cassian le-a enumerat si pe care eu nu le-am inteles si nu am facut nici un document. Mi-am zis ca este o bascalie la adresa culturii scrise. Mai ales ca de la MCC sunt scurgeri de informatii si-o afirm public. Mi s-a spus: cat o sa-l publici pe Goma n-o sa ai niciodata bani! Am inteles, eu continuu sa-l public pe Goma, n-am bani, revista apare in continuare.
Dam mai departe lucrurile ca sa luminam  acum daca se poate. Doamna Senator aici de fata stim ca are trecere pe langa Presedintele Romaniei. Basescu poate sa mai rezolve problema si sa-l cheme pe seful „zdranganitorilor de tot felul” ca vad genti cu fasole, genti cu pielea goala, au bani, nu s-a pus niciodata problema sa nu aiba festivalurile lor. Noi, astilalti, cu penita, noi n-avem bani, ne descurcam cum putem, cersim pe la tot felul de mahari ai carnatilor, ai fasolelor batute, ca sa ne mai apara cate un petic de hartie. Ba ni se mai spune si pe cine sa nu publicam. E jenant, dar acesta e adevarul. Si asta e realitatea. Faptul ca revista Contemporanul ne-a facut sa fim solidari, este deja un semnal mult prea grav pentru un presedinte de tara. Daca el vrea ca noi sa fim in continuare solidari, n-are decat s-o faca si vom putea sa gasim printre noi si traducatori, sa intram in Europa cu spatele, nu cu fata. Toti promit, apoi pleaca. Tomescu, presedintele nostru se zbate pe la toate portile si-si atrage asupra lui toate animozitatile ca un paratrasnet. Spre deosebire de unii oameni agreati de putere cum e Manolescu si Romania Literara care a primit peste un miliard, Cassian a primit pentru Convorbiri literare 200 de milioane. Daca Basescu vrea cu adevarat, atunci toata intelighentia romaneasca va recunoaste ca a facut un lucru folositor si avem cu ce intra in Europa. Daca nu, atunci inseamna ca e un neputincios. Si in toata lumea asta, a condeierilor, asa va trece. Il vor face personaj de roman, ceva crede constiinta noastra. Va rog sa-l avertizati serios, altfel nu se poate. Am  ajuns sa ma duc la opozitie, unde am gasit intelegere mai mare decat la Jean Vraciu de Vrancea, care habar n-are ce revista apare in orasul lui, sau la Nini Sapunaru…  e o rusine pentru noi ca asemenea oameni au ajuns sa va pateze si doctrina, si blazonul. Fiti oameni si fiti romani si incercati sa intrati in UE cu cultura romana, altfel nu veti fi recunoscuti.

Ion Tomescu: In consiliul director al AFCN sunt membri din toate partile, numai un reprezentant al editorilor nu este, sa spuna macar el despre ce este vorba in propozitie atunci cand se fac criterii.

Laura Ganea:
Am ramas datoare dlui Condeescu in legatura cu modul cum s-au stabilit comisiile la reviste si as vrea sa va descriu putin procedura. Noi am lansat rugamintea de a primi propuneri din partea operatorilor culturali. Va dau dreptate, nici mie nu-mi place aceasta sintagma dar ea exista ca atare, a fost imprumutata de la francezi…  sa ne intoarcem insa. Numirile se fac pe baza unor propuneri din partea asociatiilor profesionale, rugamintea de a ne trimite propuneri de experti si nu au venit. A fost dificila alegerea. Toate propunerile au mers in consiliul de administratie si numirea membrilor comisiilor s-a facut pe baza de vot. Este foarte adevarat ca din comisia initiala faceau parte niste nume care v-ar fi fost dvs. foarte apropiate si cu mai mare notorietate, dar respectivele personalitati, din motive care nu tin de noi, s-au recuzat. Nu pot da nume in ideea ca, la o urmatoare sesiune de finantare, ii vom avea totusi printre noi. Dar vreau sa va mai spun altceva, ca doamnele la care s-a facut referire aveau toata competenta necesara. Imi pare rau ca nu am CV-urile lor dar vi le pot trimite prin e-mail. Doamnele sunt profesoare la Facultatea de Litere de la Cluj.

Va rog sa ne trimiteti propuneri, chiar avem nevoie de propunerile dvs.

Cand au fost lansate normele metodologice am asteptat propuneri, recomandari. Nu le-am primit. Poate ca este si vina noastra ca  noi exageram comunicand exclusiv prin e-mail. Va promit ca vom rezolva si aceasta chestiune.

Dan Alexandru Condeescu: As dori sa mai fac o adaugire la momentul festiv al deschiderii, in care dl. Tomescu amintea ca avem doi membri in plus. Eu cu tristete va anunt ca avem un membru mai putin, ma refer la revista Manuscriptum, care dupa 35 de ani de aparitie, infiintata de Perpessicius, continuata de Petru Cretia, revista care primeste si acum solicitari de la Oxford, din  strainatate, pentru ca nu mai ajunge acolo, nu a primit nici un  leu. Manuscriptum este un fel de carte, cu specificul ei, pe care cred ca-l cunoasteti, Fondul Cultural nu-l cunoaste. In conditiile acestea, nu avem nici un fel de finantare, am cerut domnului ministru sa o treaca la Muzeuil Literaturii, unde inca mai sunt doi redactori. Vrand-nevrand, ea va ramane doar un nume. Proiectul nu este destul de european, desi si acum mari universitati ale lumii se mira de ce nu mai ajunge la ei revista Manuscriptum.

Constantin Arsene, presedintele AER, director Editura Curtea Veche
Multumesc pentru invitatia de a veni aici, sunt lucruri deosebit de interesante si am observat ca de fapt imprastierea de care se vorbeste in legatura cu asociatiile de editori este clar aparenta si probleme noastre sunt aceleasi. Am sa ma refer tot la probleme legate de carte. Dl. Oprisan a spus mare parte din lucrurile pe care si eu voiam sa le spun, as vrea doar sa adaug cateva lucruri. Dupa mine aceasta mutare a finantarii proiectelor, subventie, numiti-o cum vreti, e prea putin importanta denumirea, de la Ministerul Culturii la Fondul Cultural National are un viciu profund, si anume nu s-au lamurit lucrurile de baza. Tin minte ca acum 10 ani, doamna Berza, secretar de stat in Ministerul Culturii, a organizat un simpozion pe aceeasi tema. Discutiile de acum10 ani sunt trase la indigo cu cele din aceasta seara. Acum 10 ani se discuta exact acelasi lucru. Si le-am spus si atunci si le spunem si acum. Si lucrurile nu se rezolva. Spre exemplu, spuneam si atunci si spunem si acum ca AFCN probabil si MCC nu stie ce subventioneaza: autorul, opera lui, editura sau cititorul. Sunt 4 factori. E limpede ca in urma analizei acelui deviz se finanteaza cititorul. Asta se vrea, sa se finanteze cititorul? Atunci se poate face altfel. Daca vreti sa finantati opera sau autorul sau editura trebuie facut cu totul altfel. Editura Curtea Veche are experienta in programe europene. Exista un program Cultura 2000 al Uniunii Europene care finanteaza traduceri, traduceri din culturi mici in culturi mici, in care noi am aplicat, si ei sunt birocrati, si ei cer acte, dar respecta termenele. Eu am contracte semnate cu finalitate peste un an si jumatate si nu 50 de zile. AFCN a descoperit acum un animal care este cartea si care are gestatie 50 de zile. Apoi AFCN si probabil si MCC nu stiu sa lucreze in regim public-privat. Nu poti sa aplici reguli care se aplica in relatiile cu institutiile statului la o institutie privata. Mi se cer chitante si facturi pentru tehnoredactare, redactare, corectura. Pai, ce, sunt nebun? Sunt editor, eu asta fac. Ce sa fac, sa-mi tai mie chitanta? Trebuie sa dovedesc ca eu le fac? Totusi suntem in zona kafkiana, absurda. Trebuie sa dovedesc ca eu fac ceea ce fac? Am avut o asemenea situatie, tot asa la o institutie a statului, trebuia sa depun niste carti. Mi s-a spus ca trebuie sa aduc o hartie prin care sa dovedesc ca a aparut cartea. Si le-am spus: oameni buni, cartea este aici. Nu, imi trebuie hartie cu stampila…  e limpede, lucrul in regim public-privat trebuie aplicat corect. Sunt de acord ca au existat abuzuri in folosirea banilor publici si trebuie avut grija de ei. Dar nu batandu-ti joc de cel care face cartea. Pentru ca, in ultima instanta, aceste criterii despre care s-a vorbit aici, sunt pur si simplu bataie de joc. As vrea sa beneficiez de prezenta doamnei senator si sa-i spun ca in Romania este legal ca o lege sa nu fie aplicata. Daca dvs. ca senator acceptati asta, atunci totul e in ordine, dar sa stim si noi. Deci Legea cartii este o lege votata, in toata regula, aprobata, publicata in Monitorul Oficial. Am vrut sa dau in judecata Posta Romana ca nu o aplica. M-am dus la un grup mare de avocati cu legea in mana, m-a costat treaba asta, bani si timp. Si mi-au spus avocatii ca nu pot sa-i dau in judecata fiindca pierd. Pentru ca sa se aplice legea asta trebuie sa aiba bani in buget. Si nu sunt bani in buget, posta se apara, e lege, dar nu sunt bani in buget si nu pot s-o aplic. Deci putem noi aici sa modificam legile, sa le sucim si sa le aranjam, cum vrem, lucrurile sunt putin mai complicate. E vorba de vointa politica. Daca nu vom convinge pe cei care diriguiesc tara sa dovedeasca vointa politica pentru a salva cultura scrisa, vom ramane in aceasta panza de paianjen in care ne invartim, si in care cum  v-am spus, de cel putin 10 ani, se repeta acelasi lucru.

Ion Tomescu:
Revin la discutiile de la MCC la ultima intalnire cu dl. Onisei, ni s-a spus ca MCC va face hartie la Posta Romana (acum vreo 2-3 luni), si doamna Mona Musca ne-a promis aceste lucruri si treburile stau pe loc. Ministerul Educatiei trebuia, conform legii, sa formeze clase speciale in licee pentru domeniul editorial.

Daniela Tomescu:
Unul dintre evaluatori se afla langa mine. Ar fi interesant sa ne spuna care sunt „pacatele“ editorilor care aplica proiecte pentru finantare la AFCN. Dansul ar putea sa ne faca un punctaj asupra modului in care ar trebui sa facem proiectele astfel incat ele sa poata fi eligibile. Suntem constienti ca suntem in pragul de a depasi etapele trecute, cand depunand un  proiect de carte la MCC noi trebuia sa facem o prezentare cat mai scurta, care sa intre intr-un tabel pe care functionarul de la minister trebuia sa-l intocmeasca si sa-l prezinte apoi, multiplicat, tuturor membrilor comisiei. Lucrurile s-au schimbat acum si argumentatia pentru sustinerea unui astfel de proiect trebuie sa fie facuta intr-un mod convingator si sistematic, in asa fel incat evaluatorul independent care citeste acel proiect si care nu este angajatul fondului, sa poata fi convins ca el este un  proiect viabil si care sa poata fi aprobat.

Catalin Avramescu:
Senzatia generala pe care am avut-o vazand proiectele acelea a fost ca nu erau proiecte. Un numar de edituri, destul de maricel, au inaintat pur si simplu liste. De exemplu, I. L. Caragiale, D’ale Carnavalului. Numai ca eu avand criteriile respective, nu pot sa vad de ce imi propune acest titlu. Mai mult, cand vad trei edituri care imi prezinta acelasi titlu: I. L. Caragiale, D’ale Carnavalului!  Trebuie sa decid cumva.
Impresia generala este ca unii editori au capitalizat pe baza faptului ca au o istorie cunoscuta, ca numele acelea sunt cunoscute, operele sunt importante, fara sa simta absolut deloc nevoia sa explice nimic. Or, unitatea de masura a noastra este editia, nu este autorul, editura, domeniul, cititorul, biblioteca publica.
Sa presupunem ca editorul x vrea sa scoata Biblia. Sigur ca evaluatorul, FCN-ul, publicul, copilul de pe strada stiu ce este cu aceasta carte. Dar eu trebuie sa stiu de ce aceasta editie, in atatea exemplare, conditiile date, la data de, in orasul cutare. Or eu daca nu vad un asemenea proiect detaliat, sunt pus intr-o situatie dificila. Am aici formularul, dosarul in care respectivul a scris Biblia. Si ce fac?  X. s-a dus! Nu pentru ca nu este interesanta cartea, nu pentru ca editorul nu este respectabil, de multe ori chiar este, nu pentru ca nu avem bunavointa, ci pentru ca nu avem baza. Daca evaluatorul vede un proiect sistematic, articulat, diferentiat, care da valoare, ne face sa intelegem valoarea editiei, va asigur din  partea mea cel putin ca exista o imensa bunavointa. Cum as fundamenta? Uite, de exemplu, cine face traducerea, cum se diferentiaza traducerea existenta de traducerile precedente, de ce acel format este util, de exemplu daca are sau nu note. Daca, spre exemplu, exista o versiune a Bibliei care nu exista in romaneste, spre exemplu Biblia Regelui James, am dat un exemplu fictiv, deci eu trebuie sa vad acele lucruri. Poate sa vina editura Harward University Press si sa spuna Biblia. La gunoi! Deci, foarte sincer, asa ceva nu se poate accepta, pentru ca eu am criterii si trebuie respectate. Trebuie sa explicam oamenilor, fie evaluatori, fie public, ce se intampla. Cand evaluam proiectele de carte, cele care mi-au revenit mie, pentru ca nu eu evaluez toate proiectele, lucram pentru un proiect pentru o editura americana, intre timp s-a si aprobat. Ma uitam la diferenta. Nu spun ca ar trebui sa procedam ca acolo. Eu a trebuit sa argumentez cu ce se diferentiaza cartea mea de celelalte, in ce masura se deosebeste de alte carti de pe piata, ce calificare am eu etc. dosarul era extrem de detaliat. Nu vreau sa spun ca trebuie sa ajungem ca acolo. Sa intelegem ca trebuie sa facem niste proiecte, proiectele se evalueaza pe baza de cerinte si daca avem bunavointa totul va fi bine.

Dan Mircea Cipariu (scriitor neautorizat de catre primarie), Presedintele Sectiei Poezie a Asociatiei Scriitorilor Bucuresti, jurnalist la cotidianul Ziua:
Spun lucrul acesta pentru ca am avut o discutie cu cei de la AFCN, daca vrei sa faci un proiect in nume propriu trebuie sa ai o autorizatie de la primarie. Adica trebuie sa fii scriitor autorizat.

Laura Ganea: Trebuie sa fiti persoana fizica autorizata, altfel nu se poate face decontul. Nu calitatea dvs. de scriitor se pune in discutie. Cum putem face deconturile altfel.

Dan Mircea Cipariu: Identific aici o problema grava de comunicare pe care AFCN trebuie sa si-o asume 100%. De ce? Asa cum a facut sesiuni de informare deci, inainte de a fi prezentat niste criterii, mai bune, mai rele, AFCN ar fi trebuit sa fi diseminat acele informatii, sa fi prezentat operatorilor culturali, pentru ca oamenii sa stie exact si sa nu ajungem in situatii penibile. Am mai vorbit si cu alti evaluatori si este penibil uneori. Aici este o greseala fundamentala pe care AFCN trebuie s-o indrepte. Daca AFCN nu va face aceste sesiuni de informare a editorilor, mai ales ca aici se afla cele mai importante asociatii de editori din Romania, pentru numele lui Dumnezeu, de ce nu faceti un  proiect, nici nu ar fi costat cine stie ce, in care sa explicati clar ce norme financiare vreti sa aplicati, care sunt criteriile respective, ce inseamna strategie culturala nationala, toate detaliile acestea si nu s-ar fi ajuns la acest impas grav, pe care 100% numai AFCN trebuie sa si-l asume.

De exemplu, AFCN a declarat pe Mediafax si prin dl Iorgulescu ca vor putea fi depuse pentru sesiunea de finantare din noiembrie? Nici la ora actuala nu se stiu formularele precise pentru la anul. Eu, ca operator cultural, am castigat un  proiect la AFCN, dar eu sunt total nemultumit pentru lucruri care tin de absurd. Domnul presedinte al AER a spus foarte bine, ne aflam in plin Kafka, eu la ora actuala daca sunt operator cultural nu pot face o predictie clara despre ce proiecte voi face, nu cunosc formularele, nu stiu ce buget as putea aplica, asa cum se intampla corect la alte proiectele europene, in care stii precis pe ce mizezi, ce tip de discurs inteleg evaluatorii, unde exista in limbaj foarte precis intre cel care depune si cel care evalueaza. Nu avem termeni exacti ca sa avem un canal de comunicare si de mediere, nu la voia intamplarii. Si editorii, si expertii sunt pusi intr-o situatie jenanta. Este numai vina fundamentala a AFCN, pentru ca nu vrea sa recunoasca faptul ca, la ora actuala, nu are experti, pentru ca nu are fonduri ca sa plateasca experti in a construi o imagine a AFCN, el are doar cativa oameni. Va propun sa facem un  proiect cu AFCN in care AFCN sa explice cum trebuie sa arate dosarele, cum se aplica, cum se face decontarea, pentru ca acolo este o mare problema cu decontarea banilor, este ceva infernal. Se pot face sesiuni de informare care nu costa bani. Trebuie doar sa existe ratiune si vointa.

Florentin Popescu, scriitor, redactor, Revista Sud:
Vreau sa propun APLER si Federatiei. La 1 ianuarie intram in Europa. APLER si Federatia ar putea face proiecte si sa putem folosi bani de la UE. Pentru fiecare carte se alcatuieste o fisa tehnica cu date concrete.

Radu Petru, presedintele in exercitiu al FEDCR, presedintele Patronatului „Agora” al Distribuitorilor de Carte:
Discutiile sunt extrem de serioase, pe criterii, grile s.a.m.d. Un lucru care trebuie observat este ca asa cum au fost formulate criteriile, ele sunt subiective iar dl. Avramescu, sa ma scuze, dar daca vrea sa puncteze cu nota maxima o lucrare ii iese cu nota maxima, si daca nu vrea sa o faca, nu iese. Asta se intampla si pentru ca aceste criterii nu au fost formulate si punctate, cotate de cei care suporta consecinta acestui punctaj. N-au fost consultate asociatiile editorilor in acest sens, era normal sa se faca si poate se va face de-acum inainte macar.

Referitor la modificarea Legii 186, printr-o ordonanta de guvern s-a ajuns la o reglementare mai proasta decat cea de dinainte. Daca prima reglementare, Legea 186, a fost realizata cu consultarea larga a asociatiilor de editori si difuzori de carte si a iesit cum a iesit, nu prea bine, dar a fost ceva, in cazul a doilea, prin OG, nu a fost consultat nimeni, cineva s-a trezit peste noapte ca trebuie modificata aceasta lege, dupa ce noi strigasem mult ca este necesara aceasta modificare.

In toate legile sunt prevazute sanctiuni pentru nerespectarea lor. La Legea cartii nu este prevazuta nici o sanctiune. Ceea ce spunea dl. Arsene mai devreme se traduce prin faptul ca MCC trebuia sa elaboreze Normele metodologice pentru aplicarea Legii 186, cu referire la articolul care prevede scutirea cu 50% a transportului de carte prin posta si prin aceasta sa stabileasca cum se suporta diferenta aceasta de taxa. MCC nu a elaborat nici  pana astazi aceste norme si de aceea nu se stie cine trebuie sa suporte aceasta diferenta si, in consecinta, nu se aplica legea. Sigur ca in Romania nu se aplica multe alte legi. Asta nu inseamna ca aceasta lege trebuie sa suporte acelasi regim de neaplicare, fara nici o sanctiune. Cel putin pentru altele, se mai dau unele sanctiuni, dar pentru aceasta nu exista prevazuta nici una. De aceea, stimata Doamna Senator, v-as ruga sa ne permiteti sa va formulam niste propuneri pe care sa le supuneti atentiei Parlamentului si ordonanta sau reglementarea sa fie in acest spirit.

Mihai Penescu, presedinte al UEPC, Director al Editurilor ALL:
S-a vorbit foarte mult despre aceste criterii care de fapt sunt marul discordiei, ele sunt greu de acceptat, si mai ales sunt greu de acceptat pentru ca nu au nici o logica pe care se bazeaza si e greu de spus ce s-a urmarit cand s-a insirat o asemenea lista de criterii. Ma gandeam, daca banii MCC care sunt intotdeauna foarte putini nu ar trebui ma refer acum strict la subventia cartii, la care ma pricep ceva mai bine. De ce nu ar exista un proiect cultural al MCC, in colaborare cu asociatiile, cu mediul cultural, pe un interval de timp rezonabil, sa fie dat pe piata catre edituri? Sa fixam o tinta in care sa folosim acei putini bani. Pentru ca in momentul de fata se intampla urmatorul lucru: o seama de edituri vin cu un numar imens de carti, din toate domeniile si, pe criteriile pe care nu le mai comentez, ca gaina din gramada, se aleg cateva bobite care parca stralucesc, n-au nici o noima. Si daca imi dati 10 milioane la o carte care ma costa 500 sau 300 de milioane, mai rau ma incurcati. Ca-mi cereti si-un dosar asa si tot felul de… mai bine adunand cele 10-12-14-17 milioane de la 30 de titluri, acei bani concentrati pe o idee, ar putea sa aiba si un rezultat in demersul cultural de sprijinire a unei idei, care sa aiba un efect.

E foarte important daca soliciti o sponsorizare sa stii in ce proportie obtii cofinantarea respectiva. Aici e un joc neserios, eu dau un buget, in care cer 70 milioane si primesc un raspuns ca primesc 13 milioane ca sa vin cu o carte la subventie trebuie sa sustin ca acea carte o public in paguba si, dupa ce paguba este exact de 70 milioane, si dupa ce dvs. imi dati 13 milioane, eu va explic exact a doua zi ca paguba este strict de 13 milioane. E un joc absolut neserios, nesincer si fara rost. Eu sunt un  intreprinzator particular, eu nu fac proiecte in care sa gandesc de la inceput ca fac o paguba. Este absurd sa-mi cereti asa ceva: sa semnez ca sunt prost. Pot sa pierd la o carte, dar nu-mi programez de la inceput o carte prin care sa pierd. E un joc pur si simplu, dvs., ma rugati sa mint, stiti ca mint, imi dati inapoi, va mint din nou, si schimbam hartii. Eu, ca intreprinzator, voi gasi intotdeauna destule hartii cu care sa acopar cate dosare veti dori dvs. dar totul capata o nota de neseriozitate, care e tipic romaneasca.
Federatia ar trebui sa elaboreze un material si daca exista intr-adevar deschidere la MCC si AFCN, sa se ajunga la un dialog si la niste solutii practice mai decente.

Dumitru M. Ion, scriitor, Director al Fundatiei Academia Orient-Occident:

Toate problemele acestea nu se pot rezolva pentru ca nici MCC si nici AFCN nu inteleg ce se intampla nici cu noi, nici cu cultura scrisa sau nescrisa. Nu exista niste criterii pe care MCC sau AFCN sa si le impuna. Ma gandesc la faptul ca nu stiu costul unei tipografii, cat costa autorul, traducatorul, fara aceste criterii totul este in bataia vantului.
Atata timp cat in Romania, maine intram in Europa, nu stim cat costa o coala scrisa in tipografie, discutam degeaba, ne chinuim degeaba fara aceste criterii.

La AFCN exista acea comisie, a carei componenta nu o cunosc. In aceste conditii nu pot sa mai depun proiecte de sute de pagini si sa raspund la intrebari stupide. Nu am inteles in ce limba sunt puse acele intrebari, care nu au nici o legatura nici cu cartea, nici cu festivalurile. Sunt luate din modele straine, fara aplicabilitate concreta. Pe ce criteriu mi se acorda punctajul?
In strainatate am depus mai multe dosare pentru editarea de carte. Intrebarile se insumeaza pe o singura pagina. In acea comisie sunt oameni de cultura, scriitori, la AFCN sunt scriitori, editori?

Nicolae Breban, scriitor, Director al Revistei Contemporanul. Ideea europeana:
Am venit aici in semn de solidaritate, in semn ca sunt inca scriitor viu, si nu in semn de mare speranta, nu mai am mari sperante, mai mici decat le aveam in comunism. Am luptat in comunism reusind sa publicam unele carti care pare ca rezista, luptand cu unele stafii si demoni marunti. Astazi nu mai avem parteneri de lupta, vedeti ca MCC ne dispretuieste, am rugat-o pe colaboratoarea mea Aura Christi sa-l sune pe dl. ministru Iorgulescu acum doua seri, dansul a raspuns ca nu poate veni, are o vizita din Italia. Ne-am intalnit la Senat. Adrian Paunescu a facut un gest interesant, m-a chemat de la munte unde lucram la o carte, am venit la Bucuresti, m-am intalnit cu dl. ministru, m-a primit putin ofuscat ca nu l-am sunat la telefon, i-am spus ca nu dau telefon la stabi, si in orice caz problema nu era de rezolvat intre mine si dl. ministru prin telefon, problema e a culturii romane vii. Mai ales ca venea dupa Apelul nostru, care insuma vreo 400 de semnaturi, astazi are peste 600. Or, daca conducerea MCC nu crede ca trebuie sa respecte aceste semnaturi, acest semn de ingrijorare si de solidaritate, eu nici nu mai stiu ce sa zic. Il cunosc pe dl. ministru de mai de mult, sotia dansului este o excelenta balerina, sunt niste oameni foarte fini, el insusi este un creator. La intalnirea de la Senat ne-a spus ca este pe aceeasi pozitie ca noi, a publicat cateva carti, e scriitor, probabil e si poet. Acum vreo trei ani a venit un  ministru adjunct, dl. Rotaru, atunci se lucra pentru Legea cartii, la ora asta nu suntem onorati de domnii din conducerea Ministerului Culturii, acest minister care are un jalnic, penibil buget de 0,16%. Dl. Iorgulescu s-a balbait la Senat, spunand ca nu sunt 0,16 sunt 0,18%. As cere, la varsta mea si la opera mea, putina stima, sa nu mi se spuna orice. Mai bine spune-mi un banc cu Bula, e mai interesant.

FCN inventat de dna Musca pune pe umerii acestor fete dragute problemele noastre, ale culturii, m-as fi bucurat daca venea doamna Grecu, asa am auzit ca se cheama sefa dvs., nici dansa nu a avut timp, dar asta n-o sa ne impiedice pe noi sa ne scriem cartile pe care trebuie sa le scriem. Sunt multi scriitori care publica si sunt multe carti, si ele vor ramane marturie a acestui timp si a acestei treceri a Romaniei spre normalitate si continuarea fiintei vii  a acestei tari. Romania moderna e creata de mari boieri si de mari scriitori. Marii scriitori au fost, chiar atunci cand erau dispretuiti: Mazilescu pe care l-am angajat la Romania Literara, Nichita Stanescu, Doinas, Dimov, Preda si altii, in conditii foarte dure, dar macar acele conditii erau directe, ne luptam cu te miri ce dobitoc sau ticalos, sau naiv, sau incult. Cel mai bine ne luptam cu incultii, sa stiti. Stateam nopti intregi cu cate un incult din acesta de pe la partid, era onorat ca sta cu noi, si noi ne cheltuiam, eu am cheltuit, impreuna cu Nichita, trei sferturi din energia creatoare incercand sa explic unor dobitoci, dar macar erau bine intentionati, care e esenta operei mele, de ce e nevoie de scrierile mele, de ce e nevoie de o carte buna de poezie. Acum 30 de ani l-am infectat pe prietenul meu Nichita Stanescu, un mare poet european, l-am infectat cu cea mai mare carte de poezie a Europei, Elegiile duineze ale lui Rilke, pe care acum minieditura Aurei, Ideea Europeana, o publica.
Sunt edituri care suplinesc ceea ce ar trebui sa faca statul.

Demeter Andras, Director general, MCC:
Problemele imi sunt destul de cunoscute, le-am intampinat inca din primele zile, am avut sansa de a participa la unele intalniri cu editorii.

Ma bucura faptul ca se leaga un dialog. Dupa cate stiu, de la colegii mei, reprezentantii dvs. din aceasta sala s-au intalnit in urma cu 7-8 zile si au ajuns la un numitor comun, in sensul ca este absolut necesar cu sau fara, mai ales cu sustinerea acestui Apel, de a rezolva problemele impreuna.

S-a stabilit ca trebuie sa ne mai intalnim si, impreuna, vom gasi niste solutii. Poate ca nu vor fi perfecte. Cu cat perfectiunea a fost si ramane intotdeauna un proces, eu sper sa fie un proces scurt. Am vazut o institutie similara AFCN in strainatate: prin ce circuri a trecut, eu provenind din domeniul teatrului, asemenea structuri precum afcn au sanse de a fi instrumente utile, cu o singura solutie, ca sa fie perfectionat, prin dialog. Pana la urma s-a perfectionat. Vom incheia aproape un  an de functionare. Din dialogul de saptamana trecuta s-a convenit ca toate partile sa fie implicate. Vreau sa va asigur de toata deschiderea directiei pe care o conduc, care se situeaza aproape de conducerea de varf a MCC.

Cornel Antoniu:
Domnule director, dar cine ne asigura ca se va rezolva problema? Asta e important, restul sunt vorbe, domnule director. De la anul, treaba o sa mearga bine, o sa ma implic eu, director general, o sa fiu langa dvs. si treaba o sa mearga bine. Restul sunt vorbe. Fapte: cand o sa mearga treaba bine.

Demeter Andras
Eu singur nu voi reusi sa fac sa mearga treaba bine, dar impreuna cu Dvs. vom reusi. Cata vreme voi fi acolo si cata vreme am libertate de actiune.
Referitor la dl. Cipariu: statutul de scriitor autorizat. Din domeniul teatrului, se spune ca de la greci incoace nu a avut nevoie de nimic, atunci cand printre actori si scenografi s-a ivit posibilitatea de a-si scoate autorizatie de artist autorizat. Se pot face deduceri. Problema proiectelor si a aplicatiilor este foarte importanta.

Dan Mircea Cipariu:
Este absurda chestiunea PFA (persoana fizica autorizata), nu suntem instalatori, ei au nevoie, pentru ca practica. Noi avem o breasla. Parca-l vad pe Matei Calinescu ducandu-se la un functionar care sa-l faca scriitor sau critic literar.

Demeter Andras:
Este vorba de o chestiune administrativa.

Valeriu Stancu, scriitor, Presedintele Asociatiei Scriitorilor Iasi, director al Revistei „Cronica” Iasi:
Asistam la un dialog al surzilor. Sa fie clar, in reviste lucreaza scriitori, nu scriitori de proiecte. Nu are cum sa ne atesteze pe noi primaria. Asta-i culmea!

Ion Tomescu:
Este clar ca vorbim doua limbi diferite. Noi vorbim de reviste de cultura, si dansii vorbesc de evaluatori.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, infiintata in 1981, este o publicatie nationala de cultura, politica si stiinta, in paginile careia se gasesc cele mai proaspete stiri privind evenimentele culturale, sociale si politice din Romania si din strainatate. De asemenea, veti fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest